Page 31 - Albina_1959_04
P. 31
te ta l p e ie r t
Uniunea Sovietică—bastion al păcii
şi securităţii între popoare
In istoricele zile ale Marelui In perioada dintre cele două treagă constituie astăzi o sta
Octombrie, radioul primului războaie mondiale, cînd hitle- vilă de netrecut în caiea
stat socialist din lume a adus rismul ajuns la putere, ame planurilor agresive ale imperia
la cunoştinţa întregii omeniri ninţa omenirea cu dezlănţuirea lismului şi exercită o influenţă
cel dinţii act de însemnătate celui de al doilea măcel mon covîrşitoare asupra evoluţiei si.
internaţională al puterii mun dial, Uniunea Sovietică, pentru tuaţiei internaţionale. Uniunea
citorilor şi ţăranilor Decretul a apăra pacea lumii, a propus Sovietică, şi alături de ea
asupra păcii, semnat de marele statelor capitaliste organizarea întregul lagăr socialist, a
Lenin. Acest decret leninist a- unui sistem de securitate co zădărnicit rind pe rind toate
supra păcii a arătat tuturor lectivă. iar în preajma declan uneltirile agresive «ile imperia
popoarelor de pe întreg globul şării războiului, încheierea unui lismului internaţional care duce
pămîntesc bazele politicii ex pact tripartit de asistenţă mu o politică de subminare a inte
terne a Uniunii Sovietice şi a tuală, cu Franţa Şi Anglia. Pu reselor păcii, care încearcă să
formulat, pentru prima dată în terile imperialiste care au spri ameninţe lumea cu războiul
istoria lumii, un program vast jinit planurile hitleriste de co atomic. Astfel, agresiunile di
în vederea creării unor relaţii tropire au refuzat să accepte recte împotriva popoarelor co
paşnice între state. propunerile sovietice, urmărind reean şi vietnamez, atacarea
Principiile fundamentale ale să împingă fiara fascistă îm Egiptului, invadarea Libanului
politicii externe a Marii Ţări a potriva primului stat socialist. şi Iordaniei, acţiunile militare
socialismului victorios pornesc Victoria istorică a U.R.S.S. în americane din strîmtoarea Tai-
de la faptul că toate popoarele cel de-at doilea război mondial vanului, presiunile exercitate
sînt egale în drepturi, că fie a arătat lumii întregi justeţea împotriva ţărilor Orientului V. MU H IN A, N. ZELENSKAIA, 2. IVANOVA, S. KAZAKOV
care popor este liber să-şi a- politicii Uniunii Sovietice şi că Arab etc. au fost puse la cale
leagă şi să-şi făurească viaţa orice planuri agresive organi de imperialişti cu scopul de a şi A. SERGHEEV Inpunera pacea (sculptură)'
aş>a cum o doreşte, că înrobi zate de puterile imperialiste dezlănţui un nou război, de a
rea unei ţări de către alta con sînt sortite eşecului. Constitui înăbuşi lupta popoarelor pen
stituie un act de agresiune con rea ţărilor de democraţie popu tru pace şi libertate. Uniunea
trar intereselor menţinerii păcii lară şi crearea sistemului mon Sovietică consecventă nobilului O aniversare scumpă
şi securităţii internaţionale. dial socialist din care face par său ideal de pace şi colaborare
In cei aproape 42 de ani de te şi marele popor chinez, creş internaţională şi călăuzită de
existenţă, politica externă a terea mişcării revoluţionare dorinţa de a asigura pacea şi
securitatea lumii a opus acestor
Uniunii Sovietice nu s-a abă din ţările capitaliste şi inten tuturor popoarelor
tut niciodată de la principiile sificarea luptei de eliberare a uneltiri soluţii practice menite
să ducă la rezolvarea paşnică
leniniste ale coexistenţei paş popoarelor din colonii şi ţările a tuturor problemelor litigioa
nice. Ţara socialismului victo dependente sînt evenimente de se. Sînt cunoscute şi apreciate S-a împlinit, zilele acestea, rent de orînduirea social-poli-
rios ridică tot mai sus, cu con o deosebită însemnătate istori un deceniu de cînd la Paris şi tică a statelor, ele pot şi tre
secvenţă, drapelul păcii, chea că care au adus o contribuţie eforturile continui ale Uniunii Praga a avut loc, simultan, buie să convieţuiască paşnic, că
mă popoarele lumii la luptă preţioasă la întărirea politicii Sovietice in vederea realizării primul Congres Mondial al singura cale de rezolvare a ne
dezarmării şi încetării experien
împotriva războiului şi demască de pace promovată în 1917 de ţelor cu armele nucleare, pro Partizanilor Păcii. Atunci, solii înţelegerilor internaţionale este
cea a tratativelor. In Coreea sau
fără cruţare caracterul agresiv Decretul asupra păcii semnat punerile pentru instituirea unui popoarelor din 72 de ţări au
al politicii marilor puteri impe de Vladimir Ilici Lenin. sistem de securitate colectivă pu9 bazele mişcării mondiale Indochina, în Liban sau Ior
rialiste. Forţele păcii din lumea în pentru pace... Era în 1949. Un dania ideea forţei a fost înfrîn-
în Europa, propunerile pentru an de cumpănă pentru pacea şi tă. Forţele păcii au impus re
încheierea Tratatului de pace securitatea internaţională. Nu zolvarea prin tratative a proble
cu Germania şi normalizarea trecuseră nici patru ani de la melor litigioase internaţionale.
occiden
situaţiei din Berlinul
■ tal, propunerile pentru preveni sfîrşitul pustiirilor celui de-aJ Aniversarea unui deceniu de
Marea forţă rea unui atac prin surprindere. doilea războiu mondial şi po existenţă glorioasă a mişcării
mondiale a partizanilor
poarele vedeau cu nelinişte că
păcii,
Din iniţiativa Uniunii Sovietice
se duc în prezent tratative Ia cercurile imperialiste uneltesc care a atras sute şi sute de
iarăşi împotriva păcii. Omeni
milioane de oameni
cinstiţi,
! a poporului chinez experienţelor cu armele nuclea rea era ameninţată făţiş să fie aniversare atît de scumpă tu
încetării
Geneva în problema
• re în cadrul cărora marea ţară aruncată într-un nou războiu. turor popoarelor, are loc într-un
moment cînd forţele păcii sînt
In acest moment de răscruce
; Eroicul popor chinez înfăptuieşte într-un ritm rapid marea socialistă se străduieşte să ob a situaţiei internaţionale, po mai puternice ca orieînd. Un
: operă de dezvoltare a economiei naţionale, de înflorire a Repu- ţină încheierea unui acord pen poarele —■ înţelegînd că stă în rol hotărîtor în lupta pentru
{ blicii Populare Chineze. tru interzicerea cu desăvîrşire puterea lor să stăvilească dru pace îl are marele şi invincibilul
; O imagine vie a drumului străbătut în ultimii ani de po- şi pentru totdeauna a acestor mul aţîţătorilor la război — au lagăr al statelor socialiste în
• porul chinez ne-o oferă şi recentul raport de activitate al gu- experienţe. Tot datorită acţiu făurit mişcarea mondială a frunte cu puternica Uniune
• vernului, prezentat de Ciu En-lai, premierul Consiliului de Stat nilor nobile şi eficiente ale di luptătorilor pentru pace. Miş Sovietică. Frămîntata noastră
■ al R. P. Chineze. Marea Chină populară a realizat un salt uriaş plomaţiei sovietice se va ţine carea partizanilor păcii a epocă, în care popoarele au iz
; în toate domeniile de activitate. Sarcinile primului plan cin- la 11 mai a.c. Ia Geneva con chemat popoarele la luptă ac butit să frîneze nu o dată ieşirile
| cinai (1953—1957) au fost depăşite în 1957 şi în China a fost ferinţa Miniştrilor Afacerilor tivă şi hotărîtă pentru a im agresive ale imperialismului,
; creată baza industrializării socialiste, producţia globală a in. Externe, menită să ducă Ia re pune stingerea focarelor de va rămîne în istorie ca un ev al
: dustriei şi agriculturii crescînd cu 68 la sută faţă de anul 1952. zolvarea problemei germane. război, promovarea coexistenţei neclintitei lupte de masă împo
; Obţinînd succese importante în cadrul primului plan cin- Slujind cele mai înalte idea paşnice între state cu orînduiri triva tragediei războiului. Sco
: cinai, poporul chinez a desfăşurat cu şi mai mult avînt lupta luri ale omenirii, politica de diferite, soluţionarea probleme pul suprem al ţărilor lagăru
■ pentru înflorirea Chinei populare, realizînd în anul 1958 — Pace a Uniunii Sovietice şi a lor litigioase pe calea tratative lui socialist, scop în jurul
• primul an al celui de-al doilea cincinal — un salt uriaş în dez- tuturor ţărilor lagărului socia lor, interzicerea armelor ato căruia s-au unit toate for
• voltarea economiei naţionale. Astfel, în decurs de numai şase list este sprijinită de întreaga mice şi înfăptuirea dezarmării, ţele iubitoare de pace din în
: ani, producţia de oţel a Chinei a ajuns la 10.000.000 tone, cifră omenire şi ea şi-a cucerit un dezvoltarea colaborării econo treaga lume este: totala lichi
■ pe care Anglia a realizat-o într-un timp de mai bine de 50 de imens prestigiu în întreaga lu mice şi culturale internaţionale. dare a ameninţării cu războiul
: ani. In ceea ce priveşte cantitatea de cărbune extrasă. China a me. Toate forţele păcii işi Animate de aceste ţeluri, pro din relaţiile dintre state. A-
■ întrecut Anglia, lăsînd-o cu mult în urmă. strîng rîndurile în jurul puter fund umane, popoarele lumii cestui ţel i-au fost, de altfel,
: R. P. Chineză a primit din partea lagărului socialist, în nicului şi invincibilului lagăr al nu s-au lăsat nici terorizate, închinate toate eforturile în
; frunte cu Uniunea Sovietică, un ajutor multilateral în domeniul socialismului în fruntea căruia treprinse de ţările socialiste
• construcţiei socialiste. In anii primului cincinal au fost constru- se află Uniunea Sovietică, ţara nici amăgite de forţele întune în vederea convocării unei in-
; ite, cu ajutorul Uniunii Sovietice, 166 mari obiective care au înspre care întreaga omenire cate ale coaliţiei imperialiste. tîlniri la nivel înalt între Est şi
; avut un rol uriaş în dezvoltarea construcţiei economice a R.P. Voinţa lor unită a pus stavi Vest. Problema Tratatului de
! Chineze. Totodată, bogata şi vasta experienţă, acumulată de progresistă îşi îndreaptă admi lă întotdeauna planurilor reac- pace cu Germania şi cea a nor
• Uniunea Sovietică, constituie pentru China o bază importantă raţia, recunoştinţa şi speranţa malizării situaţiei din Berlinul
; pentru elaborarea şi înfăptuirea planurilor construcţiei eco- unui viitor al păcii şi progre ţiunii şi războiului. Oamenii au occidental, cea a interzicerii
j nomice. sului. proclamat adevărul că indife experienţelor cu armele termo
; Referindu-se la sarcinile în domeniul economiei naţionale nucleare se găsesc — mulţumită
! pe anul 1959, Ciu En-lai a arătat că poporul chinez va înfăptui eforturilor Uniunii Sovietice şi
■ un nou şi important salt. In anul 1959 se va da bătălia pentru celorlalte ţări socialiste — pe
: realizarea unei producţii de 18 milioane tone de oţel, 380 ini- făgaşul tratativelor.
; lioane tone de cărbune, unei recolte de 525 milioane tone de Poporul nostru muncitor ştie
: cereale şi 5 milioane tone bumbac. că prin realizările sale pe tări-
■ Ciu En-lai s-a ocupat în continuare de viaţa politică a mul dezvoltării economiei şi
; ţării. După victoria hotărîtoare a revoluţiei socialiste, coeziunea culturii, prin victoriile ce ie
: rîndurilor poporului chinez a devenit mai trainică ca orieînd. dobîndeşte sub steagul partidu
■ In domeniul problemei naţionale s-au înfăptuit realizări deose- lui în opera de construire a
: bite care au întărit considerabil prietenia şi unitatea dintre toate socialismului, el îşi aduce con
• naţionalităţile din ţară. Strîns unit, poporul chinez a dat o tribuţia la întărirea sistemului
! ripostă nimicitoare reacţiunii şi uneltitorilor imperialişti, care mondial socialist, la obţinerea
■ au organizat recent rebeliunea armată din Tibet, rebeliune care victoriei socialismului în între
ţ a suferit un eşec lamentabil. cerea cu capitalismul, ceea ce
■ Pe plan extern — a arătat Ciu En-lai — principala orien- înseamnă totodată victoria
\ tare a R. P. Chineze este aceea de a întări necontenit coeziunea păcii asupra războiului. Miş
; cu Uniunea Sovietică şi cu toate ţările socialiste. „Vrem — carea pentru pace din Repu
jj a subliniat Ciu En-lai — să stabitim şi să dezvoltăm relaţii blica Populară Romînă se afir
: prieteneşti de bună vecinătate cu toate ţările pe baza celor cinci mă necontenit ca un detaşa
| principii ale coexistenţei paşnice. Sintem pentru crearea unei ment devotat al marii mişcări
: zone in care să nu existe arma atomică,’ a unei zone a păcii mondiale pentru apărarea păcii.
• in întreaga Asie de est.şi in bazinul Oceanului Pacific Partizanii păcii de la noi din
: Poporul chinez, muncind cu eroism pentru construirea so- ţară, întregul popor In frunte
: cialismului după principiul ,,mai mult, mai repede, mai bine şi cu guvernul nostru nu vor cruţa
■ mai economic", va dobîndi, fără îndoială, noi şi măreţe succese niciodată nici un efort pentru
: care vor contribui şi mai mult la dezvoltarea şi înflorirea Chi- Pe străzile Londrei a avut loc de curbul o puternică manifestaţie
; nei populare in cadrul căreia participanţii au cerut încetarea experienţelor cu ca pacea să învingă pentru tot-,
1................................................................................................................. armele nucleare şi asigurarea unei păci trainice in lumea întreagă. deauna războiul.
REDACŢIA: Bucureşti Piaţa ..Scînteii". Tel- 17-60,10 17.6020, 17.60.40- ABONAMENTE- 7,60 lei anual Taxa poştală plătită în numerar conf aprobării Dir. Generale
P.TT.R. Nr. 17.933/942. Abonamentele se fac la oficiile poştale, prin factorii poştali şi difuzorii voluntari. TIPARUL: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin"
