Page 34 - Albina_1959_04
P. 34
zîua presei
m
jg Acum 47 de ani, la 5 mai 1912, a apărut primul ziar prole- fi
1 tar de tnasă din Rusia „Pra^da"', despre care marele Lenin 1
1 spunea că este „prima rîndunică" a acelei primăveri în care =
ft întreaga Ruâie se va acoperi de o reţea a presei cu adevărat jj Corespondenţi fruntaşi
| liberă, muncitorească". Jj
TACHB ION G ANCE A, LAZ AR NAT ARI Ş, PETRU NECULAU,
fi Şi iată că primăvara prevestită de Lenin s-a născut o dată Jj VASILACHE, comuna Broşteni, muncilor forestier, comuna Drănic,
jj cu bubuitul tunului de pe „Aurora", în acel Octombrie 1917. jg comuna Cindeşti, raionul Mediaş, comuna Şanţi, raionul Segarcea
raionul Buhuşi,
1 Intr-adevăr, întreaga Uniune Sovietică este astăzi plină de o E regiunea Bacău. regiunea Stalin. raionul Năsăud, regiunea Craiova.
regiunea Cluj.
§} reţea de ziare, reviste, publicaţii, care militează activ pentru fi
§f înfăptuirea politicii P.C.U.S- j
1 Pravda leninistă este o pildă vie pentru presa comunistă ||
fi din întreaga lume, pildă ce vădeşte principialitatea marxist-.te- jg
fi ninistă de a lupta pentru cauza victoriei socialismului, pentru j§ O s C tfi& a i i M M h j e ,
Intrupînd întocmai trăsăturile presei de tip nou, presa din fi lA JO C DLUMICIWHqiLUU
fi apărarea păcii în lume, pentru binele celor ce muncesc. fi
j
| ţara noastră promovează în sinul maselor politica marxist-teni- ^
gj nistă a partidului, politică înţeleasă şi înfăptuită ou entuziasm = Broşteni — comună de munte, si- Dar cîntecul acesta e însoţit întot
fi de poporul muncitor. In centrul preocupărilor preseî'noastre se |j •f tuată pe valea Bistriţei, „spre ţara deauna de altele care grăiesc despre
bucuria vieţii noi de azi.
fi află Jupta pentru înfăptuirea măreţului program de dezvoltare fi \d e sus', cu oameni harnici, care din Lemnul doborît în pădure, adus pe
‘ moşi-strămoşi .se
cu
îndeletnicesc
* a ecmilomie* naţionale şi de ridicare a nivelului de trai material fi creşterea vitelor şi plutăritul, cu do. jgheaburi la rampe pe malul Negrii,
fi şi cultural al celor ce muncesc. Mii şi mii de oameni ai muncii, fi bontul buştenilor şi corhănitul. ia drumul Bistriţei spre Piatra
De cum se desprimăvărează, pînă
jg corespondenţi voluntari de la oraşe şi sate îşi spun cuvîntul în fi toamna tîrziu, pădurile de brazi ce Neamţ, Bacău, de multe ori ajungînd
p‘nă la Galaţi. Plutaşii se întorc din
fi presa noastră, vădind astfel o trăsătură esenţială a presei 1 acopăr munţii de jur-împrejur ră nou acasă pentru a porni şi conduce
fi comuniste, aceea de a fi strîns legată de cele mai largi mase = sună de cîntecele localnicilor. Un noi „transporturi* spre centrele de
) jg populare. f i cintec vechi, un cîntec de demult, se prelucrare a lemnului.
...Acasă, insă, cu toată îndelunga
aude şi astăzi :
j| Presa din ţara noastră, urmîrul glorioasa experienţă a fi lor absenţă de peste săptămînă, fe
fi celei mai înaintate prese, presa sovietîcă, este o armă de luptă j| „Foaie verde păltinaş meile şi fetele îndeplinesc şi lucră
1 în mina poporului muncitor pentru înfăptuirea cu succes a fi M-o făcut mama plutaş; rile celor plecaţi, avind destul timp
g celor mai înalte aspiraţii ale sale, pentru triumful socialismului jg Iar tâtucut meu, sâracu’. şi pentru a frecventa diferitele for
Mi-o dat şpanga şi (uiacu
me de activitate ale căminului cul
fg în patria noastră g Şi îmi zice : „Măi băiete, tural. Aşa se şi explică succesele
Mergi Ia plute, nu la fete dobindite în cadrul recentului fes
tival artistic desfăşurat la Broşteni.
Zeci de artişti amatori, de cele mai
diferite vîrste, s-au întrecut ceasuri
Se schimbă faţa satului intregi pe scena căminului cultural
Broşteni, în faţa a peste 600 de ţă
Corespondentul rani muncitori. încă de dimineaţă,
atenţia localnicilor a fost atrasă de
A intrat în tradiţia fructiferi, pomi ce au condusă de Lazăr Vlă- prezenţa oaspeţilor din comuna Cru
oamenilor din Noul Să fost curăţaţi şi văruiţi duţ, secretarul comitetu cea. Îmbrăcaţi în straie de sărbătoa
Adună cu migală de prin sat sesc, o comună a raio la timp. lui comunal de U.T.M. re, veniţi să se întreacă aici în
Comori ce le aşterne pe hîrtie nului Sighişoara, ca in Muncitorii de la gaz De fapt, această brigadă măiestrie artistică cu echipele cămi
Şi qîndu n haina slove4 îmbrăcat fiecare an, luna aprilie metan au muncit cot la de tineret nu este frun nelor din Frasin, Cotîrgaşi, Broşteni.
E pentru mintea tuturor, făclie. să fie declarată luna cu cot cu sătenii la repa taşă numai în acţiunile Sărbătoarea „jocului şi a cîntecu-
răţeniei. rarea drumului de pe de interes obştesc pe lui* a fost deschisă de către corul
Se-apropie cu draqoste de frate comună, ci şi în gospo
_ De semenii lui harnici pe ogoare lată-i şi în acest an hotare ce devenise ne dăria colectivă „30 De căminului Broşteni, format din 45 de
s Şi tot belşugul holdelor bogate pe deputaţii comunali practicabil şi la reame- cembrie* unde tinerii persoane, care a prezentat cîntece
izvorîte din prelucrarea folclorului
chemîndu-se la întrecere
g 11 zuqrăveşfe-n pagini de ziare. najarea frumosului parc
pentru cea mai frumoasă muncesc sirguincios pen local : „Codrule, frunză rotundă',
El e mereu alături de popor. circumscripţiei organi- din centrul comunei, ce tru îndeplinirea şi depă „Cîntecul plutaşului de pe Bistriţa',
Şi pana n focul luptei şi-ă călit. — zînd întîlniri cu alegăto pare acum o adevărată şirea planului de pro „Nevasta mea-i moldoveancă' şi
Cuvîntul lui în pagini tipărit rii în acest sens. Nici grădină botanică fiind ducţie. Terminind însă- altele.
Poartă mesajul vietii-n viitor. două săptămîni nu -tre Cind a apărut pe scenă echipa de
cuseră din luna aprilie ornamentată cu fel de mînţările de primăvară jocuri populare a căminului cultural
Culeqe floarea veştilor din sat şi comuna Noul Săsesc fel de arbuşti, iarbă, din epoca intiia şi a CoKrgaşi, alcătuită din oameni virs-
Şi-o răsădeşte harnic pe hîrtie, a căpătat o nouă înfăţi flori. Fruntaşi în această doua, tinerii din brigada nici. echipă condusă de muncitorul
Pe drumul nou, de fapte luminat, fruntaş Bălău Petru, în vîrstă de 58
Partidu i e şi far si chezăşie ! şare. Au fost desfunda acţiunea patriotică au de cîmp, condusă de de ani, spectatorii au prins să aplaude
te şi curăţite şanţurile, fost deputaţii Gheorghe inimosul U.T.M.-ist La cu multă bucurie. Dansatorii, în fru
GEORGE BREAZU nivelate drumurile în Albu, Ioan Feck, Ana zăr Vlăduţ, sînt acum moase costume locale, au adus pe
comuna Leordeni, faţa caselor, reparate Turcu, Sofran Gheti şi în toiul muncilor de În scenă prospeţimea şi frumuseţea jo
regiunea Piteşti cului bătrînesc, prezentînd spectato
sau construite uniform alţii. treţinere a culturilor. rilor dansuri ca : Leşeasca, Raţa,
podeţele, s-au spoit fa Nu pot trece însă cu Brustureanca, jucate pe muzica exe
Vă i nf ormăm: ţadele, gardurile, în gră vederea contribuţia pre lOSIF GRITTO cutată din „solz’ de coajă de mes
diniţe sădite şi prăşite ţioasă pe care au adus-o preşedintele sfatului teacăn de către bătrinul Petre Nişes-
O Detaşamentul de pionieri de pe Hori, iar pe zona şose la înfrumuseţarea comu popular al comunei cu. Despre el se poate spune, pe
Noul Săsesc, raionul
lingă şcoala de 4 ani din satul Panţoiu, lei au înflorit pomii nei brigada de tineret Sighişoara drept cuvînt, că a fost prezent „cu
raionul Urziceni, a predat în ziua de 7 toată familia' aducînd pe scenă trei
aprilie ax. peste 1 000 kg de fier vechi membri ai familiei sale în echipa de
dansuri. La fel se poate spune despre
cooperativei Moldoveni. Fruntaşi au
fost elevii Barbu I. Petre, Marin T. Biblioleca din comuna Smîrdioasa, raionul Zim- comunistul Sandu Gheorghe, deputat
Elena, Gheorghe Gh. Dobriţa care au nicea, are peste 1.100 cititori. şi vicepreşedinte al sfatului, prezent
la întreceri cu soţia şi fata, activiste
adus cele mai mari cantităţi de fier (Coresp. ION TR1FU)
vedu. Munca pionierilor a entuziasmat in echipele de jocuri şi cor.
Las' că nici oaspeţii nu s au lăsat
Şi pe părinţii lor care numai in două / V mai prejos. Cîntecele şi dansurile
zile an colectat peste 3.000 kg. de fier
vecia. lor au mers la inima spectatorilor
T. ŞTEFAN care nu se mai opreau din aplauze.
Comuna Patru Fraţi întrecerea pasionantă a cîntecului
raion Urziceni şi jocului de la Broşteni a fost o a-
devărată sărbătoare culturală în acest
® Tinerii din Cîmpia Sălaj, regiunea îndepărtat colţişor al patriei.
Oradea, împreună cu ţăranii muncitori V. DUMITRESCU
din comună, în cinstea zilei de 1 Mai profesor şcoala elementară de 7 ani
au diguit lingă Valea Mică un dig pe corespondent voluntar
o diftanţă de 4 kilometri apărind prin com. Broşteni, raion Vatra Dornei,
aceasta terenurile agricole de inunda regiunea Suceava
ţie. In acelaşi timp ei au curăţit de
spini şi mărăcini peste 30 hectare de
păşune prin muncă voluntară.
BOTA GHEORGHE Strigături
comuna Cîmpia Sălaj,
raionul Şimleul Silvaniei
Bună-i lelea la jucat,
• Prin munca şi contribuţia voluntară Nu-i afli pereche-n sat.
a oamenilor din comunele raionului Bună-i lelea cind sărută
Ofceţu, regiunea Craiova, a fost con Că n-o-ntrec altele-o sută.
struit un «are şi frumos stadion în Bună-i şi-n gospodărie
centrul comunei Bălceşti. Stadionul Că n-o-ntrec la lucru-o mie.
este prevăzut cu teren de fotbal, de
volei, pistă de atletism şi o sală de Măi bădiţă, măi bădiţă,
sport, care are o aşezare pitorească, în Nu m-aştepta la portiţă,
stil de cabană. Stadionul are o capaci Deseară nu pot să vin
tate de 6 000 de locuri. La intrare spre C-avem piesă la cămin.
stadion va fi amenajată o alee de Acolo, dacă-i veni
trandafiri unde se vor monta bănci Turai, ce ne-om veseli.
pentru odihnă.
Culese de CHIRA VERA
GHEORGHE IORDACHE Tg. Lăpuş, reg. Baia
comuna Bălceşti, — Cîţl locuitori are comuna voastră?
raionul Olteţ — Intreab o pe bibliotecară! Ea-i ştie pe toţi! Mare.
(Desen de NIC. N1COLAESCU) NTS
