Page 36 - Albina_1952_12
P. 36

8                                                                                                                      A  L  B  I  N



                                                                                    I         CU


                                                                             .  *



                                                   AMuitfi  Meii




                   Zamfira  se  opri  gânditoare      —  La  tovarăşul  Toader  Răchită,  că
                   —  Ce  te  gândeai ?  o ntrebă  Radu,  sunt  musafirul  lui  de  Anul  Nou...
                  bărbat-su.                                       ★
                   —  Ei  d’alea  „d'aie mele"  cum  le  zici  tu.
                  Da’  pot  să-ţi  spun,  că  n’o  fi  foc  Şi   In  casă  era  cald.  Mult  se  bucurară
                  chiar  dacă  te’i  supăra...  Iacă !  De  Anul  cumnatele  când  se  văzură  după  doi  ani
                  Nou,  de  cât  să  stăm  smguri  cuc  în  casă,  de  supărare:  se  îmbrăţişară,  se  pupară
                 n'ai  fi  de  părere  să  mergem  la  fra!e-tău,   pe  obraji  şi  mai  să  le  dea  lacrimile  în
                 la  Dănuţ ?  Nu  sări  şi  lasă-mă  să  termin!   ochi  de  bucurie.
                  Să  mergem  ..  adică  ce  mai  atâta  oco­  —  Femei  slabe 1  zise  Radu.  Din  te  miri
                  liş...  să  te’mpaci  cu  ei !   lasă-ţi  gărgă­  ce,  s’apucă  să  plângă I
                 unii  din  cap  că  dacă  tu  eşti  mai  mare...   —  Ce  zici  de  casa  lui  Toader?  —  îl
                 eşti  tu  mai  mare,  da'  el  e  mai  bun  1  Să   întrebă  Dănuţ  pe  Radu.
                  ne'mpăcăm,  omeneşte,  să  intrăm  cu  gân­  —  Frumoasă 1  zise  Radu.  Eh!...  alţii
                  duri  bune  ’n  Anul  Nou  !...  Te-ai  supărat  au ...
                 pe  el  acum  doi  ani,  când  ţi-a  spus  că   —  Au,  dacă  muncesc  cu  râvnă.  Oameni
                  prea  te  laşi  dus  de  nas  de  chiaburi.  noi  în  casă  nouă 1
                   —  Ştiu  şi  eu ?...  făcu  bărbatul  tn  doi   —  Oameni  noi  în  casă  nouă!  repetă
                  peri.  Nu  zic  nu...  da’  mi-e  cam  ruşine...  Radu  cu  admiraţie  dar  şl  cu  oarecare
                  în  sfârşit,  dac’o  vrea  să  meargă  cu  noi  mâhnire’n  glas.  Da’  vorba  aia,  te  lauzi şi
                  şi  băiatul  nostru...            tu  cu  casa  altu'a I
                   Când  intră  flăcăul  în  casă,  Radu  îi   —  Mă  laud  şi  eu  cu  ce  pot,  frate!  Da’   1952:  Eu  pîec!  Iţi  las  aici  colectiva,  holdă  de  belşug  şi  bucurii,
                 spuse  de-adreptul:                ce  zici  de  mobilă ?  Are  Toader  al  nostru,   s’o  păzeşti  şi  să  lupţi  pentru  înflorirea  ei,  iar  cât  despre  buruienile
                   —  Măi  Vasiie,  pregăteşte-te  de  drum...  are !                   de  dincoace,  chiaburii,  cată  să  veghezi  întruna  să  nu-şi  împrăştie
                 Mergem  să  facem  Anul  Nou  la  frate-   —  Are  Toader,  da’  n’ai  tu I  sămânţa  lor  otrăvită.
                  miu.                               —  Fiecare  la  rândul  lui,  după  muncă
                   —  Că  bine  zici  tată !...  Dă’  să  luăm  cu  şi  pricepere!  zâmbi  fratele  lui  Radu.  Şi
                  noi  nişte  băutură  şi  mâncare...  perdelele  —  îţi  plac ?  Dar  aparatul  de
                   Când  au  scos  sticlele  de  rachiu,  tatăl  radio ?
                  şi  feciorul  s’au  mai  cinstit,  de,  ca  în   —  îmi  plac,  măi  frate,  îmi  plac !  Da’
                  ajunul  Anului  Nou.              tot  degeaba,  dacă  nu  e  casa  ta,  dacă
                   —  Toarnă  tată,  zicea  Vasiie,  Că  e  cale  nu’s  lucrurile  tale.  Păi  aşa,  să  te  tot
                  de  drum  pânâ’n  Prundeni  şi  vorba  aia :  lauz'  cu  bunul  altuia ...
                 bem  puţin  şi  cu  măsură,  prinde  bine  la   In  clipa  aceea,  de  afară  se  auziră  poc­
                 căldură !                          nituri  de  bici.  Apoi  mai  multe  glasuri  de
                   —  Aia  mă  gândesc  şi  eu!  zise  Radu  bărbaţi.  Unul  începu  a  ura :
                  mal  înviorat.  Şi  după  ce  umplu  paha-                            In  drum  spre  comuna  Mateeşti,  şeful  mai  scris  de  nu  ştiu  câte  luni...  două  rân­
                 iele:  păi...  să  ne  trăeşti,  Vasiie,  şi   „Anul  Nou  cu  bucurie,  secţiei  culturale  a  raionului  Horezu,  tova­ duri  baremi...  zise  directorul  clătinând
                 Anul  Nou  cu  bucurie !              Casa  ta  casă  să  fie        răşul  Radu  Alexandru  şi-a  făcut  o  soco­ abătut  din  cap.
                                 ★                     Bucuroasă  ’mbeişugată         teală :  „carevasăzică,  bicicletă  bună  am,   —  Ai auzit de timpii  morţi ? Da ? Atunci
                   Dănuţ  locuia  în  Prundeni,  la  vreo  zece   Cum  n’a  mai  fost  niciodată I  activist cultural  sunt,  muncă  de  teren  am...  e  bine,  ăştia  sunt,  mai  adăugă  şeful  cultu­
                 kilometri.                                                           Atunci,  ce  mai  aştept  de  nu  mă  folosesc  ralului  şi  dispăru  ca  o  nălucă.  In  aceeaşi
                   începuse  să  se  însereze  şi  fulgii  de   Şi  să  îţi  stea  grâul  stivă   de  acest  prilej ?  Dece  să  stau  mereu  în  zi  a  vizitat  toate  căminele  culturale  din
                 zăpadă  cădeau  liniştiţi  pe  câmp,  când   Că  doar  eşti  din  colectivă   mediocritate?  Până  când?  Ce  adică,  n’aş  satele  comunelor  Alunu,  Costeşti  şi  Vai-
                 sania  intră  in  Prundenii  din  Vale.  Şi  la  anul  ce-o  veni    putea,  bunăoară,  să  iau  locul  campionului  decni;  sau  mai  precis,  a  trecut  pe  lângă
                   —  Tată,  ţii  minte  unde  stă  unchiul  ?   Noi  din  nou  te-om  ferici!  naţional  loniţă ?  Sau  dacă  nu,  cel  puţin  ele,  căci  sbura  pe  şosea  ca  vântul !
                 întrebă  feciorul.  Că  eu  n’am  mai  fost                          să  fiu  alături  de el...  Să  te  văd  ce  poţi  Li-   —  Da  repede  mai  venişi,  tovarăşe!  î.
                                                                                      xandre I  îşi  mai  zise  şi  pedală  din  ce  în  întâmpină  mirat  la  raion,  şeful  secţiei  cul­
                 prin  Prundeni  de  nu  mai  ţiu  minte...  Da’  e  vorba  de’ntrebare :  ce  mai  apăsat.  Bicicleta  prinse  viteză  şi  turale  a  regiunii  Piteşti,  tovarăşul  Găvan.
                                                       Dacă-ţi  facem  o  urare
                   —  Las’  pe  mine,  fiule!   Cunosc  eu                            activistul  nostru  cultural  intră  în  sat...  ca  Ai  motor  Ta  bicicletă ?
                 drumul  I  Hoop'aşa 1...  uşurel,  murgu-   Şi  în  casă-ţi  e  călduţ,  un  adevărat  „cam­
                                                       Ne  primeşti  frate  Dănuţ ?
                 leţiior.  Uite,  colo,  bisericuţa...  uite  şi  fân­                pion   naţional” 1                                 la  —  Nu...  muşchi
                                                                                                                                             picioare.  Aşa
                 tâna...  peste  drum  stă  Dănuţ  şi...  Radu   —  Vă  primesc  fraţilor,  vă  primesc !  Doar  coroana   cu            sunt eu... operativ...!
                 se  opri.                          strigă  Dănuţ  lângă  fereastră.  flori  ii  mai  lipsea                               —  Şi  cu   toate
                   —  Ce  e?                         —  Ce-ai  zis?  îl  întrebă  Radu.  în  jurul  gâtului !                            astea   treaba   la
                   —  Ce  e ?                        —  Păi  tu  n’auzişi ?  Mă’ntrebară  oa­  Nici  nu  observă că
                   —  Măi  Vasiie,  nu-i  asta  casa 1  Să  ştii                                                                         d-ta  merge  slab  de
                 că...  ne’ncălzirăm,  ne’ncălzirăm  pân’ce   menii  dacă-i  primesc.  a  lăsat  strivită  în                            tot 1  Dece  n'ai  ve­
                                                                                      urmă  o  raţă  leneşă
                 drumu-1  rătăcirăm !                —  Păi...  păi...  asta-i  casa  ta ?  şi  nehotărîtă.                              nit  la  instructaj ?
                   —  Păi....                        —  Da’  a  cui  credeai  că  e ?  A  lui  Toa­                                        —  N’am   putut,
                   —  Păi,  ne  păi,  nu’s  ăştia  Prundenii  cum  der?  Care  Toader?  Tu  nu  văzuşi  că-i  fă­  —  Tovăraşe  Ra­      tovarăşe   Găvan...
                 nu-s  eu  ciocârliei  Să  ştii  că  am  ajuns  cui  cu  ochiul  nevestii...  du,  am  nevoie  de                        ştiţi  şi  Dvs....  mun­
                 taman  la  Smeureni...  Ţi-am  spus  să  nu   —  Va  să  zică  nu  suntem  la  Smeu­  sprijinul  Dvs.,  îl              că  de  răspundere..;
                                                                                                                                                     Dar
                                                                                                                                           —  Mde...
                                                                                      opri  directorul  că­
                 mă  tot  îndemni  cu  sticla  ceea  de  rachiu...  reni ?            minului  cultural.                                 când  ţi  s’a  cerut
                                                     —  Nu,  frate  Radule,  suntem  la  mine,
                   Când  să  iasă  spre  şosea,  apăru  pe  uliţă   la  Prundeni.  Aşa  că ...  n’aţi  greşit  dru­  —  Ce   sprijin,    un  raport  de  felul
                 un  grup  de  sătern  şi  printre  ei...  mul.  Da’  n’ai  mai  recunoscut  casa,  că  de.  vere?                       cum  se  desfăşoară
                   —  Dănuţ 1  strigă  Radu.        când  am  intrat  în  colectivă  am  dă-âmat   —  Uite,  cinema                      activitatea   cultu­
                   —  Radule I  strigă  Dănuţ.      vechea  cocioabă  şi  am  făcut...  ce  vezi  tograful,  de  pildă,                  rală  în  raion,  ai
                   Radu  opri  sania  şi  sări  din  ea  afun-                        nu  funcţionează  de  un  an  de  zile...  spus  că  ţi-i  imposibil...
                 dându-şi  picioarele  în  neaua  pufoasă.  O   cu  ochii  !  Vezi ?   —  Nu  eşti  numai  d-ta  în  situaţia  asta !   —  Cine ştie cum le-am  încurcat...  am  a-
                                                     —  Văd...  văd..,  murmură  Radu.
                 clipă,  Radu  tăcu.  Nu  ştia  ce  să  mai  zică,                    Şi-apoi,  descurcă-te  şi  singur !  Eşti  direc­
                                                     —  Dacă  ai  intra  în  colectivă,  n’ai  sta
                 nu  ştia  cum  să  înceapă.       mai  rău,  îi  zise  Dănuţ.  Aşa  eşti  tu  Ra­ tor  sau  nu?  Un  conducător  trebue  să  ştie   tâtea  pe  cap 1...
                   —  Ei ?  îl  ajută  Dănuţ.      dule,  lesne crezător !  Până  nu  de mult cre­ întotdeauna  să  se  descurce.  Dacă  nu  ve­  —  Dece  nu-i  antrenezi  în  muncă  pe  ac­
                   —  Păi  venisem,  măi  frate,  venisem   deai  mai  mult  ce  zic  chiaburii  decât  ce-ţi  neam  ce  făceai?  tiviştii  culturali  săteşti ?
                 cum  să  zic...  ştii  tu,  ca  să  ne’mpăcăm 1   spune  fratele !  Da’  acum  uite  în  jur  şi  să   —  Bine,  bine,  dar  sunt  o  serie  de  pro­  —  N’am  reuşit, e  drept.  în  schimb  m’atn
                 zise  omul  ruşinat.              te  convingi  că  drumul  cel  bun  e  acela  al  bleme  care...     antrenat  eu.  Am  un  antrenament...  în  cu­
                   —  ...şi,  vezi  şi  tu ;  greşirăm  drumul...   colectivei.        —  Fleacuri,  măi  vere...      rând o s’auziţi de mine...  marele campion...
                 credeam  că  suntem  în  Prundenii  din   —  De  nu  fe-oi  întrece  eu,  să  nu-mi   —  Vă  rog  să  m'ajutaţi  să-mi  organizez
                 Vale...  că  cşa-i  la  sate,  toate  bisericile   zici  frate,  răspunse  Radu,  făcând-o  pe  colectivul...  am  o  bicicletă...  prinde-o  viteză,  ce  să  vă
                 sunt  la  fel,  toate  fântânile  şi...  da’  tu  ce   supăratul.  Da’  se  poate  să  mă  laşi  tu  să   —  Pierdem vremea în zadar... uite, ţi-am  spun...  grozavă 1
                 cauţi  aci  la  Smeureni ?                                          adus  nişte  instrucţiuni.  Aid  ai  toate  răs­  —  Vezi  să  nu  prinzi  cumva  şi  d-ta  o
                   Dănuţ  se  opn  mirat,  privind  la  frate-  cred  că  am  nimerit  în  alt  sat ?  punsurile  la  problemele  care  te  frământă.
                 său,  zâmbi  şi  apoi  grăi:        —  Ei  tată,  ce-a  fost  s’a  trecut!  zise   Şi  tovarăşul  Radu,  fără  să  descalece   viteză...  mai  grozavă... cu  bicicletă  cu  tot 1
                   —  Venii  la  nişte  tovarăşi  d’aici  din   şi  Vasiie.  Uite,  acuş  vine  Anul  Nou!  Um­ depe  bicicletă,  îi  întinse  un  teanc  de  hâr­  Şi’ntr’adevăr, şeful  secţiei culturale a  ra­
                 Smeureni...  da  uite-o  şi  pe  Zamfirica  şi pe                   tii.                              ionului  Horezu,  are  toate condiţiile  creiate
                 Vasiie!....  nu-i  mrnic  că  greşirăţi  dru­  pleţi  paharele,  oameni  buni!  Nu  de  alta,   —  Mai  vrei  ceva ?  Noroc,  si  s’auzim  de  pentru a  lua  „startul”, cu  alte cuvinte... s’o
                 mul,  că  dacă  nu  1-aţi  fi  greşit,  nici  noi  da’  ca  să...  ne  mai  încălzim  şi  să  ma:   bine !
                 nu  ne-am  fi’ntâlnit 1  Păi  să  mergem,  că-i  prindă  tata  niţel  curaj...                        ia  urgent  din  loc 1
                 şi  nevastă-mea  acolo...                                               —  N’aţi  stat  nici  cinci  minute...  pro-
                   —  Unde ?  întrebă  Radu.                   CRISTEA  TODERICI     ces-verbal  de  control  şi  îndrumare  n’aţl         *  V.  DEŞLIU
                 h 'W < » < » < » cc:xi:X T O cx;C ce o ro < » < x> < x> !X *:x> » o co o < > C '0 0 ;x^ce < xo « o o o o o o i^c » » (X > i» o o < » < x > o o c e '» 3 0 0 0 '> a a c o o c x :o o c v o © o o o o '^
                                                                                                                                                       8
                                                                                                                                                       8
                                                                                                                                                       8
                                                                                                                                                       8
                                                                                                                                                       8
                                                                                                                                                       8
                                                                                                                                                      8
                                                                       \
                                                                                                                                                      8
                                                                                                                                                      8
                                                                                                                                                      8
                 8                                                                    Cum  e  codrul  plini  de  cetini   Cinc-i  fata  asta  dragă   8
                 8   Frunzuliţă  trei  sulfine      Frunzuliţă  foi  din  luncă       Toi  atât  de  mulţi  prieteni   Ce-o  iubesc  în  lume’ntreagă   8
                 §  Anul  ăsta  care  vine          Anul  nou  o  să  ne  aducă        Are’n  lume-o  fată  aleasă     Numai  oamenii  cinstiţi,      8
                 |    Strungul  înfrăţit  cu  plugul   Rod  la  grâu  şi  la  secară   Şi-o  dorim  cu  toţii'n  casă 7  Nu  bancherii  ghiftuiţi 7
                 8   Va  spori  la  noi  belşugul.  Pace  şi  belşug  în  ţară.                          (D00V<J)                            (vsopj)
                 x> ix> o o » < x > » :v 3 c < » o o 3 0 o o a u o L .i^c ^< x > o o o o o o < x > o o c © o o c © c c < » o c o o (X > i» o c ;» o G o o < » (» o o < » » o o c « o © c © o o < x > c c o c c c < x < x > < x .e © i» o e c c o o o o < > i(» » » (X 0 0 3 c o c o ^
                  REDACŢIA  ;■  Bucureşti,  stra da  Dobrogeanu  Gherea 2.  telefon ; 5.B9.4»  ABONAMENTE;  7.50  lei  anual.  Taxa poştală  plătită  în  numerar  conf  aprobării
                               Dlr  Generale  P.T.T.  Nr.  17.933,942.  TIPARUL:  Combinatul  Pnlforafie   Casa  Scânteii”  -   Plata  Scânteii,   Î8G4
   31   32   33   34   35   36