Page 31 - Albina_1952_12
P. 31
E B î N A
nMSM
11
OGLINDA MUNCII CREATOARE A POPORULUI NOSTRU
Vizitând Expoziţia „Economia planificată a Republicii Populare Române în plin progres"
profilat, de 43 metri înălţime, cu rezistenţa de 300
tone sarcină la cârlig, construită în uzinele Sovrom-
utilaj-petrolifer „1 Mai" Ploeşti. E pentru prima
oară când o asemenea sondă este fabricată la noi
în ţară, tot astfel cum e pentru prima oară că o
ţară mică, producătoare de petrol, să-şi fabrice la
ea în ţară utilajul necesar exploatării petrolului. Am
ajuns la astfel de realizări datorită ajutorului so
vietic.
Industria electrotehnică, care până nu de mult
nici nu exista în ţara noastră, işi arăta din plin
roadele. La expozi;ie poate fi văzut, printre zecile
de maşini electrice produse din uzinele noastre, şi
un transformator trifazic de 356 kilovaţi, 5.600
KVA, fabricat la „Electroputere“-Craiova.
Iată tractorul de 120 cai putere, model realizat
în anul acesta la uzinele „23 August". Este fabri
cat în uzinele ţării noastre, cu ajutorul nepreţuit
dat de Uniunea Sovietică. Anul viitor astfel de
tractoare vor fi fabricate în serie. Un alt tractor cu
Industria ţării noastre aşezată pe baze noi so şenile, este cel fabricat de uzinele Sovromtractor In anii regimului de democraţie populară nu
cialiste cunoaşte neîncetat o tot mai mare dez din oraşul Stalin, tractorul K.D.35. Este un drum meroase spitale, dispensare şi policlinici au fost
voltare. In uzinele noastre se fabrică astăzi ma înzestrate cu numeroase aparate medicale, do
şini şi unelte pe care altădată eram nevoiţi să le lung, spre care nici n’am putut visa în trecut: dela vedind grija partidului şi guvernului pentru
aducem din străinătate. plugul de lemn la tractorul românesc pe şenile. ŞI ocrotirea sănătăţii celor ce muncesc.
Iată aici un nou tip de tractor românesc de 120 totuşi este un adevăr pe care îl trăesc tot mai mulţi In fotografie vedem aparate radiologice fabri
II. P. fabricat la uzinele „23 August" din Ca colectivişti, ţărani muncitori membri ai întovără cate în ţara noastră.
pitală. şirilor agricole, în munca lor de zi cu zi.
O secerătoare-legătoare, fabricată tot la uzinele
De un deosebit succes se bucură Expoziţia „Eco
nomia planificată a R.P.R. în plin progres", care „Semănătoarea", care acţionată de tractor seceră
s’a deschis de curând în Parcul de Cultură şi 0- şi leagă în snopi într'o zi, recolta de pe 8 ha. da
dihnă „I. V. Stalin” din Capitală. Miile de cetăţeni pământ, este şi ea o mândrie a tinerii noastre in
care vizitează zilnic expoziţia îşi dau seama de dru
mul pe care l-a parcurs economia ţării noastre în dustrii de maşini agricole. Şi câte alte maşini a-
ultimii ani. Doar patru ani au trecut de când oame gricole care sunt în număr tot mai mare pe ogoare,
nii muncii din ţara noastră, stăpâni pe principalele pot fi văzute la această expoziţie. O presă de fân,
mijloace de producţie, au început lupta plină de în o tocătoare de nutreţ sau o greblă mecanică, un
sufleţire pentru desvoltarea planificată a economiei cultivator cu adâncimea de lucru dela 80-160 mili
noastre. Patru ani nu înseamnă o perioadă lungă în metri şi multe altele.
viaţa unui popor. Dar vizitând expoziţia îţi dai Deasemcnea, la expoziţie pot fi văzute tot
seama că drumul parcurs de ţara noastră în aceşti felul de ţesături, confccţiuni textile, încălţăminte
patru ani n’ar fi fost posibil nici în veacuri întregi care de care mai atrăgătoare. Toate acestea se gă
sub regimul burghezo-moşieresc. sesc în cantităţi tot mai mari în cooperativele sate-
In aleele din curte sau în sălile expoziţiei eşti lor noastre, ajutând pe ţăranii muncitori să-şi ri-
uimit de tot ceeace vezi în jurul tău şi în special In cadrul expoziţiei, poate ji văzul un nou tip dice nivelul de trai.
de motoare electrice de 620 H.P., produse la Expoziţia „Economia planificată a Republicii
de uriaşele maşini de toate felurile care sunt pre
noi în (ară. Populare Române în plin progres” face să-i tre
zentate aci. Toate au ceva comun, care constitue
★ salte inima de mândrie patriotică fiecărui om al
mândria poporului nostru. Pe marca de fabricaţie
a fiecărei maşini stă scris: „Fabricat în R.P.R.". Printre maşinile agricole care pot fi văzute la muncii din ţara noastră. Vizitând această expoziţia
expoziţie este şi selectorul acţionat electric. Cu aju îţi dai seama că fiecare a contribuit la succesele
Un tâlc adânc au aceste cuvinte pentru fiecare om
torul Iui se pot selecta 1000 kg. seminţe pe oră. Iată
care îşi iubeşte ţara şi munca sa. „Electroputere"- ce ne spune Stanciu Marin, care lucrează la uzine oglindite aci, cu o părticică mică, dar totuşi însem
Craiova, „23 August‘‘-Bucureşti, „Steagul Roşu“- le „Semănătoarea" la montarea selectoarelor: „îmi nată. Şi fără această contribuţie a tuturor cetăţeni
Oraşul Stalin, „Metalurgica‘‘-Sibiu sunt tot atâtea amintesc încă din anii copilăriei cum pentru oame lor cinstiţi ai ţării, succesele acestea n’ar fost posi-
mărci de maşini noi fabricate în ţar? noastră. Sunt nii nevoiaşi din comuna mea, Udeni din raionul bile. Deaceea, expoziţia din Parcul de Cultură şi
nume de uzine noi cunoscute şi dragi poporului Crevedia, problema seminţelor bune, care să în Odihnă „I. V. Stalin" din Bucureşti este o oglindă
nostru. Multe din ele au fost ridicate în ultimii ani colţească cu rod bogat, era veşnic de nedeslegat. a voinţei de pace şi a activităţii rodnice a poporu
şi de pe porţile lor ies necontenit maşini din cele Am mulţumirea că fiind fruntaş în producţie la u- lui nostru, călăuzit în lupta şi munca sa de partidul
mai moderne. zinele „Semănătoarea", ajut şi eu la uşurarea tra clasei muncitoare.
Iată în curtea expoziţiei sonda de foraj, de oţel iului ţăranului muncitor". AUREL RALEA
S Ă P T Ă M Â N A C Ă R Ţ I I DI N R . P . R .
ceea de a sabota dinăuntrul gospodă tuoasă ca realizare, constitue o contri — sabotorii colectărilor şi a celorlalte mă
suri luate de partid şi guvern, sunt demasc
riei prin pătrunderea în posturile de buţie ia acţiunea de lichidare a urmă
câţi şi aduşi tn faţa judecăţii neînduple-
conducere a cozilor de topor. rilor devierii de dreapta. Nuvela este cate a poporului.
In acest moment îşi face apariţia
tovarăşul Ţurlea, secretar al comitetu plină de învăţăminte pentru toţi ţăra
Nuvelă de MARiN PREDA lui raional de partid care văzând nii muncitori, dornici de o viaţă mai
urmările grave ale manifestărilor de bună, plină de belşug.
In nuvela „Desfăşurarea” autorul vierii de dreapta ivite în sânul orga
şi-a îndreptat atenţia asupra muncii nizaţiei locale de partid, ia măsuri
duse de organizaţiile de partid din energice pentru adoptarea liniei juste Roman de DUMITRU MIRCEA
satele şi raioanele patriei noastre în e partidului. Chiaburimea satului pro Romanul înfăţişează un episod al luptei
vederea alcătuirii de noi gospodării fită de aceste împrejurări, încercând poporului nostru pentru transformarea so
agricole colective. Cetitorul este intro să destrame acţiunea de înjghebare a cialistă a agriculturii .In centrul cărţii se
dus direct în atmosfera frământată a colectivei. Ţurlea, cu sprijinul ţărăni află lupta comuniştilor pentru organizarea
unui sat în momentul înscrierii ţăra mii muncitoare din sat, demască şi ză- şi întărirea unei gospodării colective în-
nilor în gospodăria colectivă. Toţi dărniceşte uneltirile lor criminale. Da tr’un sat ardelenesc.
aşteaptă cu nerăbdare să Ie vină rân torită intervenţiei hotărîte a partidului Nuvelă de AUREL MIHALE Toma Gavrilaş, eroul principal, este uri
dul. Ţăranul muncitor Ilie Bnrbu, în ţărănimea muncitoare îşi vede visul- îm Nuvela înfăţişează aspecte ale vieţii de tânăr comunist de curând întors din ar- \
mată în satul său, Plopşor. îndrumat da
urma muncii de lămurire dusă de ac plinit : gospodăria colectivă va lua astăzi dintr’un sat al patriei noastre. Acţiu partid, Toma mobilizează pe utemişti, des
tiviştii de partid este cel mai hotărît fiinţă. nea cărţii vorbeşte despre urmările pe care coperă şi înlătură cu curaj lipsurile, de-
să intre în colectivă, fapt care l-a făcut Descriind cu realism evenimentele Ie-a avut devierea de dreapta, pentru mas- mascând uneltirile duşmănoase ale chiabu
să se gătească încă de dimineaţă în care ilustrează în mod grăitor perico sele ţărănimii muncitoare. In mijlocul fră rilor. Toma şi ceilalţi tovarăşi al săi reu
mântărilor prin care trec satele noastre
vederea acestei mari sărbători a vieţii lul devierii de dreapta, manifestată la pe calea transformării socialiste a agri şesc, prin muncă dârză, să pornească dia ■
aducătoare de lumină şi bunăstare. înjghebarea gospodăriei agricole co culturii, chiaburii încearcă să se îmbogă plin munca în gospodăria colectivă.
ţească pe seama ţărănimii muncitoare. Dar
Chiaburii nu stau însă cu mâinile în lective, autorul reuşeşte să pătrundă ia chemarea parii iului, comuniştii — aşa înfăţişând chipuri şl întâmplări repre- 1
sân. Dându-şi seama că înfiinţarea în miezul faptelor şi personajelor, re- cum sunt de pildă Yanghele sau Ene zentafive din viaţa nouă a ţărănimii mun
citoare, actorul dă astfel tineretului o armă
gospodăriei nu poate fi împiedecată, dându-le cu măestrie, convingător. Nu Grosu — mobilizează pe ţăranii săraci şi
mijlocaşi în bătălia crâncenă împolriva puternică în lupta pentru construirea unei
se hotărăsc să adopte o altă cale, a- vela, interesantă ca tematică şi meri chiaburimii. Duşmanii ţăranilor muncitori vieţi noi în satele noastre, jj ^
