Page 56 - vl_47

Tot aici se află și statuia „Fecioara cu Pruncul” a lui Michelangelo, dar și statui ale Sfinților
Cosma și Damian, protectori ai familiei Medici, executate de către elevi ai lui Michelangelo. Tratatele
italiene de artă cataloghează aceste opere, realizate cu atâta măiestrie de către Michelangelo, ca fiind
„capolavori di architettura e scultura rinascimentale” (capodopere ale arhitecturii și sculpturii
renascentiste). În 1975, cu ocazia unor lucrări de restaurare au fost descoperite într-o sală secretă de
sub Capela Medici mai multe desene, în cărbune, realizate de marele artist care a fost nevoit să se
ascundă în acea cameră mică și subterană, timp de trei luni, în perioada atacului trupelor spaniole
asupra orașului, în anul 1529. În stilul său ușor de recunoscut (musculatura, mișcare, forță), artistul a
acoperit pereții camerei cu schițe, încercând să își stimuleze inspirația în vederea unor opere viitoare.
Din păcate, această cameră este și va rămâne inaccesibilă turiștilor, din motive de securitate.
Pe lângă operele lui Michelangelo şi Brunelleschi, este de admirat și amvonul din bronz
realizat de catre cunoscutul Donatello, fiind ultima lucrare a acestui artist renascentist, aici fiind și
înmormântat; frizele şi basoreliefurile lucrate tot de catre Donatello; „retablul” lui Filippo Lippi și cele
două morminte (al lui Giovanni Medici și al lui Piero Medici) din Vechea Sacristie, concepute de
Verrocchio (maestrul la școala căruia s-a perfecționat Leonardo Da Vinci).
Foarte aproape de Capela Medici și de Biserica San Lorenzo este Palatul Medici Riccardi.
Unul din multele palate ale Florenței, are o particularitate anume, aceea de a fi prima clădire
renascentistă din oraș.
Reședința familiei de Medici a fost ridicată de „înainte mergătorul” acesteia, bătrânul
Cosimo, cel care a comandat construirea unui palat precum o reședință regală, dar cu un aspect sobru,
o linie simplă, pe placul florentinilor acelor vremi. Cosimo era foarte bogat, trebuia să-și etaleze
valoarea în fața partenerilor săi de afaceri, dar în același timp era un om modest, așa cum apărea în fața
locuitorilor orașului. Ca urmare, reședința sa trebuia să fie una care să etaleze ambele trăsături. Și acest
lucru l-a realizat renumitul arhitect Michelozzo.
Prima impresie este că palatul pare mai degrabă
o fortăreață. Și da, în acele vremi tulburi a fost și pe post
de fortăreață, familia având numeroși dușmani.
Palatul este o clădire imensă, gri, rece, sumbră,
o imensitate a cărei bază este formată din blocuri mari de
gresie lipite între ele. Ferestrele sunt mici, prevăzute cu
gratii pentru protecție și din loc în loc sunt încastrate
niște dispozitive cu cârlig pentru priponit caii și pentru
montat făclii de luminat noaptea. Cele două nivele
superioare sunt construite din cărămizi netede, cu
ferestre în formă de arc, inspirate din arhitectura romană. Palatul Medici Riccardi
Cornișa este bogat ornamentată, dând totuși un aspect
ceva mai elegant întregului ansamblu. Michelozzo a
lucrat la acest palat aproape 20 ani. Clădirea este de
formă dreptunghiulară, ușile de intrare sunt foarte înalte,
pentru a permite accesul trăsurilor în interior. Curțile și
grădinile sale erau imense și adăposteau tot ce familia
colecționa în materie de artă. Lorenzo avea oamenii săi
care cumpărau ce era valoros pe piața Europei, unde
grecii fugiți din Constantinopolul cucerit de turci
vindeau valori pentru a se întreține. Palatul a fost locuit Curte interioară a palatului
Vox Libri, Nr. 2 (47) - 2018 54