Page 61 - vl_47

Ion Pop Reteganul

- 165 de ani de la naștere

-a născut la 10 iulie 1853, în comuna Reteag,
județul Cluj. Urmează școala primară în satul
Snatal, iar studiile secundare la Gimnaziul
Grăniceresc din Năsăud (din 1864) Studii preparandiale . le le
urmează la Gherla și Deva (1870-1873), cu examen de
„calificațiune” (1873).
Timp de 20 de ani, exercită o spinoasă și fecundă
dăscălie în toate cele patru colțuri ale Transilvanei și
Banatului: Orlat (Sibiu, 1873), Vâlcelele Rele (Hunedoara,
1876-1878), Lisa (Brașov, 1878-1879), Sarmizegetusa
(1880), Bucium-Șasa în Munții Apuseni (1881-1884), Săcel (Alba, 1884-1887), Rodna Veche
(Bistrița Năsăud, 1886-1892), Bouțaru Superior, în dieceza Lugojului, pe atunci în județul
Hunedoara (1889-1892) Este al doilea secretar al ASTREI, de la Sibiu (1894-1895), redactor la .
revistele „Deșteptarea” și „Revista ilustrată” (1899-1900).
În 1878, îi trimite lui Iosif Vulcan, pentru revista „Șezătoarea” (la Budapesta), prima sa
poveste versificată, Fata mulțămitoare, și, din anul 1882, primele sale Doine și hore din popor.
Publică primul volum de poezie poporală Trandafiri și violete, în anul 1884 (Gherla), în colecția
„Cărțile săteanului român ”.
Între anii 1886 și 1905, a îndeplinit funcția de redactor la revistele: „Cărțile săteanului
român”, Blaj 1886; „Convorbiri pedagogice”, „Satul nou”, Panciova (1886-1887), „Revista ,
ilustrată”, Reteag, Șoimuș (1898-1899); Gazeta de duminică , Șimleul Silvanei (1904-1905)„ ” .
Între anii 1891 și 1900, a publicat numeroase culegeri de foclor în versuri: Starostele sau danii de
la nunțile românilor ardeleni (Gherla, 1891); Bocete, adică cântări de moarte (Gherla, 1897);
Obșaguri, cât pilite, cât cioplite (Gherla, 1897); Românul în sat și la oaste (1899); Pintea
Viteazul (1899); Poezii poporale, Cântece bătrânești (Sibiu, 1900) Proiecte ză apariția unei . a
reviste de folclor intitulate „Săteanul” (1894) Seria basmelor sale continuă, în 1895, cu Povești .
din popor – 20 la număr, editate și premiate la ASTRA. În perioada 1898-1899, apar la Gherla, la
Editura A. Todoran și la Sibiu, două volume de Nuvele și schițe, parte din ele republicate, în anul
1901, sub titlul Novele, în colecția Biblioteca pentru toți.
În colecția Biblioteca Poporală a ASTREI de la Sibiu, numărul 1 și 2, apare cea mai
însemnată parte din scrierile sale intitulate Povestiri din viața țăranilor români, iar în 1903,
culegerea de povești și snoave De la Moară, tipărite la Budapesta, în colecția Biblioteca
Poporului Român.
A cules folclor direct sau prin intermediari, învățători sau țărani știutori de carte,
îndeosebi în partea de nord a Transilvaniei, cu o extraordinară hărnicie „care l-a impus urmașilor
drept cel mai mare folclorist al Ardealului” (I. Mușlea) S-a identificat cu oamenii și locurile în .
care a trăit.

Vox Libri, Nr. 2 (47) - 2018 59