Page 32 - Albina_1959_04
P. 32
AUT care au hotărît aceasta, ei trăiau
în vreo zece garnituri de tren. De
sigur că în adunarea generală în
amintirile pe care vi le-am împărtă
PRIMĂVERI şit.
Pentru supunerea naturii
Cei din Cegani au rezolvat întîi
problema pîinii. Asta le-a lăsat slo
bode gîndurile. La început, cînd in
ginerul agronom vîra termometrul
în pămînt, ţistuiau unii de mirare.
Acum vin şi întreabă nerăbdători :
„Cît arată ? Ii dăm drumul cu bum
bacul ?' Cînd termometrul dă sem
nalul, pornesc cu toate maşinile la
cîmp, ca-ntr-o ofensivă.
Problema lotului experimental a
stîrnit discuţii în adunare.
— „O să irosim muncă degeaba, a
spus Mitu Pavel, brigadier la cultu
A înflorit livada colectivei. ra sfeclei de zahăr. 120.000 kg, de
sfeclă la hectar e peste poate". In
Un pionier străbate stepa în Cegani. Din 1956 întreg satul e au braţele lui. Aici nu i-a mai ginerul i-a demonstrat răbdător, cu
colectivizat. E împlinirea unui ade dijmuit nimeni venitul. Domneau creionul pe hîrtie, că e cu putinţă.
In fiecare zi Gică Banu, elev din- văr pe care l-au rostit comuniştii alte rînduieli pe care odată nu Mitu n-a mai contrazis, dar a plecat
tr-a IlI-a, îi aduce în legăturică de cu nouă ani în urmă. le înţelesese. Intr-un an de zile petrecut de îndoieli. L-au frămîntat
mîncare lui „tata moşu“. Ajuns la — „Ăsta-i singurul nostru drum. schimba cocioaba pe care i-o toată seara şi toată noaptea şi ca-n
coliba de pe marginea bălţii, zice Păşind pe el scăpăm de exploata ştia şi copiii, de la marginea satului atîtea rînduri s-a sfătuit cu nevasta.
„săru-mîna" şi-apoi se duce să se rea chiaburească. Ne făurim o viaţă dinspre Borduşani, cu o locuinţă Aşa cum făcea cîndva cînd le lip
zbenguie cu dulăul. Bătrînul des omenească'. Ion Nae, Meagu Văda omenească. A fost învrednicit cu sea îmbucătura pe a doua zi, sau
face nodul năframei, priveşte nerăb na şi Ioniţă Ivanciu, azi secretarul sarcina de agitator şi primul spre cum au făcut cînd au luat hotărîrea
dător înăuntru şi desluşeşte felurile. organizaţiei de bază, sînt aici ca şi care şi-a îndreptat ochii a fost Ma cea mare de a intra în colectivă.
Azi are friptură de miel cu acritură. ieri. ca şi acum nouă ani. Spun că rin Gheorghe. care-ŞT ducea viaţa De astă-dată la mijloc era o proble
Ieri a avut peşte. Miine o să fie in primele zile le aţineau chiaburii argăţind şi în care se recunoştea pe mă de ştiinţă. „Se poate Mitula
alte bunătăţi. Pe acasă n-a mai dat calea şi interpuşii lor, şi-i batjoco el, fostul Nae Martin. Cei înscrişi dacă se lucrează altfel pămîntul" —-
de cîteva zile. dar simte, după gus reau şi-i ameninţau dacă vedeau îşi făceau în curînd case şi-şi rîn- şi-a dat cu părerea femeia.
tul şi bogăţia mîncării, că baba are că-s neclintiţi. Iar Gheorghe Băilă, duiau traiul. Realitatea aceasta Dacă se lucrează altfel pămîntul...
de toate si că e mulţumită. Mestecă care muncea cu ziua la chiaburi, ca biruia neîncrederea celor dinafară, In zilele următoare 90 de colectivişti
grăbind coacerea unui îndelungat şi răscoleau lotul de experienţă cu
plin de frămînt proces sufletesc. O sapa la 60 cm. adîncime. Acolo au
familie aducea neîncetat după sine aşezat primul strat de îngrăşămînt,
alta. Timpul şi legile vieţii acţionau iar peste el pămîntul. Apoi alt strat
în favoarea gospodăriei colective. şi din nou pămînt. Au repetat ope
raţia de trei ori. La sfîrşit lotul
Recunoştinţă înălţat cu 25 cm. arăta ca o imensă
masă de aluat dospit. Au muncit
In zilele începutului le-a fost a- mult, dar pentru prima oară în via
proape, ceas de ceas, sprijinul cefe ţa lor erau minaţi nu de foame sau
riştilor din Feteşti. îşi făcuseră obi de biciul vechilului, ci de un păti
ceiul să vină în fiecare vară să-i maş interes ştiinţific. „Apăi, dacă
vîri aici un băţ, înmugureşte' — a
ajute la cules. De se rupea un fier aruncat cineva la sfîrşit o glumă,
de plug, de pierdeau un şurub, Ia care, ca orice glumă, are dramul
ei dădeau fuga. Sudorul din atelier eă de seriozitate.
îşi lăsa lucrul de-o parte şi repara - *
întîi scula colectivistului. Colectiviştii din Cegani sînt bo
îşi amintesc acum, după nouă ani, gaţi şi mîndri. Anul trecut au avut
cu exactitate fiecare amănunt şi nu peste 2.700.000 lei venit. Dacă pe
unii îi mai pălesc cîteodată
păre
me de muncitor, fiindcă le-au scris rile de rău, este pentru faptul că
în inima lor. n-au intrat în colectivă cu un ceas
Echipa de pescari colectivişti condusă de Oprea Simion, îşi pregăteşte uneltele De mult gospodăria stă pe picioa mai devreme. Prezentul e însă prea
rele ei. In satul de stepă unde nu plin ca să le lase timp pentru asta.
încet că nu-1 zoreşte nimeni şi se şi Andrei Lixandru, spunaau că n-o se auzea decît cîntecul de cobe al Acum bătrînul Ştefan Iacob îşi
gindeşte, cu privirea dusă pe apă. să intre în colectivă chiar de-ar fi morii chiabureşti, trepidează moto îngăduie să citească în tihnă ziarul,
Raţele ca nişte bulgări de spumă să mănînce pămînt de sub picioare. rul uzinei electrice şi existenţa lui iar Gheorghe Dobre, ţiganul „isploa-
J au ticsit balta. Se distrează privin- Asta fiindcă erau pe atunci la chere o simt sute de colectivişti cînd pri tat pînă la sînge' cum spune chiar
Ej du-le cum se dau cu fundul în sus mul chiaburilor. Primăvara însă cînd vesc aninată sus în grindă „lampa el, se gîndeşte să-şi pună dinţi de
fţ cotrobăind în mîl. I le-a dat colec au terminat ultimul bob, tot la colecti lui Ilici“. Colectiva numără două aur, în locul celor pierduţi demult
ta tiva în grijă, cîteva sute de bucăţi vişti au venit să ceară, că lor le autocamioane, şase motoare stabile, în anii cînd era slugă. în satul co
1 j de rasă Pekin. Cum s-au mai în- prisosea. Şi aceştia le-au dat din trei pompe de irigat, ateliere acţio lectivizat nu mai sînt analfabeţi şi
}Şj mulţit. Cum au mai crescut şi cum inimă, fără tocmeală şi fără să le cocioabe şi nu mai mor copiii. Pot
'î sau mai dezvoltat toate în jurul lui pomenească ceva, cu grijă mare să nate mecanic. Cînd li se rupe o piesă fi văzuţi ia creşă, servind taman la
Ş de cînd e colectivă-n sat. Pe 5 hec nu le rănească mîndria şi aşa în nu se mai duc la Feteşti şi primii care ceasul acesta pîine unsă din belşug cu
tar^ se întind acareturile gospodăriei deajuns pusă la încercare. se bucură văzînd că a înflorit aici miere, şi stind ciucure în jurul edu
s şi la început nu aveau decît o că în întîmplarea aceea au descifrat mecanizarea sînt ceferiştii. Ultima catoarei. E şi preşedintele Stan Iacob
suţă. Sînt pline grajdurile de animale. însă mari înţelesuri. Influenţa chiabu
S-au pus ia păstrare pentru ele, în rească începea să pălească. Săracii
îjj toamnă, vagoane de furaje. Ce-i de
K glumit ? Se uită la nepot : nu-şi mai vindeau braţele şi sufle
tul ca să-şi astîmpere gura. Era mo
— Mă Gică, oare cîţi ani ai tu î mentul cînd începuseră să întrevadă
— Nouă, bunicuţule. împlinirea unor străvechi năzuinţi
— Hm ! Cum s-ar zice te-ai năs- în ceea ce nou apăruse în satul lor,
cut o dată cu colectiva. Aşa-i. Cînd gospodăria agricolă colectivă.
bătrînul Dumitru Mazîlu ducea ce-
4| rerea la colectiv, primul lui nepot Verigă cu verigă
j bătea la poarta lumii. începeau a- Ion Rusu, văcarul satului, a po
M tunci fiecare, în felul lui, viaţa. posit aici cu traista în băţ şi cu o
^ Cu 9 ani în urmă, 47 de familii tîrlă de plozi după el, de prin părţile
din Cegani au pus temelie unei gos- Buzăului. La înfiinţarea gospodăriei
3 podării colective. S-au sfătuit înde- colective Ion Rusu a fost printre
jg lung asupra denumirii şi i-au zis primii înscrişi. In primul an i s-au
H „Brazdă nouă', închizînd în acest adus acasă. în remorci trase de
® nume tot ce simţeau în clipele tractoare. 6.000 kg. de grîu şi 3.000
acelea. kg. de porumb şi butoaie cu vin, şi
putini cu brînză, şi nutreţul anima
[i O singură cale lelor. Intr-un singur an, viaţa lui
Ion Rusu a apucat năvalnic pe fă-
tj Autocamionul a pornit-o de la gaşurîle belşugillui.
fi Feteşti înspre Cegani. După cîteva Lui Ion Rusu i se datoreşte faptul
j.i sute de metri opreşte şi cineva urcă. că după cîtăva vreme a intrat in Se insăminţează porumbul hibrid. In fotografie: tractoristul Aurel Navrea
„E de-al nostru" — spune şoferul. şi brigadierul de cîmp Alexe lancu discută despre mersul lucrării
-J Opreşte din nou ceva mai încolo, colectivă şi Marin Cioacă, fierarul.
u Urcă o femeie cu o coşarcă în mînă. — „C'nd am văzut ce a vîrît Ion maşină pe care au cumpărat-o e un de faţă şi bucătăreasa Stana Papado.
„E tot de la noi. Oiţa lui Roşu'. Pe Rusu în ogradă, n-am mai stat pe strung de toată frumuseţea, trebui pol, căreia îi spun toţi „mamă". Sînt
şosea, colectiviştii din Cegani, veniţi gînduri'. Intrat în colectivă, Cioacă tor, fireşte, pentru cite se ivesc puşi să spună poezii şi Gică Neagu,
cu treburi la tîrg, îşi recunosc ma îşi împlineşte un vis vechi, adică într-o aşa mare gospodărie.
şina după număr şi după culoare, cel mai mic din familia lui Neagu
o opresc şi urcă. Fac aceasta cu adună bani, clădeşte o casă şi-i face In întîia primăvară le-au sosit Oprea, începe cu mare grabă, în
sentimentul de stăpîn pe care nu fetei nuntă. După care poate fi vă tractoarele. Ele au anunţat apariţia vălmăşind cuvintele : „Ieşi din că
l-au avut niciodată, ei umiliţii din zut în rîndul agitatorilor şi, cu pilde de mai tîrziu a plugurilor cu 5 brăz- inată fir de iarbă / Că avem tleabă..."
totdeauna şi pe care-1 încearcă acum din propria lui viaţă, convinge pe dare. a semănătorilor perfecţionate,
Ej cu emoţie şi necuprinsă bucurie, Aceasta în chiar clipa cînd intr-un rrzrj'ti,: t-r.rr^F?
f „Maşina e a noastră şi ogoarele-s Vasile Bărăscu şi pe fierarul Ştefan a combinelor. Tractoriştii sînt nelip colţ îndepărtat al gospodăriei, Leo-
(3 ale noastre, şi raţele, şi porcii din Iacob să intre în colectivă. Comu siţi din viaţa gospodăriei fiindcă ne nora Roşu, bătrina grădinăreasă,
y baltă, şi mierea stupilor, şi laptele... niştii au desfăşurat lupta, luminînd lipsit este ajutorul pe care l-au pri scoate din seră, cu mişcări nespus
tţj Pe 2.200 de hectare se întinde co- întîi pe cei mai săraci. Unul este mit din partea clasei muncitoare, de blînde, răsadul plăpînd şi-l
lectiva cuprinzînd satul întreg, o- Nae Martin. Voinic cît un urs, care din primul ceas de viaţă al gospo transplantează în pămîntul încălzit
goarele fertile, bălţile cu crapul do- muncea în parte pămîntul aleflîndu- dăriei. Anul acesta gospodăria va de soarele primăverii.
| • lofan şi cega cea dulce Ia carne, se cu jumătate din rod. Abia în gos vinde statului, pe bază de contract,
i Cuvîntul ..colectivist" e omniprezent podăria colectivă a simţit cît preţ atîtea produse cîte vor încăpea cam V , T O S O
i_:
