Page 35 - Albina_1959_04
P. 35
PRIMII PE TARA
In acea dimineaţă am trăit rea de îngrăşăminte naturale
— alături de coleotiviştii din şi chimice de bază şi faziale,
Lenauheim — clipe de o nes executarea răritului şi acelor
pusă bucurie. 4 praşile la timp şi bine au
In faţa mu.ltor oaspeţi — făcut ca producţia de sfeclă
colectivişti de prin împreju de zahăr să nu scadă faţă de
rimi. reprezentanţi ai două 1957, ci să crească. La recol
ministere- şi delegaţi din re tare au scos cîte 37.535 kg. ia
giune şi raion — membrii hectar. La tutun producţia a
gospodăriei agricole colective fost de 1.300 kg. ia hectar.
din Lenauheim au primit cu Este de la sine înţeles că
legitimă mîndrie înalta dis realizarea acestei mari re
tincţie fpriin îrwnînarea Dra colte de sfeclă de zahăr a
pelului roşu) de fruntaşi pe adus după sine un frumos
ţară ca şi premiu! I, un ca venit bănesc care se ridică la
mion „Steagul roşu” de 4 peste 3.260.000 iei. ceea ce
tone. înseamnă peste 20.500 lei la
Binemeritata răsplată se fiecare hectar, iar din cultura
datoreşte hărniciei şi price tutunului gospodăria a înca
perii colectiviştilor în folosi sat peste 283.000 lei.
rea celor mai bune metode Acest succes e grăitor şi
de muncă la cultura sfeclei plin de îndemn atît pentru
de zahăr şi a tutunului. Co colectiviştii din Lenauheim
lectiviştii din Lenauheim s-au cît şi pentru cei din raioanele
străduit an de an să obţină vecine si chiar din întreaga
recolte tot mai sporite Ia a- ţară. Şi el n^a rămas fără ur
ceste culturi. încurajaţi de măriri. Iată : colectiviştii din
frumoasele rezultate dobîn- Lenauheim au si însăminţat
dite ei au mărit din ce în ce cu sfeclă de zahăr 180 hec
suprafeţele destinate florii tare, propunîndu-şi a obţine
soarelui şi tutunului. In 1957, cel puţin 40.000 kg. la hectar.
de exemplu, au cultivat sfeclă Cei din Comiosul Mare şi-au
de zahăr pe 131 hectare şi propus să realizeze de pe 320
— Vioreleee ! Adu-ncoa' nu- frîngă îndoiala acelora care — Eu, ba îl văd seara prin au obţinut o recoltă medie de
ielele ! — se auzi un strigăt nu-i înţeleqeau încă rostul. oraş, ba lucrînd la casa cea 37.216 kg. la hectar. In 1958 hectare, tot cîte 40.000 kg. Ja
de departe. Dar visul comunistului se în nouă. Duminica îmbrăcat fain hectar. Asemenea rezultate
Băiatul aflat în car, la mar făptui atunci cînd, în toamna şi cu cîţiva dintre copiii săi au mărit suprafaţa la 159 sînt hotărîţi să obţină în a-
ginea ogorului, se auzi strigat, lui ‘52, a avut loc adunarea ge numa’ ce merse la plimbare la hectare, iar cu tutun au cul cest an si colectiviştii din
dar nu înţelese porunca ; îşi nerală de constituire a gospo Wenzel, sus în Bartolomeu. tivat 27 hectare.
făcut mina streaşină la ochi şi dăriei colective „Viaţa nouă*. Plin de curiozitate şi dornic Bulgăruş Biled. Sîntana. re
se uită nedumerit în cîmp, Aşa i-au pus numele. De să afle de a spus drept ăl de Greutăţile unui an secetos giunea Oradea, Bod. regiu
către tatăl său. Acesta, văzîn- atunci alte şi alte familii şi-au la ziar, iacă-tă-1 din nou în — cum a fost anul trecut — nea Stalin. Mircea Vodă, re
du-şi feciorul că stă, şi mîndat împreunat pămînturile să mun ograda lui Drăghici. La în nu i-au speriat. Dimpotrivă. giunea Constanţa şi mulţi
că terminase sămînţa de ovăz cească în comun. ceput a prins să vorbească Au muncit ou şi mai multă alţii, pentru a traduce în
chiar în mijlocul tarlalei, mai Seara a poposit pe nesimţite despre o viţeluşe a sa. Cică,
strigă o dată de se părea că peste întreaga fire şi iată-ne nu ştia de ce e aşa de prăpă-' rîvnă, aplicînd toate recoman fapte sarcinile ce decurg din
vocea-i de tunet va fi auzită mergînd agale cu Ion Dră dită, Mai apoi, dar asta numa' dările agrotehnicii pentru a dooumentele plenarei C C. al
chiar de pe vîrful Tîmpei, ghici, colectivistul, şi cu fiul aşaaa, din întîmplare, a prins birui seceta. Terenul bine P.M.R. din noiembrie 1958.
„Vioreleee"! Avea nevoie de său pe drumul cotit dintre să întrebe : pregătit de cu toamnă si îna
nuiele să marcheze locul unde tarlale, către sediul gospodă — Cît zahăr zici că ai pri V. CAZACU
a terminat însămînţatul, pentru riei. Acolo, o hîrtie scrisă cu mit, măi Ioane ? inte de însămînţare, folosi
a şti de unde să reia munca a creion chimic anunţa o adu — Vreo 370 de kilograme.
doua zi. Nuielele erau în car. nare generală pentru chiar a- — Da ‘ grîu ? =yi
Auzind strigătul acela mî- cea seară. — Vreo 35 de saci, 9
nios am făcut cunoştinţă pro- — Avem cereri noi şi tre saci de porumb, un vagon de
priu-zis cu Ion Drăghici, co buie să le discutăm — caută cartofi şi numai ce începe
lectivist din Oraşul Stalin. el să-mi explice. — Cu una din Ion să turuie de gîndeai că
Soarele era încă bine înfipt ele e o poveste lungă, începe nu se mai opreşte. Cînd a ve
pe bolta cerească cînd a în din ‘45, de la reformă. Gheor- nit vorba de cei 18.000 lei
ceput a-mi povesti, cu glas a- ghe Aldea, om vrednic, dar bani peşini, Aldea era ca pă
mar, viaţa lui de ucenic la sărac, a slugărit o viaţă în- mîntul.
— Din colectiv îs toate ? —
I.A.R., veşnic bătut de Peter treţjă pe la alţii. Amară a fost
baci, meşterul ; despre ihoartea piinea pentru care a trudit l-a întrebat acesta. Cu griul ce se leagănă în vînt
tatălui prin ’36; despre vinderea bietul Aldea pe pămîntul al — Din I D-apoi de unde
casei (unde trăiau şase orfani), tora. Cînd cu reforma din ‘45 crezi, că doar nu mi le-o fost Mă-ndemni mai mult, să te iubesc, pămînt
drăguţu’ de
adus dumnezeu,
de către Nepbank, pentru nişte a primit şi el cinci hectare. Cînd mă hribii fa tine 3ă tot viu
datorii neplătite ale tatălui Pămîntul bun, omul gospodar la el din coşarcă, a venit răs Cu rivnă poezia să ţi-o scriu
punsul.
său , despre,., dar cîte nu avea şi iacă tă-1 pe Aldea al nostru A doua zi, cu noaptea în cap. Aşa cum eşti, cu lanuri îmbrăcat
de spus omul acesta. printre oamenii de nădejde ai Ion Drăghici se trezii de stri De vîntul cald, al zilei, mîngîiat.
Atunci, in ‘945 cînd a primit comunei. La un an de la în
cinci hectare de pămînt a în fiinţarea gospodăriei noastre gătul cuiva. eşti mă, de n-ai
— Care
ceput şi Ion Drăghici să pi colective i-am z;s personal lui somn ? — strigă omul din uşă Cu brazdele ce se întind la soare
păie o viaţă mai bună. Cînd Aldea : „Hai, omule, şi tu cu cu ochii cîrpiţi. îndemni mai mult cînfarea mea să zboare
au luat fiinţă primele gospo noi. Hai şi lasă la naiba îndo — Eu, măi, Ioane, eu mi-s. Şi-aşa cum ciocîrlia-n zori de zi
dării colective în ţară, asta iala că ăsta e singurul nostru
prin 1949, Ion şi-a dat seama drum ca să scăpăm pentru tot Aldea mă... îşi ciută bucuria de-a trăi
— Ei, cu ce vînt aşa. de cu
că rostul lui este acolo, într-o deauna de sărăcie". El nu, că noapte ? — întrebă omul în- Şi eu. poetul, frate bun cu tine
astfel de gospodărie. Trei ani mai aşteaptă să vadă rezulta îmi spun în versuri dor de şi mai bine.
de-a rîndul a trăit cu acest tele primului an. dreptîndu-se spre poartă.
— Vezi tu, aseară nu mi-ai
măreţ vis şi împreună cu alţi Anul amintit de Aldea a spus, nu-i vorbă că nici eu nu
ţărani muncitori s-au luptat trecut. Ba a trecut şi al doilea, te am întrebat. Porcii aceia şi Cu griul ce se leagănă în vîirat.
pentru înfiinţarea unei gospo dar omul continua s-o ţină oile pe care le ai tot în veni Mă ndemni mai mult. să te iubesc, pămînt!
dării colective, încercînd să morţiş că mai aşteaptă. tul ăla de treizecişişapte de Să-ţi cînt acum un cînt în poezie,
— Haide, de vezi ce bucate mii ? Un imn de slavă, irrtn de bucurie,
am luat de la colectivă — l-a — Nuuu frate I Astea-s pro Că în ourînd, cu drag te voi vedea :
PE SCURT îndemnat într-o toamnă tîrzie prietatea mea personală. gospo Un singur lan, o singură tarla !
Trei zile mal tîrziu
Ion Drăghici. Şi omul a mers.
A văzut, a luat grăunţele în dăria agricolă din Bartolomeu ŞTEFAN TANASE
* Colectiviştii din Cenad, palmă, ca unul care se pricepe îl număra şi pe Aldea printre . colectivist
regiunea Timişoara, cinstesc bine la ele, le-a cîntărit, a dat membrii săi.
aşa cum se cuvine ziua de din cap a aprobare şi-atîta tot. N. A. MORARU
1 Mai. Ei şi-au propus să — Vezi măi, Ioane, nevasta...
termine însămînţarea porum baţ o s-o bată. Dacă ar fi după
mine...
bului pe 1.300 de hectare,
terminarea primei praşile la In toamna următoare Aldea
cele 400 hectare sfeclă de za a venit la Drăghici nechemat,
hăr. Vlascici llie, şeful bri să vadă grăunţele. Şi iarăşi,
găzii a 4-a şi-a propus să d-ăi şi dă-i cu lauda, că aşa
prăşească pînă la 30 aprilie bucate mai înţelege şi el. De
100 hectare cu sfeclă. astă-dată n-a mai dat vina pe
Pe lingă aceasta, colecti nevastă. A plecat îngîndurat.
viştii au mai grăpat aproape Ba, într-o bună zi de iarnă
2.000 hectare semănături de numa’ ce-i pică în mînă ziarul
toamnă, s-a pregătit terenul „Drum nou" în care scria cu
pentru semănatul orezului şi litere groase că Ion Drăghici
alte lucrări de la g.a.c. „Viaţa nouă" a
luat în 1958 pentru 932 zile-
* Cooperatorii din comu muncă produse în valoare de
nele Căzăneşti şi Siseşti, ra 37.280 lei, adică peste 3.000 de
ionul Tr. Severin, au hotărît lei pe lună. Mai, mai să au
ca în cinstea zilei de I Mai creadă. Ştia el că Drăghici este
să depăşească planul con om de ispravă că doar fuseseră
tractărilor de cereale cu sta prieteni toată viaţa. II cunoş
tul. Sprijiniţi de membrii tea bine, dar ca într-un an să
consiliilor şi de deputaţii sfa muncească cît trei şi să capete
turilor populare, în Căză- bucate tot cît trei, ei, asta nu
nefcti planul de contractări a prea î? venea la îndemînă-
fost depăşit la grîu. porumb, — Şi cînd, doamne iartă^mă,
floarea' soarelui. o fi muncit atît ? — se întreba
el.
