Page 14 - sr

Biobibliografie Stelian Radu

În anul 1984 a publicat singur lucrarea „Plantații de arbori și arbuști în orașe și sate” (Ed. Ceres, 197 p.),
prin care fundamentează ecologic toate fazele de producere a puieților, alegerea speciilor, instalarea și
îngrijirea plantațiilor, în condiții urbane, improprii dezvoltării normale a plantelor lemnoase, deși ele sunt
destinate îndeplinirii diferitelor funcții protectoare, peisagistice și sanogene.

Nemaiputând participa, din rațiuni financiare restrictive legate de deplasările în străinătate, la congrese
internaționale, dr. Howard Kriebel, președintele grupului IUFRO (International Union of Forest Research
Organisation), pentru studiul pinilor cu 5 ace (five needle-pines), constant colaborator al său și cunoscător al
pădurilor României, îi prezintă și publică la Kyoto, Japonia (1981), așa cum făcuse și anterior, la Oslo
(1971), sintezele sale privind cultura pinului strob în Europa, obiectul tezei sale de doctorat.
O realizare deosebită din această perioadă controversată este publicarea articolului său „Revista
pădurilor – punte de legătură cu silvologia și silvicultura mondială”, apărut în nr. 4 din 1985 al „Revistei
pădurilor”, număr jubiliar, când „organul central și permanent al cugetării silvice din spațiul carpato-
danubian” își sărbătorea trecerea în al doilea veac de apariție neîntreruptă. Prin „Revista pădurilor” lumea a
descoperit România forestieră și îi recunoaște contribuțiile la dezvoltarea științei silvice internaționale.

ȘEF DE LABORATOR AL STAȚIUNII SIMERIA
În iulie 1991, ICAS de care stațiunea aparținea acum direct, îi reconfirmă titlul de șef de laborator și de
conducător al stațiunii. Era începutul unei perioade de mari dificultăți financiare generate de statutul incert
de proprietate al arboretumului și al întregii baze materiale a stațiunii ca urmare a începerii retrocedărilor in
integrum ale fostelor proprietăți private naționalizate și de agresiuni asupra pepinierelor, lipsite acum de o
finanțare centrală și de o pază eficientă.
Conducerea stațiunii a reușit să depășească dificultățile și a depus mari eforturi, încununate de succes,
pentru spargerea izolării științifice și pentru afirmarea peste hotare, prin reluarea legăturilor cu unitățile
similare și cu lumea silvică din străinătate. Au fost primite în arboretum, în pădurile naturale și în alte
rezervații științifice din țară numeroase delegații de specialiști din țări precum Franța, SUA, Italia, Olanda,
Marea Britanie, Republica Moldova etc. Stelian Radu a participat cu comunicări despre rezervațiile noastre
naturale, la manifestări științifice internaționale organizate la Wageningen-Olanda (1992), Morton
Arboretum Illinois – SUA (1994) și Zvolen, Slovacia (1994).
Grație acestor legături au fost obținute prețioase fonduri de publicații de profil din partea guvernului
francez (prin INRA) și a celui britanic.
Primul congres al International Oak Society - Societatea Internațională a Stejarului (Illinois, SUA,
1994) i-a atribuit dr. ing. Stelian Radu titlul de membru cofondator al acestei societăți, iar cel de-al doilea
congres al IOS (Nord Carolina, SUA, 2000) i-a conferit distincția Lifetime Service Award, pentru articolele
publicate în „Jurnalul Societății” și legăturile sale de colaborare științifică cu membrii Societății. A fost
invitat să întocmească, în limba engleză, dosare cu sute de fișe descriptive pentru speciile de stejari din
Europa și Asia, dar, din păcate, proiectul a fost abandonat de către inițiator. Totuși, copii ale fișelor au fost
donate de către Stelian Radu bibliotecii Grădinii Botanice „Alexandru Borza” din Cluj-Napoca.
În această perioadă s-au publicat articole despre Arboretumul Simeria în SUA (Guy Sternberg, 1995),
Camerino-Italia (S. Radu, 1995), ca și în „Monografia grădinilor botanice din Europa”, publicată în Olanda,
în 1992.
Pentru informarea vizitatorilor din țară s-au publicat pliante, seturi de cărți poștale ilustrate, plicuri
filatelice reprezentând specii din arboretum, precum și articole de popularizare în presa centrală și locală de
către colectivul Stațiunii.
Aflat în permanentă legătură cu centrala ICAS, Stelian Radu participă activ la cercetările ecologice și de
ocrotire a naturii, îndeosebi a pădurilor naturale (virgine și cvasivirgine), după momentul istoric din ianuarie
1990, când România a îmbogățit, chiar înainte de intrarea ei în UE, patrimoniul natural european, prin
constituirea a 13 parcuri naționale.
Inițiază cercetări privind ecologia regenerării naturale în pădurile virgine și cvasivirgine din Parcul
Național Retezat (1991-1993), publică rezultatele obținute la un simpozion organizat la Zvolen, în Slovacia
(1994). În același an, inițiază și publică, împreună cu colegii săi din Stațiune, lucrarea capitală intitulată

12