Page 61 - vl_47
P. 61

Ion Pop Reteganul

                              - 165 de ani de la naștere


                        -a născut la 10 iulie 1853, în comuna Reteag,
                        județul Cluj. Urmează școala primară în satul
                  Snatal,  iar  studiile  secundare  la  Gimnaziul
           Grăniceresc din Năsăud (din 1864) Studii  preparandiale .   le  le
           urmează  la  Gherla  și  Deva  (1870-1873),  cu  examen  de
           „calificațiune” (1873).
                    Timp de 20 de ani, exercită o spinoasă și fecundă
           dăscălie  în  toate  cele  patru  colțuri  ale  Transilvanei  și
           Banatului: Orlat (Sibiu, 1873), Vâlcelele Rele (Hunedoara,
           1876-1878),  Lisa  (Brașov,  1878-1879),  Sarmizegetusa
           (1880), Bucium-Șasa în Munții Apuseni (1881-1884), Săcel (Alba, 1884-1887), Rodna Veche
           (Bistrița  Năsăud,  1886-1892),  Bouțaru  Superior,  în  dieceza  Lugojului,  pe  atunci  în  județul
           Hunedoara (1889-1892) Este al doilea secretar al ASTREI, de la Sibiu (1894-1895), redactor la .
           revistele „Deșteptarea” și „Revista ilustrată” (1899-1900).
                    În 1878, îi trimite lui Iosif Vulcan, pentru revista „Șezătoarea” (la Budapesta), prima sa
           poveste versificată, Fata mulțămitoare, și, din anul 1882, primele sale Doine și hore din popor.
           Publică primul volum de poezie poporală Trandafiri și violete, în anul 1884 (Gherla), în colecția
           „Cărțile săteanului român ”.
                  Între anii 1886 și 1905, a îndeplinit funcția de redactor la revistele: „Cărțile săteanului
           român”, Blaj  1886; „Convorbiri pedagogice”, „Satul nou”, Panciova (1886-1887), „Revista ,
           ilustrată”, Reteag, Șoimuș (1898-1899);  Gazeta de duminică , Șimleul Silvanei (1904-1905)„  ”  .
           Între anii 1891 și 1900, a publicat numeroase culegeri de foclor în versuri: Starostele sau danii de
           la nunțile românilor ardeleni (Gherla, 1891); Bocete, adică cântări de moarte (Gherla, 1897);
           Obșaguri,  cât  pilite,  cât  cioplite  (Gherla,  1897);  Românul  în  sat  și  la  oaste  (1899);  Pintea
           Viteazul (1899); Poezii poporale, Cântece bătrânești (Sibiu, 1900) Proiecte ză apariția unei .   a
           reviste de folclor intitulate „Săteanul” (1894) Seria basmelor sale continuă, în 1895, cu Povești .
           din popor – 20 la număr, editate și premiate la ASTRA. În perioada  1898-1899, apar la Gherla, la
           Editura A. Todoran și la Sibiu, două volume de Nuvele și schițe, parte din ele republicate, în anul
           1901, sub titlul Novele, în colecția Biblioteca pentru toți.
                  În colecția Biblioteca Poporală a ASTREI de la Sibiu, numărul 1 și 2, apare cea mai
           însemnată parte din scrierile sale intitulate Povestiri din viața țăranilor români, iar în 1903,
           culegerea  de  povești  și  snoave  De  la  Moară,  tipărite  la  Budapesta,  în  colecția  Biblioteca
           Poporului Român.
                  A  cules  folclor  direct  sau  prin  intermediari,  învățători  sau  țărani  știutori  de  carte,
           îndeosebi în partea de nord a Transilvaniei, cu o extraordinară hărnicie „care l-a impus urmașilor
           drept cel mai mare folclorist al Ardealului” (I. Mușlea) S-a identificat cu oamenii și locurile în .
           care a trăit.

            Vox Libri, Nr. 2 (47) - 2018                                               59
   56   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66