Page 37 - 1957-05
P. 37
succese PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ 7
ale or bunedoreni
HUNEDOARA (de Ia trimisul bilizat în scurt timp majorita zile conduse de : Toader Benko, Anul IX. Nr. 752 Miercuri 15 mai 1957 4 pagini 20 bani
nostru). tea muncitorilor, tehnicienilor şi de Ia pîlnii O.S.M., Constantin
inginerilor, atît din secţiile pro Merfu, de la maselote O.S.M.,
Iniţiativa de anul trecut a ductive cit şi din secţiile auxi Ion Ştefan, de la şubere pentru
maistrului Gogu Josan de ia liare. De pildă, colectivul secţiei furnale, şi Maxim Codea de la
oţelăria Siemens Martin a Com construcţii metalice, care în lu
binatului siderurgic din Hune na aprilie şi-a realizat planul diferite piese mecanice, care în
doara, de a da 600 de şarje ra în proporţie de 194 la sută, în
pide pe schimb, a fost încunu primele 10 zile ale lunii mai, perioada de la I la 10 mai şi-au
nată de succes. Anul. acesta, an
depăşit sarcinile de plan cu 10
gajamentul a fost sporit Ia 640 şi-a sporit succesele. Numai e- pînă la 200 la sută.
de şarje rapide pe schimb. Rea chipa lui Ioan Voina, care lu
lizările de pînă acum ale oţe- crează la clopotul pentru forţei Noi inovaţii la m in a Lonea D E L \ Ml II I
larilor, entuziasmul cu care de Ia ventile G.S.M., şi-a înde
muncesc, dovedesc că şi acest plinit planul în această perioa La cabinetul tehnic al minei punea deci problema confecţio din tovarăşii Andrei Wentzel, P E K ILO M E T R I
angajament va fi împlinit cu dă în proporţie de 179 la sută, Lonea, nu rare ori vin inovatori nării lor la noi în ţară. In pri loan Kotva, Alexandru Zatrok
succes. echipa Iui Gheorghe Furcă, ca cu noi propuneri de inovaţii. Din mul rînd, desigur că era vorba şi Cornel Teşan, au făcut o im II numeşti prieten pe cel ca care 3
re lucrează la montarea unei numeroasele propuneri făcute în de resoarte. Ce-i drept, conduce portantă modificare la sistemul ani de-a rlndul ai copilărit, i-ai îm Chiar a doua zi, Camelia a citit 3
Schimbul tineretului, a dat de maşini de scos cărămizi din cup ultimul timp (bună parte din ele rea minei a tratat cu U.R.U.M. de încălzire a apei din distila- părtăşit necazurile şi bucuriile tale,
Ia începutul anului pînă în zi toare Siemens Martin şi-a rea traduse în viaţă), am ales doar Petroşani să facă asemenea pie torul de apă. Ea constă din con sau chiar pe cel care-l ai lingă şi colegelor ei ce i-a ' scris Rita, 1
lele acestea 213 şarje rapide. lizat planul în proporţie de 178 patru pe care conducerea cabi se, dar fiindcă erau puţine, a- fecţionarea unei rezistenţe care tine. împreună, s-au sfătuit să înfiin I
S-au evidenţiat în mod deosebit Ia sută, iar echipa lui Ioan Pa- netului tehnic le-a considerat ţeze în şcoală un colţ al priete 3
echipele prim-topitorilor Aurel poi, a dat peste plan cu 67 la drept cele mai preţioase. Poţi avea însă un prieten drag
Stanciu, care a realizat 82 şar sută mai multe scule pentru o- ceasta le-a executat la un preţ este introdusă direct în apă. dar necunoscut care se află la de niei. Prima grifă a Cameliei a fost 1
je rapide, Ştefan Olah cu 59 ţelărie. Dispozitiv pentru de cost ridicat. înainte vreme, rezistenţa era părtare de mii de kilometri. Ţi-i a- să-i răspundă prietenei sovietice şi
şarje rapide şi Gheorghe An- confecţionat resoarte foarte complicată şi costisitoare, tît de scump că-l simţi mereu a- s-o roage să îndemne şi pe alte co 3
druţ cu 34 şarje rapide. De a- Dar şi alte colective din sec Atunci, inovatorii Ioan Vancso prin faptul că necesita o sîrmă proape. Cînd vrei să-i vorbeşti, te lege ale ei să poarte corespondenţă
semenea, schimbul maistrului ţiile auxiliare au obţinut în a- Pentru perforatoarele tip şi Zoltan Greguş au confecţio specială. Pe lîngă aceasta, re apuci să-ţi aşterni gîndurile pe hir- 1
Gogu Josan a realizat pînă a- ceastă perioadă realizări însem „Bohler", se aduceau piese de nat un dispozitiv din oţel, sim zistenţa era dispusă în nişte tu tie, apoi dai drumul scrisorii, să
cum 157 şarje rapide, îar schim nate. Atelierul de reparat utila schimb, printre care şi resoar- plu dar practic, cu ajutorul că buri, absorbind astfel o mare pornească spre un colţ sau altul al 3
bul maistrului Munteanu 151 je grele a terminat repararea tele, din străinătate. Ori, de la ruia resoartele se execută foarte parte din căldură, care în mod lumii. cu pionierele de aici, din Poiana. 3
şarje rapide. Din aceste schim macaralei O.K. cu două zile îna un timp, asemenea piese de uşor şi în acelaşi timp sînt de normal trebuia să încălzească 3
buri, s-au remarcat prim-topito- schimb nu s-au mai primit. Se bună calitate. In felul acesta, nu apa. In urma aplicării noului Despre o astfel de prietenie ade Aşa s-a făcut, că, nu peste, mult 3
inte de termen, datorită efortu numai că a fost rezolvată pro vărată, durată de aproape trei ani, timp, au sosit multé, scrisori, ve
rii Gheorghe Chihaia cu 63 Constituirea mi-a povestit o fetiţă din comuna
rilor depuse în special de tova Poiana, raionul Sebeş. 1deri, albume, cravate roşii şi alte
şarje şi Alexandru Petrovici cu Comitetului regional Ilucruri. Toate acestea au fost aşezate,
răşii Dumitru Ionici, Ion Dra- Totul a pornit la „colţul prieteniei", !/-x
60 şarje rapide. pentru apărarea copilului de la o scrisoare
goi, Gheorghe Oraviceanu şi al blema acestei piese care se im sistem, aceste deficienţe sînt în Călătorie în Artek %
Pe întreaga secţie, numărul Zilele trecute s-a constituit Cîţiva ani în armă. Peste sat se
ţii. Comitetul regional pentru apă porta, dar în acelaşi timp se lăturate ,iar ca soluţie momen lăsase amurgul. La poarta Cameliei Dragi prieteni rorntni, ';
şarjelor rapide a crescut Ia 521. rarea copilului. Din acest co realizează şi o reducere a preţu tană, se poate utiliza sîrmă ief Banu bătu poştaşul.
De asemenea, Ia turnătorie, mitet fac parte reprezentanţi ai lui de cost de 50 la sută de tină de oţel. ....Am aflai din ziar şi dé. la radió 3,
? organelor de partid, de stat şi — 'Aveţi o scrisoare, tovarăşă 3
avîntul întrecerii socialiste a fă ai organizaţiilor de masă. bucată. pionieră. despre voi. Ne-am 'gîndit 'să vă
Chemarea la întrecere lan 3
cut să se remarce în ultimele In cinstea zilei de 1 Iunie, Prin 2 şuruburi Un dispozitiv intermediar Camelia o luă şi atît cît ştia ru scriem şi să purtăm corespondenţă
sată la începutul lunii mai de Ziua internaţională a copilului, de siguranţă seşte, desluşi că e vorba de o I
zile noi brigăzi fruntaşe. In Comitetul regional pentru apă Scocul de atac de la scocu prietenă de peste hotare, a cărei a- cu voi. Să ne împărtăşim unii al
colectivul combinatului, a mo- rarea copilului a luat o serie Şuruburile de îmbinare a pa rile oscilante, era acţionat de dresă i-o dăduse Tic-Pitic de la Ra 3
mod deosebit, menţionăm brigă- de măsuri pentru întîmpinarea lierelor de la capul bielei la către un motor pneumatic, cu a- dio. Alergă cu scrisoarea la tova tora din experienţa muncii pionie
acestei sărbători. Astfel, în şcoli, compresorul de 45 m.c. se ru , jutorul unui bolţ prins într-un răşa profesoară de limba rusă, să 3
la Casele pionierilor, se vor or peau deseori,' lucru ce ducea dispozitiv defectuos. Acesta era i-o traducă. Rita Vohmianina, prie reşti. Şi acum vă invităm s-o por
ganiza mitinguri unde se va după sine la spargerea carteru în legătură cu urechile scocului tena necunoscută, era elevă la o 3
vorbi despre importanţa zilei lui şi chiar la îndoirea arbore oscilant. Datorită acestui fapt, şcoală medie din oraşul Kirov. Ea nim într-o călătorie împreună în în
de 1 Iunie, despre viaţa ferici lui cotit. Inovatorii Ioan Susan de multe ori se rupea scocul, îi povestea Cameliei despre oraşul 3
tă a copiilor sovietici, despre şi Ioan Greguş, mecanici de bolţul sau chiar 'dispozitivul în ei, despre unitatea de pionieri şi, soritul nostru 'Artek". 'Astfel se în
lupta popoarelor pentru apăra compresor, s-au zbătut mult care era prins. mai ales, despre felul în care mun 3
Numeroşi ţărani muncitori rea vieţii copilului. Intre 25 şi pentru remedierea acestui ne ceşte ca instructoare de detaşament. cheia una dintre scrisorile primite 3
contractează cereale 30 mai a. c. se va sărbători ajuns. Pînă la urmă, fireşte, au Prin aplicarea unui dispozitiv I-a dat cîteva amănunte şi despre 3
„Săptămîna copilului“. Fiecare găsit soluţia. In palierul de jos intermediar ,nu mai e necesară Palatul pionierilor din Kirov. de pionierii poienari. 3
al bielei, au introdus 2 şuruburi montarea urechilor la scocul de 1—i ' — t >— t '— \— f\— r<— r<— tx__ r,__r ,__ t w ,__/ » _ / , __r ,__ t j 3.
de siguranţă, care împiedică că atac, putîndu-se întrebuinţa ...Gara 'Artek. Se aude încă dé
derea şuruburilor de îmbinare. orice scoc ca scoc de atac. Prin *
aceasta se elimină scoaterea din departe sunetul goarnelor şi răpăi
Modificarea unui sistem uz a scocului de atac, obţinîn- 3!
Organizaţiile de bază P.M.R. tru vînzarea de cereale către du-se anual o economie de tul tobelor. Tic-tacul roţilor locomo
şi Sfatul popular din comuna stat. de încălzire 3*1
Romos, raionul Orăştie, au pre 20.000 let. Autorii inovaţiei sînt tivei au încetat şt din vagoane co
lucrat în diferite adunări popu Ca urmare a acestui fapt, nu 3
lare Hotărîrea Consiliului de meroşi ţărani muncitori au con Ladislau Gagyi şi Gheorghe boară pionierii romîni, oaspeţii ce 3
Miniştri cu privire La achiziţiile tractat peste 17.000 kg grîu şi 3
17.667 kg porumb. Ţăranul mun lor de la Şcoala nr. 2 din Prole- 3
şi contractările de cereale. In a- citor Teodor Ordeanu a con 3
tractat 300 kg grîu şi 300 kg tarskaia. Au sosit aici cu expresul 3
fară de aceasta, membrii de par porumb. Aurel Hechel a con 3
tractat 400 kg grîu şi porumb. 35. 3
tid şi deputaţii duc muncă de Aceeaşi cantitate de cereale a 3
contractat-o şi ţăranul muncitor După cé s-au odihnit, au pornii-o 3
lămurire de la om la om, pen Avram Cătănici. 3
prin tabăra sovietică.
tru a explioa avantajele ce le au
E. CHIRAN
cei oare încheie contacte pen
Un grup de inovatori compus Costea.
ncxxxxxxxxxxjooocxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx. zi din această săptămînă va fi iuîuf raional oare s-a desfăşurat
închinată unei anumite proble în comuna Miercurea.
v-'-V" *”•> i, v •’ * T?1*’¦** me, de exemplu : la 25 mai,
ziua pionierilor, 26 mai — ziua
Oameni din carieră
şcolarilor, 27 mai — ziua artiş Aici au participat tineri din
Oameni care să lucreze-în-ca- locuri cu poiene unde păşteau tilor amatori, 28 mai — ziua comunele Apofdu de Sus, Mier
t !ere au existat probabil chiar nenumărate turme, şi cu multe cărţii pentru ' copii, 29 mai — curea şi satul Dobîroa.
de Ia începuturile civilizaţiei stînci uriaşe ce se înălţau spre ziua micilor grădinari, 30 mai Pregătirile tineretului de fotbal, 5 de volei şl o pistă G.M.A. tineret, condusă de utemisful Gavri- S-a prezentat un 'bogat program
umane. Masivele construcţii ră cerul siniliu. Jos, în vale, Cerna — ziua gospodinelor, iar ziua din raionul Orăştie Tinerii din colectivele sportive Geoa lă Marincescu, a rebobinât prin mun artistic compus din dansuri, re
mase pînă în zilele noastre, ca cristalină îşi rostogolea apele-i de 31 mai va fi dedicată con giu, Jeledinţi şi din Orăştie, se pre că voluntară, în afara orelor de ser citari, coruri şi gimnastică rit
de p ild ă : piramidele egiptene repezi spre Cetatea de foc. structorilor amatori. Nu peste mult timp la Moscova se gătesc intens şi în această direcţie. viciu, şi din surse interne, două tran s mică.
sau nenumăratele cetăţi care se vor întîlni la Festivalul Mondial solii formatoare Trafa 500/120 V şi un
mai ţin încă bine, sînt mărtu Aceşti oameni, adevăraţi pio Ziua de 1 Iunie va fi sărbăto tineretului de pretutindeni. Ln cinstea Tot în cinstea festivalului, tinere ventilator. Dintre membrii brigăzii de Publicul spectator a aplaudat
rie a muncii lor. Da, aceşti oa nieri ai carierei, au început să rită nu numai prin adunări fes acestui eveniment, se fac pregătiri tul din acest raion a prestat pînă în tineret s-au evidenţiat, în mod deo corul şcolii elementare din A-
meni cu palmele aspre, precum lucreze cu drag în această mun tive, ci şi prin serbări, în cadrul pentru organizarea festivalurilor ra prezent peste 6.000 ore muncă volun sebit, Nicolae Călcîi, Ion Marinescu, poldu de Sus, echipa de dansuri
siîncile sure de piatră, cu faţa că, nouă doar prin specificul ei. cărora echipele artistice ale pio ionale şi regional. tară la amenajarea parcului „Filimon Avram Stînga, Ilie Borza şi alţii. a şcolii din Miercurea şi mai a-
arsă de soare şi uscată de vînt, In fond, tot minerit era. nierilor şi şcolarilor vor da dife Sîrbu" din Orăştie, parcul tineretului les pe oei mai mici a rtiş ti: ele
sînt printre cei mai vechi mun rite programe artistice. Se vor Pentru buna organizare şi desfă de la Grădişte, la amenajarea de baze La secţia de lăcătuşerie, sub con vii clasei a I-a din Dobîroa, Ei
citori din lume, care au extras ...Au trecut anii, unii după organiza de asemenea, în cin şurare a acestui festival, în raionul sportive şl la plantarea celor peste ducerea tov. Ootavian Achim se con au executat cu multă graţia
din cariere preţioasa piatră, a- stea Zilei copilului, concursuri Orăştie, s-a format comisia raională, 10 .000 puieţi, la care au contribuit fecţionează prin muncă voluntară „Dansul fulgilor de zăpadă“.
tît de necesară construcţiilor. alţii. Cei trei ortaci sînt tot sportive de triciclete şi biciclete, care a elaborat un regulament de tinerii din Geoagiu. lămpi de carbid în miniatură.
aici, dar numărul minerilor din iar în oraşul Deva, un festival organizare a festivalului. Cele 18 co Dintre echipele căminelor cul
Şi astăzi. Ia orice construcţie carieră a crescut. A crescut şi al copiilor. misii comunale, care s-au înfiinţat, Pe loturile festivalului s-au însă- OSWALD ZOTOSCHIL turale vor merge la festivalul
fie ea cît de modernă, piatra de numărul celor care vor îi mîine desfăşoară o vie activitate în ceea ce mînţat pînă în prezent 5,86 ha. dintre corespondent raional din Sebeş corul din A-
fundament constituie cea mai mineri. O scobitură adîncă, •—o-Aro— priveşte pregătirea pentru festival, care 3 ha. cu porumb hibrid, iar
trainică temelie. chiar uriaşă, s-a făcut în dea cum sînt cele de la Geoagiu, Vinerea, 11,97 ha. sînt pregătite pentru a fi La faza pe comună poldu de Sus, dansurile -din
lul masiv de piatră de odini Intr-o singură zi Balşa, Beriu şi altele. De asemenea, însămînţate imediat ce timpul va fî
Aşa dar, să vă vorbim ceva oară. Unde să fie această pia în cadrul oraşului Orăştie s-a des favorabil. Nu de mult ia avut loc faza Miercurea şi brigada artistică
despre asemenea oameni, despre tră ? Nu departe, la temelia co Ziua de 10 mai a fost o zi chis „Casa festivalului“, îar în unele pie centru de comună ia feştiva-
cei ce lucrează în cariera Trus losului de oţel, furnalul nr. .5, rodnică pentru filialele coope comune s-au înfiinţat 13 colţuri ale In contul 501 s-au vărsat pînă în din aceeaşi comună.
tului 4 Construcţii Hunedoara la uzina cocsochimică sau la te rativei „Mureşul“, din comunele festivalului, unde se ţin conferinţe şi prezent 5.076 lei. •
din Teliuc. melia pădurii de blocuri munci Bacea şi Bretea Mureşană. In întîlniri cu tineretul. ILIE ILINESCU
toreşti de pe dealul Chizid.ului. ziua aceasta au fost încheiate I. MOGA
Din Munţii Apuseni cu pis contracte pentru valorificarea Pentru popularizarea rezultatelor corespondent corespondent
curi domoale, au venit acum 8 Ploua cu intermitenţe cînd prin cooperativă ia unei cantităţi obţinute de tinerii de la întreprinde
ani sa lucreze aici, cînd de fapt am vizitat cariera. Nori grei ca de 3.800 kg. grîu. Numai în co rile din cadrul oraşului Orăştie, în Pe lotul festivalului y-qy-JC- -S.V *
s-a deschis cariera, minerii Ioan nişte Caere negre, alergau ver muna Bacea au fost contractate cinstea festivalului, în fiecare joi
Melega, Nicolae Cioară şi Nico- tiginos pe ceru! mohorît. Mă 3.000 kg. Ţăranul muncitor Ca răspuns la chemarea tinerilor Prima consfătuire pe ţară
lae Rusu. Obişnuiţi să lucreze aşteptam să-i găsesc pe oame Gheorghe Faur a contractat 200 seara, la staţia de radioficare s-a in din comuna Silişte, raionul Lehliu,
numai în adîncurile nesîîrşite nii carierei adăpostiţi pe unde kg. grîu, . Ionel Tomaş şi Catiţa reg. Bucureşti, tinerii din satul Teiu, a cocsurilor
ale pămîntului, cei trei ortaci va în vreo baracă. Mă înşela trodus „Ora festivalului“. raionul Ilia, au însăm înţat o supra
au fost cuceriţi deîndată de mi sem. Oamenii din carieră lu Lucaci din Bretea Mureşană, faţă de 0,35 ha. cu porumb. S-au evi La 17 mai vor începe, în sala tehnicieni cocsari (condus de in
nunata aşezare a viitoarei ca crau de parcă era cea mai fru Pînă în prezent, pentru a se în festivă a căilor ferate uzinale de ginerul Vladimir David), privind
moasă zi de primăvară. au făcut contracte cu cooperati denţiat, în mod deosebit, Ionel Pîn- la marele Combinat siderurgic „Mărirea rezistenţei cocsului^
riere. De jur împrejur dealuri din Hunedoara, lucrările primei prin ameliorarea tehnologiei de
GH. ZA.MFIRESCU va, pentru valorificarea canti cotan, Gheorghe Lăslău, Iosif Mariş, consfătuiri la nivel republican, fabricaţie“. Prima parte a cons
şi munţi, acoperite cu păduri de a cocsarilor. Consfătuirea este fătuirii cocsarilor, se încheie
tăţii de 100 şi respectiv 200 kg. şi alţi tineri. organizată de către Consiliul cu cel de-al V-lea referat pregă
mesteacăn, fag sau brazi, pe a- Pe lîngă munca pe lotul festivalu Central A.S.I.T. şi va ţine trei tit de către un colectiv de in
grîu. gineri furnatişti, sub conducerea
lui, tinerii din acest sat duc o mun zile.
că susţinută şi pentru colectarea fie
trece la fazele pe centru de comună, rului vechi. Exemplul utemiştilor îl Ca temă principală, amplul tovarăşului Mircea Alexandru,
LA G.A.S. iar la 2 iunie la festivalul raional, în urmează şi pionierii, care au colectat schimb de experienţă ce se va în care vor fi cuprinse soluţii
cadrul raionului se pregătesc 13 bri peste 500 kg. desfăşura la sfîrşitul acestei săp- menite să asigure, „Stabilirea
t găzi artistice de agitaţie, 12 coruri, tărnîni, va dezbate probleme pri tehnologiei adecvate pentru fo
&M 45 solişti vocali, 25 solişti instrumen. Şi tinerii din comuna Dobra au un vind „îmbunătăţirea cocsului losirea în furnale a cocsului de
ta li. Dintre acestea 4 echipe de cor, lot al festivalului, pe care au însă- metalurgic fabricat La Hune Hunedoara, cu conţinut ridicat
4 brigăzi artistice de agitaţie şi 5 mînţat I ha. cu porumb. doara cu cărbune de Valea Jiu în cenuşă şi sulf“.
lui şi stabilirea tehnologiei adec
PESCARU SIMEDRU La prima consfătuire pe ţară
echipe de dansuri au fost nou înfiin IACOB DRAGOMIR vate pentru folosirea lui în fur a cocsar'lon sînt invitaţi re
ţate. Echipele artistice din cadrul ra corespondenţi nale“. prezentanţi a numeroase unităţi
ionului au prezentat, în faţa oameni Prin muncă voluntară In oadrul consfătuirii vor fi economice ce concură La obţi
lor muncii, peste 90 programe, la ca expuse 5 referate pe teme dife nerea coosului. Amintim de mi
re au participat peste 15.000 specta In cinstea celui de al Vl-lea Festi rite. Cel dintîi — susţinut de to nerii din Lupeni şi P e trii^
tori. Astfel, putem arăta echipele val mondial, utemiştiî de la Atelie varăşul Dumitru Stănesou, pro semicocsarii de la Petrila şi Co
artistice de la Vinerea, Bucium, Dîncu rele centrale Gura-Barza, prestează fesor universitar, director tehnic lan, minerii de la Ghclar, şi Te
al Combinatului siderurgic din liuc, furnizorii de calcar de La
Mare, Orăştioara de Jos şi altele. ore de muncă voluntară. Hunedoara, tratează „Importan Băniţa şi Cuciulat (regiunea
Pentru desfăşurarea competiţiilor Astfel, la secţia de bobinaj a Ate ţa cocsului dm Hunedoara pen Cluj), minerii extiiactori de man-
sportive, au fost amenajate 3 terenuri lierelor centrale, brigada a 6-a de. tru producţia economică de fon gan de 1a Vatra Dornei, mine
tă“. După reţeratul de deschi rii şi spălătorii de cărbune de
dere, ya mai urma cel al sec 1a Anina, cocsar.ii şi furmalişti!
ţiei .de mine din Consiliul Cen de 1a Reşiţa, furnaliştii de ia
O propunere ce se realizează tral A.S.I.T., prezentat de profe- Calov şi Vlahiţa. De asemenea,
.sorul universitar inginer Gheor vor lua parte reprezentanţi ai
In perioadele cu ploi multe, avut loc între cetăţenii din oraş ghe Vanei. Referatul va oglindi Editurii tehnice, Institutului de
.apa pîrîului Beriu, ce curge prin şi deputatul M.A.N. Ilie Chişi-. „Posibilităţile de îmbunătăţire a documentare tehnică, a* Comite
oraşul Orăştie, producea inun rău, s-a propus înlocuirea aces calităţii cocsului metalurgic din tului de stat al planificării şi
daţii. Aceasta, din cauza bara tui baraj cu unul din beton. Sfa-' cărbuni de Valea Jiului, prin- ai Comisiei de standardizare,
tr-o mai bună preparare a căr ai Academiei R.P.R., Institute
jului din marginea oraşului, ca tul popular a analizat propune bunelui“.'•Urinează, apoi, expu lor de învăţământ superior inte
La gospodăria de stat din Apoi du de Sus, au fost altoiţi în acest an peste 300.000 butaşi de viţă de re canalizează apa spre mori. rea făcută şi a trecut la reali nerea inginerului Dorin Dobro- resate în producerea cocsului,
Fiind construit din lemn, el era zarea ei. Acum vechiul baraj din vici, conferenţiar universitar, Institutelor tehnice departamen
vie, din varietăţi nobile. i predispus distrugerii în aceste lemn este înlocuit, construindu- despre : ' „Soluţiile constructive tale, precum şi ingineri, tehni
IM CLIŞEU: aspect de la plan tarea în rigole a butaşilor altoiţi, pentru înrădăcinare. perioade. se unu! din beton. In felul a- pentru îmbunătăţirea preparări' cieni şi muncitori fruntaşi din
cesta inundaţiile vor fi evitate. şarjelor de cocsificare“, refera secţiile combinatului din Hune
Cu ocazia adunărilor care au tul unui colectiv de ingineri şi doara.
