Page 18 - 1923-24
P. 18
Pag. 366 ■MMM C O S I N Z E A N A 25—XU. »923
piele de guanac, închisă pe piept Furtul văduvelor în Coreea. poetul roman, Descartes, Luther, La
cu un ac de argint, la cele sărace Obiceiul de a fura fetele este răs Fontaine, Fenelon, Tasso, Meyerbeer,
cu un cui sau un spin. încălţămin pândit în multe sate şi în ţara noa Newton, Copernicus, Goethe, List,
tea lor e făcută din piele de cal. stră. E un obiceiu urât care face Heine, Pasteur, Lamartine, Keppler,
Femeile din Patagonia simt mare multă pricină şi stricăciune în fa Kant, Bismark, Cromwell, Gambeta,
plăcere să poarte cercei mari şi salbe milii. In multe ţări e oprit şi de lege. Washington.
de argint şi de mărgăritare. Cu toate Aşa e şi în Coreea. Nu e oprit însă „Nasuri mijlocii“ au avut Laplace,
că au părul foarte lung, ele îl mai furtul văduvelor. După lege vădu Herchel, Bonaparte, Voltaire, Mozart,
lungesc kgându-1 cu panglici. . vele în Coreea nu se mai pot mă Dumas, Molière, Beethoven, Turenne,
Frumoasele patagoneze mai poartă rita. Dacă se găseşte însă cineva Racine, Franklin, Thiers, Gluck şi
broşe de aur, de argint şi de bani. ca să le fure, atunci legea nu o o- Fulton. Pomeneşte numai vre-o şase
Ocupaţiunea femeilor din Patago preşte, ci o sileşte să-i fie soţie, iar cari au avut nasuri mici; printre a-
nia, pe lângă treburile casnice, sunt pe hoţ îl sileşte să se cunune cu ceştia Tayllerand, Murille, Boileau
pregătirea pieilor de guanac, de vulpe ea. Astfel de furturi, se înţelege, se şi Béranger.
şi de alte animale, spre a face man întâmplă des mai ales dacă văduva La noi Românii aveau nas mare
tale dintr’însele. Acele cu cari lu e tinâră şi frumoasă şi are şi ceva Mihai Viteazul, Vlad Ţepeş, Cogăl-
crează sunt cuie groase găurite. avere. De cele mai multe ori furtul nicean, Cuza, Alexandri, Haşdău. Ho-
Peţitoare. De pe timpul când se face cu înţelesul şi învoirea vă ria şi Cloşca. Cipariu, Şaguna, Bâr-
s’a vârât în călindar tot la patru duvei. Se întâmplă Insă şi fără voia nuţiu, Aron Pumnul, Gheorghe Ba-
ani o zi, ziua de 29 Februarie, s’a ei, şi atunci mai întotdeauna ajung riţiu, Gheorghe Lazăr ş. a.
introdus în unele ţâri şi obiceiul ca bărbaţii la bătăi şi vărsare de sânge.
în ziua aceasta să meargă fetele la Dacă furtul succede şi unul şi altul
peţit. In Anglia obiceiul s’a făcut trebuie să se considere bărbat şi Scrisori dela redacţie
lege. Flăcăul care era peţit în ziua soţie. /. Porceo, Bârghiş. Suma de 70 lei este
aceasta şi nu voia să se însoare, Clopotele. Se împlinesc acum restanţă pe anul 1923.
era aspru pedepsit. Mai târziu s’a 1365 ani de când a răsunat cel din Elisa Dr. Pavel, Beiuş. Aveţi dreptate.
îmblânzit legea şi cel peţit era da tâi clopot în turn de biserică. La 10 lei s’au trecut in contul anului 1924.
tor să cinstească pe toate peţitoa început veacuri de-arândul creştinii Penielei Cepoi, Drăgueşti. Din cele
rele lui cu câte o haină de mătase. erau chemaţi la biserică numai cu cinci poezii trimise de Dv. „Un dor din
nou mă’mpinge“ şi „Iasă luna“ sunt
Se înţelege că toate fetele porneau toaca. Cel dintâi clopot a fost tur incontestabile dovezi de talent. Dacă, cu
la peţit şi unii dintre flăcăi trebuia nat de episcopul Paul din oraşul toată şcoala puţină, pe care o aveţi, aţi
să se bage datori ca să poată îm Nola la anul 559 după Hristos. In izbutit să scrieţi aşa de frumos, — noi
plini porunca legii. Astăzi şi acea scurtă vreme toate bisericiie din Franţa vă îndemnăm să continuaţi a scrie şi a
vă completa cunoştinţele prin lectură,
sta s’a şters. O rămăşiţă a obiceiu aveau clopote. In Italia s’a întrodus pentruca să fiţi de folos literaturii. Pentru
lui acestuia este astăzi rânduiala ca cel dintâi clopot Ia 599 într’o bi încurajarea Dv. dăm aci şi următoarele
la petreceri totdeauna să se dea un serică din Roma. Ce! mai mare clo versuri:
joc fetelor, când ele trebuie să ia pot din lume este în Moscva. Cân „Un scârţăit uşor s’aude,
feciorii la joc. Dar câtă vreme la tăreşte 67,083 kg. Nu poate fi în „Pe drumu’ntins un car cu boi,
„In deal la stână latră cânii
noi se obicinuieşte aceasta la fie trebuinţat fiind prea mare. Al doilea „Şi plâng tălăngile pe oi.
care petrecere, în Anglia şi acum se este în oraşul Köln în Germania cu „Apoi adorm tăcute toate,
ţine acest obiceiu numai în anii o greutate de 28,000 kgr. A fost tur „Şi câni şi oile se culcă,
visecţi. nat din tunurile luate dela Francezi „Se stâng luminile’n ferestre
„Şi-adorm rechitele pe luncă...“
Păcălit. Intr’o societate mai mare în 1870. Dar nici acesta nu se poate R. F. „Toamna’n valea noastră“ are
se afla odată şi un poznaş. Intre întrebuinţa. Lumea l-a botezat: Mu accente izbutite şi o revistă pentru copii
altele vine la el unul dintre tinerii, tul din Köln. Treizeci şi doi de sol poate ar publica-o. încercaţi acolo cu ea.,
Adam Roşu. Din suma, ce aţi trimis
cari îşi petreceau cu fetele şi pu- daţi au cercat să-l facă să sune dar 40 lei i-am trecut pe anul 1924.
nându-i înainte albumul uneia din a rămas mut. Un clopot mare de Casina Română, Geoagiu. Suma de 00
tre domnişoare, îl roagă să scrie ceva 12,000 kgr. este în biserica Notre lei ce aţi trimis s’a trecut in contul anu
în album.’ Poznaşul se pune imediat Dame din Paris, în Savignon din lui 1923, având in acest an o restanţă
şi scrie: Franţa unul de 11,000 kgr. In ţara de 60 de lei.
„Fetele cele mai isteţe au parte noastră se crede că cel mai mare T. B. „Plopii“ merg in numărul acesta,
de bărbaţi proşti“. clopot e cel din Dealul Melropoliei proza însă nu
Const. Dumitrescu. Trimiteţ;-le să le
Tinărul citeşte şi face o faţă acră. dela Bucureşti. vedem.
— »Ce, nu-ţi place? zise poz Nasurile oamenilor mari. In
naşul. tr’o revistă americană publică pro Abonaţi pentru săteni foaia po
— „Nu prea, răspunde tinărul. fesorul Adam Woods un studiu a- porală ilustrată
„N’ai putea scrie altceva?“ supra oamenilor mari ai lumii şi Lumea şl Ţara
— „Pentru ce?“ găseşte că cei mai mulţi au avut nas
— „Pentru că, mă rog de iertare, mare, mai mare ca de obiceiu. In Adresa: Cluj, Piaţa Cuza Vodă 16
eu sunt mirele domnişoarei“. tre aceştia înşiră pe Ovidius Naso, Numeri de probă gratuit!_______
Dacă doriţi CLUJ
fine, cereţi ,MEUSSA^ TELEFON
zaharlcal e
6 48 ]i 6 65