Page 8 - 1924-5-6
P. 8
20— III. 1924 C O S I N Z E A N A Pag. 57
Cablul maritim O plimbare în munţi
SABIN G TRUTIA
Astăzi Jn epoca te
lefoniei fără fir, se De multă vreme ne tot pregăteam
pare, desigur, anahro- vre-o câţiva pretini, să facem_o
nic a mai vorbi des escursie prin munţi, dar micile nă
pre cablul maritim, u- cazuri au făcut, ca timpul plecării
nicul mijloc de comu să fie mereu amânat. Convenind în-
nicaţie rapidă între întâmplător cu toţii pentru ceva afa
continente până la des ceri comune, am hotărât ca înainte
coperirea minunată a de a ne despărţi, să facem măcar
lui Marconi. Cu toate o mică plimbare spre munte, cu
acestea însă, cablul trenul societăţii „Forestiera“ din
maritim, ca şi telegra P . . . pentruca înviorându-ne su
ful nostru va fi încă Harta cablurilor, care leagă fletele în liniştea mângăitoare a na-
multă vreme de mare turei curate, să mai uităm din mul
însemnătate în desfă Europa cu America. Firele tele năcazuri.
şurarea vieţii politice de Cablu ating toate _ln sfârşit iată-ne pregătiţi de
şi economice. Ori de drum...
câte ori vor trebui date insulele şi punctele Grămădiţi în vârful câtorva lăzi
comunicări secrete, pe mai de seamă cu alimente, destinate pentru mun
care să nu le prindă citorii din munte, ne fumăm ţigările
urechi streine, telefo ale fundului nepăsători, povestindu-ne impresiile
nia fără fir nu va pu mărilor. şi glumind.
tea satisface exigenţele In localul vast al firmei, cete de
omului şi cablul sin muncitori stau tolăniţi pe pajiştea
gur va putea împlini umezită de rouă, consumându-şi
¿.aceasta subtilă misiu liniştiţi bucata de pâne, cu ochii
ne. După cum arătăm ţintă la coşul ferestrăului care fu
în alt articol din nu megă încet Spre răsărit, zările se
mărul acesta, telefonia îmbracă în purpură şi soarele în
fără fir deocamdată nu cepe să se ridice superb, deasupra
face cu putinţă o co dealurilor înpălurite, In răcoarea
municare discretă, un dimineţii, semnalul pentru intrarea
dele ei fiind uşor de în lucru sună prelung şi ascuţ t.
recepţionat de toată In curând cetele de muncitori se
lumea, care dispune îndreaptă f ecare spre locul său,
de aparate recepţionare purtându-şi sprinteni trupurile des-
potrivite. Astfel nu morţite, iar alţii cu destinaţia pentru
poate transmite nici lucrările din ’ munte se îndreaptă
comunicări secrete şi spre trenul ce aşteaptă gata de ple
de-aceea cablul îşi va care, încovoindu-şi trupurile deşirate
avea încă multă vreme subt povara sacilor cu merinde.
;
rostul şi aplicarea prac Peste puţ n locomotiva.- trenului
tică, cu toată admira nostru sună răguşit, apoi cu o
A
bila invenţie t. f. f. smâncitură care e gata să ne dee
Ar fi, pe de altă parte, de-e tumba cu lăzi cu tot, se pune
şi păcat, ca această in în mişcare. Câteva schimburi de
stalaţie făcută cu e- salutări şi trenul o ia ia goanâ,în-
normă cheltuială să fie cbvoindu-şi şrirul lung de vagoane.
numai aşa pe uşor, dată Subt razele aurii ale soamuFde
la o parte. Depunerea vară, ceaţa de pe culmi şi v&Fdis-
pe fundul mării' a ca pare grăbită şi pădurile de fagi în
blului a costat uriaşe cep să se arate în toată splendoarea
jertfe materiale şi dacă lor. Timpul se arată frumosj căci
aruncăm o privire pe Un vapor din care se aşează nici un nor nu pătează întinsul ce
fundul mării nu se rului albastru.
poate să nu admirăm cablul pe fundul mării. O mulţime de gâze şi musrculiţe
această impunătoare Isbit de valurile fu trezite din amorţeală de razele mân
reţea de cabluri, care rioase el îşi împli găitoare, încep să roiască prin aer,
au înpânzit toate afun- silindu-ne să ne ţinem ochii pe ju
zimele oceanelor. Ea neşte misiunea mătate închişi. Trenul face uneori
este dovadaunei munci într'o perma popasuri scurte, apoi iarăşi pleacă
uriaşe, pe care omul a ridicând în aerul răcorit suluri "negre
săvârşit-o în lupta sa nentă pri şi groase de fum.
pentru progres. mejdie. Copii somnuroşi, cu cămeşuţele
