Page 42 - 1957-05
P. 42
Pag; 2 — -rpr •ti?;.; DRUMUL 'SOCIALISMULUI Nr. 753
NOTE DE LECTOR DE VORBA CU MEDICUL
Rolul muncii CE ESTE DIAREEA
în invăţămîntul politehnic“ Această boală se caracterizează prin enterite (inflamaţia intenstinului sub-'
emisiuni de scaune moi sau lichide, ţire) şi cele din cblite (inflamaţia-
mai mult sau mai puţin frecvente de intenstinului gros).
— Culegere de articole — de la 2—30 scaune pe zi, însoţite de Tratamentul diareelor
o senzaţie de greutate, crampe, (co
ed-agogu progresişti au de „mîlnl îndemînatice" pentru fnvă- stă muncă, pentru a corespunde seo. lici abdominali), sete accentuată, scă In primul rînd este necesar un re-
subliniat întotdeauna ne ţămîntul politehnic; M. I. Pankov purilor învăţăniîrit'uiiiî politehnic? derea cantitativă a urinei, limba şi paos fizic şi psihic timp de 1—4
cesitatea legării învăţă- prezintă experienţa sa în legătură cu pielea uscată. Uneori, în scaune, se săptămîni. Regimul dietetic .este obli
mînţuluj de viaţă, de utilarea sălii de lucru (atelierului). 3. Cum să se organizeze, din punct găseşte sînge, puroi şi mucus. gatoriu, el urmînd a fi aplicat meto
practică, „Nori scolae- de vedere metodic, munca elevilor şl dic timp îndelungat, după care se
In articolul de încheiere M. N. cum să se stabilească locul acestei Diareele pot apare dimineaţa pe revine apoi la regim normal. In a-
sed vitae disrimus“ — a Skatkîn — membru corespondent al munci în procesul în stractiv-educativ? nemîncate, după mîncare sau noaptea. cest scop, în primele 24 ore, se vor
fost principiul cardinal al acestora. Academiei de ştiinţe pedagogice — administra bolnavului 1000—1500 gr.
'Urii! dintre ci au militat pentru tra trage concluziile pe marginea expe Atît prin aspectul său practic (sche Cauzele diareelor
ducerea în viaţă a acestui principiu rienţei prezentate în această culegere. mă, desene, fotografii etc.) cît şi prin
temeinicia concluziilor sale (funda
(Pestalozv, Rousseau ş.a.). Dar în Articolul lui Gusarov cu titlul „Ro méntate pe un bogat material fap Sînt extrem de multe şi variate. E- de ceai îndulcit cu zaharină, după
cercările lor erau zădărnicite de sta lul muncii în predarea biologiei şi în tic), culegerea „Rolul muncii în în Ioan Lăzăruţ I este un coopera tor tînăr, fruntaş în muncă, lucru care xistă o serie de diarei false, care aceea timp de 24—48 ore se trece
rea d.e lucruri a orkiduirif politico-so- realizarea sarcinilor .învăţămîntului văţămîntul politehnic' 5 este o carte urmează constipaţiilor cronice, sau, la un regim cu mere rase, 1 kg.
Siale, de concepţia potentaţilor vremii politehnic“ analizează problema însu
despre muncă şl despre şcoală, con şirii' cunoştinţelor şî a formării de utilă învăţătorilor, profesorilor şl ca a făcut să-i atragă stima celorlalţi tovarăşi ai săi de la cooperativa „Mo mai bine zis, alternează cu acestea. pe zi. Urmează un regim de m e
cepţie care nu admitea conjugarea a- prinderilor în lumina învăţăturii lui drelor de ccşţiducere şi de îndrumare ţul1' din Baia de Criş. Normele de producţie el şi le depăşeşte cu peste Diareele mai apar, în legătură cu bo najare — 2—3 zile — adăugînd suc
cestor noţiuni nici în conştiinţă, ne I. P. Pavlov despre activitatea ner a învăţămîniuluî. 60 la sută. lile infecţioase, cu localizări intes de fructe, biscuiţi, brînză de vaci,
cum în realitate, voasă superioară. Bazat pe un bogat tinale, ca în febra tifoidă (şcaufie cu etc. Apoi se va trece la un regim
şi variat material faptic, autorul reu u : d . i. IN CLIŞEU: tînărul Ioan Lăzăruţ la lucru.
Culegerea de articole cu titul de şeşte să depăşească faza descriptivă,
mai sus ilustrează tocmai realizarea în care se prezintă de obicei aseme aspect de zeamă de mazăre), în ho special, care diferă, după cum este
visului milenar al pedagogilor pro nea materiale, ajungînd la concluzii
gresişti, adică îmbinarea muncii cu şi generalizări metodice. P—RO1*B'¦L¦"EME 1A¦¦CTU¦¦ AL- E A1LE INTELECTUALIT—Ă! ŢII leră (scaune cu aspect de zeamă de vorba de predominenţa fermentaţiei,
învăţămîntul şi punerea acestuia din orez), în dizenterie (scaune muco- sau a putrefacţiei. Iri diareele
urmă în slujba progresului social. Pe lîngă faptul că prezintă expe
rienţa înaintată a unor cadre didac Despre superstiţii şi combaterea lor sanghinolente), în tuberculoză, cance cronice cu predominenţa fermentaţiei,
Acest lucru a fost posibil numai tice, într-un domeniu în care desţe rul intenstinal, în cazul cînd există se va recomanda regim contra fermen
în orînduîrea socialistă. Acest lucru lenirea e abia la început, articolele
a devenit necesar în această orîn- din culegerea cu titlul de mai sus — uriozitatea de I cunoaşte (IS!) ceea ce este bun şi să urmăm pro paraziţi intestinali. In toate aceste ca taţiei (carne, ouă, unt, brînză, etc.),
dulre. autorii1 lor — mai au meritul de a viitorul l-a făcut pe om 6a-I gresele ştiinţei şi ale tehnicei. zuri, diareea este un simptom al unei iar în cele cu predominenţa putre
fi relatat şi demonstrat posibilitatea mai caute în vise şi în dez mierii, care se pun în scalda copi boli. Există şi diarei datorite emoţiilor facţiei se vor da supe făinoasa,
¦fr realizării învăţămîntului politehnic cu legarea lor. lului ca să fie frumos, usturoiul care ? ori surmenajelor psihice (diarei ner griş, orez, macaroane etc. După 3—4
forţe proprii1 şi din resurse locale. se leagă pruncului la gît ca să-i voase), apoi diarei reflexe în afec săptămîni, se trece la un regim com
Cele nouă articole din culegerea Bineînţeles, acest lucru e posibil nu Ştim că în trecut, Oamenii, poarte noroc şi pînă la lămîiţa de Combaterea superstiţiilor şi a o- ţiunile genitale ale femeilor (anexite), binat în zig-zag, alternînd regimul de
„Rolul muncii în învăţămîntul poli mai atunci cînd şî numai acolo unde neştiind crini să explice vi la nuntă. Ea e aceea care „stabileşte" biceiurilor izvorîte din acestea, pre în boala lui Basedow; apoi diarei care antiputrefacţie cu cel de antifermen-
tehnic“ deşi tratează probleme dife oamenii se pasionează pentru o ase sele, au căutat să desluşească îri ele' cu c'e picior să păşească întîi mireasa cum şi a altor prejudecăţi, cade în însoţesc bolile de ficat, pancreas, taţie. După 3—5 săptămîni se reu
rite, se axează pe ideea importanţei menea acţiune. Şi autorii articolelor diferite „înţelesuri şi semne“ preves peste prag în casă, ba, în unele sate, sarcina instituţiilor culturale şi ştiin stomac, intestine, caracterizate prin in şeşte, cu aceste regimuri, să se ob
şt a necesităţii muncii pentru învăţă au demonstrat, înainte de toate, dra titoare de bine sau de rău. N-au lipsit am văzut obiceiul ca mirele să-şi păs ţifice, în sarcina organziaţijlor de ma suficienţa secretorie a acestor or ţină rezultate bune. • Totuşi timp de
mîntul politehnic. gostea lor pentru tineret, pentru edu gane. 6— 12 luni se vor evita grăsimea de
carea şi Instruirea lui.
Articole scrise de E. P. Gusarov, nici „specialişti” dare se ocupau cu treze pălăria pe cap în tot timpul ospă să şi în mod special în seama inte Desigur că diareea poate apare şi porc, vînatul, mezelurile, pîinea nea
M. G. Fedecenco şi L. V. Vasîliva Concluziile lui M. N. Skatkin, cu tălmăcirea viselor. Existau şi cărţi ţului de nuntă, ca să arate că e băr lectualilor noştri înaintaţi. Aşa cura ca o consecinţă a inflamaţiilor intes gră, varza, fasolea, lintea etc.
analizează problemele legate de mun- pentru a tălmăci visele '(consultate înai bat (l),i etc. Aceste observatoare şi spuneam la început, învăţătorul, profe tinului subţire (enterite) şi a intes
oa agricolă a elevilor; cele scrise de care se încheie culegerea, se polari ales de cei care voiau să se însoare executoare ale obiceiurilor şi datini sorul, medicul, etc., au marea şi fru tinului gros (colite) etc. Ga tratam ent medicamentos, în dia
S. K. Novikov şî G. E. Vasik pre zează în jurul a trei probleme pe care sau să se mărite), „Cărţile de vise" se lor superstiţioase, procedează la fel moasa misiune de a face un front ho- reele de fermentaţie se utilizează car
zintă aspecte din munca elevilor în autorul le socoteşte fundamentale. contraziceau între e le : ceea ce era şi cu coliva de la înmormîntare, tot tărît şi unit, îndreptat cu putere îm Deci, din cele expuse, tragem o con bonat de calciu, iar în cele de pu
domeniul utilării laboratoarelor de fi cluzie preţioasă că diareea nu este trefacţie carbonat de bismut. Apoi, se
zică şî tehnice. I, G. Rozanov des 1. Ce forme de muncă trebuie să se o boală de sine stătătoare, ci este mai pot administra antispasmodice,
crie experienţa organizării pregătirii organizeze pentru a fi realizate sco „semn bun" într-una, în cealaltă era cu asemenea caraghioslîcuri. potriva a tot ce înseamnă înapoiere un simptom în cadrul unei boli, care sulfamide, antibiotice, antihistaminice
„semn rău". culturală, pi şînt aceia care au da trebuie căutat, singur medicul fiind de sinteză (fenergan) de la caz la
politehnice în şcoala elementară, iar purile învăţămîntului politehnic? Diferitele mutici agricole, ca însă- toria să facă să dispară toate buru coţnpetent în această problemă. caz. Se recomandă comprese calde pe
Astăzi, însă, noi cunoaştem care sînt mînţările de primăvară sau de toamnă, ienile superstiţiilor, pentru ca astfel abdomen şi 2—4 gr. de clorură de
instructoarea de pionieri M. A. Pe- 2. Ce caracter trebuie să albă acea- cauzele adevărate ale viselor şi, după Alteori, diareele sînt simptome im
portante în intoxicaţii şi toxiinfecţii
trova prezintă experienţa cercurilor
cum a arătat savantul sovietic Pavlov, întreţinerea culturilor, ca şi alte lu conştiinţa umană să poată ţine pas alimentare. potasiu pe zi. Apele minerale cal
visele se produc îri timpul somnului, crări de gospodărie casriică n-au ră cu evoluţia societăţii şi cu dezvol Uneori, diareele pot fi foarte frec care (Căciulata, Covasna şi Tuşnad)
cînd controlul judecăţii este fogrte vente, 30—40 la zi şi produc1 deshi sînt recomandabile.
slab. Ele provin din înrîuririle din a- mas nici ele neatinse deanumite tarea condiţiilor de viaţă materială. dratare (pierdere de apă a organis
fară şi cele dinăuntrul corpului ome mului). Diareele cronice sînt cele din Pr. BERIAN NICOLAE
»RIPA DRACULUI* credinţe sau superstiţii. Mai sînt unii Prof. TRAIAN BALAN
cafe cred că există aşa zisele „zile_
sie o nouă producţie In acest cadru de basm, ur
nesc, (din a fa ră : lumină, zgomote, legate", în care nu este bine să lu Promisiuni deşarte
mirosuri, etc., iar dinăuntru, subcon crezi, mai ales să nu ieşi la eîmp,
ştientul, digestia, etc.). Visele sînt, zile care au denumiri curioase ca
a Studioului Cinema mărim povestea de dragoste a aşa dar, nişte fenomene aşa de n a „ziua ursului", ş. a. în care nu e Cu cîtva timp în urmă, în lo tim si imediat trimitem echipa popular a mobilizat oamenii, a
tografic „Bucureşti" lui Tuclor Badale şi a Anicăi turale îneît nimic nu ne îndreptăţeşte bine să fad cutare sau cutare lucru calul Sfatului popular din co şă se apuce de treabă. transportat nisipul, piatra şi ce
c'ăre "va rula pe ecra Nedelea, ne revoltă cruzimea să credem că ele ar fi „semrie 'supra agricol i marţea riu este bine să lelalte materiale necesare pen
nul cinematografului şi perfidia lui Grigore Bălţat, şi naturale", iar cei care vor să profite torci, se spune pe unele locuri, căci muna Apoldu de Sus, raionul — Numai atît ? 1 tru reparaţia generală a loca
„Fflimon Sîrbu" din Deva în ne impresionează caracterul vul în urma tălmăcirii viselor, sînt nişte vine „marţolea" (de văzut n-a vă Sebeş, se discuta aprins despre — Da ! lului cinematografului. Este mai
zilele de 17—21 mai a.c. canic al lui Florinte Damian. şarlatani şi trebuie trataţi ca atare. zut-o nimeni 1) etc. cinematograful comunei. Discu — Atunci, să ştii că nisipul şi bine de o lună de zile de cînd
Conflictul se naşte de pe urma ţia a început odată cu intrarea piatra nici nu trebuie să le mai totul s-a pregătit. Numai că e
Viaţa tăietorilor de lemne din faptului că trei bărbaţi iubesc ¦& Ne întrebăm, pe drept cuvînt, de ce în local a tovarăşului director chipa „fulger“, promisă de di
depărtatele meleaguri bucovi- pe aceeaşi Anică Nedelea. Trei Mai sînt multe datini, obiceiuri şi mai ţin unii, încă şi astăzi, la aceste al întreprinderii cinematografi plătiţi. Le aducem noi prin con rectorul întreprinderii cinema
credinţe, dintre care cele mai multe datini, obiceiuri, credinţe care îşi au tribuţie, Si celelalte materiale le tografice, nu mai vine. Cu toa
nene a inspirat scenariul scrii concepţii diferite provin diri superstiţii, privitoare la originea în superstiţii. Foarte mulţi ce regionale, Nicolae Sonneps- procurăm. Dar vine echipa ? te acestea, directorul întreprin
torului Dragoş despre dragoste cele trei momente principale din via practică aceste superstiţii din cauză chein. derii cinematografice tot promi
Vicol, laureat se ciocnesc în- ţa om ului: naşterea, căsătoria şi că aşa au făcut şi înaintaşii lor. Mo — Am spus pă avem o echi te echipa „fulger**.
al Premiului de moartea. Astfel, prin unele sate din tivele lor sînt cam acşstea : „Aşa am — Tovarăşe director — a în pă „fulger“, şi o trimit. Eu cînd
tr-o luptă sur jurul Alba-Iuliei, se obişnuiesc anu pomenit-o din moşi-strămoşi...“ s a u : ceput preşedintele sfatului. De spun ceva, aşa va fi. Am z iş ! Cetăţenii din Apoldu de Sus
Stat, care ne dă, dramatică. mite „boscoane", adică practici ca „Acestea sînt datini străvechi', sau patru ani, de cînd am încheiat nu mai cred în promisiunile de
oferă' un film raghioase privitoare la copilul nou că „aşa şe cade să facă" adică, în ? şarte ale directorului, care mai
Lupta aceasta născut, la nuntă sau la înmormîn- general, aproape toţi recurg la tra contractul în care vă obligaţi’ să A trecut mult de atunci. Cco de grabă, ele sînt „fulger“ de
interesant. dezlănţuie, pe de-o parte, pa tare. Sînt obiceiuri care se mai prac diţie. Dar acelaşi om care spune întreţineţi localul în bună sta mitetul executiv al sfatului cît echipa. Lor le trebuie echi
Regizorul lean Mihail, dez siuni instinctive, pe de altă par tică pentru că, zic uriele femei, în aceste vorbe puţin socotite, ştie că re, nu 1-ati văruit niciodată, pă care să facă reparaţia loca
te, conturează caractere puter general acele ştiute „mătuşi", care bunicul său a zgîriat pămîntul cu
văluie spectatorilor o lume nouă, nice, drepte, eroice. fiind superstiţioase se cred mai’ deş un plug de lemn şi cu toate acestea necum să-l mai reparaţi. Acum lului, fie ea „fulger“ sau altcum
tepte, că „aşa se cade, aşa e bine, el n-a înţeles că tractorul şi alte ma a ajuns într-un hal,,, greu de
puţin cunoscută, plină de poe încleştarea se sfîrşeşte cu aşa e data”, etc. şini agricole perfecţionate din zi în descris. L-ati văzut doar, va, numai să fie şi să se pre
zie şi capabilă de eroice încleş triumful acelei concepţii care îi In vreuna din ocaziile amintite mai zi î] scuteşte pe el de toată truda
tări cu forţele oarbe ale naturii. dă dragostei un bogat conţinut sus, această „mătuşă" deşteaptă sau nespusă a înaintaşilor săi, şi-i produc — Stai drăguţule, nu te re zinte !a fata locului.
Este vorba de lumea muncito „sfătoasă" se prezintă la casa unde roade pe care tatăl, cu atît mai puţin pezi aşa — i-a răspuns direc
rilor din întinsele păduri de creator, care îl înalţă pe om se întîmplă evenimentul şi dirijează moşul său, nici nu le visase. Iată torul. Am avut si noi destule F. BARBU
brazi. deasupra instinctelor, avîntîn- —¦ mai ales dacă se găseşte la ru de ce este necesar să ne convingem pe cap. Ştiu cum arată localul
denii — respectarea celor mai mici că în loc de „să nu se strice obi şi aveţi dreptate. Nu mai stă Unele lucruri ce se repetă
Acţiunea ne prilejuieşte luci du-l spre fapte eroice, uneori amănunte la îndeplinirea „obiceiului", ceiul" este mai bine şi mai rentabil mult aşa. Ii facem o reparaţie cam des
rea de contact cu o serie de pri pînă la sacrificiu. începînd de la busuiocul şi alte bu- ca să respectăm din tradiţie numai generală, că nici ri-o să-l recu
Dacă ocazia îţi oferă posibilitatea foarte hotărît: nu s-au adunat ţă
velişti minunate, cu locuri îneîn- Filmul pledează pentru dra noaşteţi. 11 facem ca nou. A- să străbaţi satele regiunii Hunedoara, ranii cînd a vrut dumnealui, pur şî
vem o echipă „fulger“, spuse fără îndoială că te va impresiona simplu a luat-o din loc şi i-a lăsat
tătoare; filmul pune în valoare gostea sinceră, curată, puterni el accentuînd ultimul cuvînt. freamătul de viaţă nouă ce se simte fără film. Aşa, ca să-i înveţe minte 1
peisajul bucovinean cu pădurile că, dragostea care-i face pe oa tot mai pronunţat, pe oriunde ţi-ai
meni nu numai iubiţi, ci şi prie Dar... trebuie să ne ajutaţi şi Cu vreo 2 luni în urmă, tot în
sale de brad, cu apele sale re teni devotaţi, tovarăşi nedespăr voi. pune piciorul. Gura-Sada, s-a nimerit să vină o
pezi pe marginea prăpăstiilor In acest entuziasm general, în altă caravană care a prezentat, în-
ţiţi la bine şi la rău. — Cu ce ? Spune, şi noi fa
ameţitoare, în înserări molcome, cem tot ce putem.
ori în dezlănţuirile sălbatice ale
— U ite! Materialul necesar
furtunilor. (nisip, piatră, var, etc.) nu le
putem aduce de la Deva, Prq-
curati-le voi de aici, noi le plă
acest cîntec al muncii creatoare se sfîrşit, un filtrj: „Muzică cu bucluc“.
întîmplă însă ca să răzbată uneori Din păcate, însă, a fost mai mult
Veniturile obţinute în coo RĂSPUNDEM CITITORILOR inventarului, plata inventarului şi cîte o strună ceva mai dezacor „film eu bucluc", deoarece pe tot
perativa agricolă de producţie viu şi mort adus de cooperatori dată. Gel mai adesea, acest lucru e timpul rulării, ba n-a mers sonorul
,$e împart cooperatorilor Ia sîîr- Cum s@ face împărţirea veniturilor peste contribuţia obligatorie cauzat de unele caravane cinema ba s-a rupt filîriril etc.
şitul anului după zilele-muncă etc.). tografice, de munca defectuoasă pe
şi după. terenul adus. Statutul în cooperativa agricolă de producţie? care acestea o desfăşoară uneori. Ar fi Oamenii deaici n-au zis însă ni
prevede că cel puţin 75 la sută Statutul model prevede că a- greşit şă se afirme că toate muncesc mic, erau bucuroşi că au putut ve
din venituri se împart după repartizează pentru valorifica cei cooperatori care nu efectu anapoda, fără rînduială, mergînd care dea, chiar şi în condiţiile acestea,
munca depusă de cooperatori, rea prin cooperativă şi vînza- ează îp decurs de un an mini pe unde ştie sau pe unde vrea. Este un film. Erasingurul dintr-un ari
iar pînă la 25 la 'sută pentru rea pe piaţă, ţinîndu-se seama mul de zile-muncă stabilit de cert că există şi operatori coştiincioşi, de zile. Oricum, rău cu rău, dar mal
pămîntul adus în cooperativă. de nevoile băneşti ale coope statut (80-120 zile-muncă) pierd care ştiu să-şi facă datoria. Există însă rău fără rău.
rativei. dreptul Ia plata după pămînt şi din aceia care, prin comportarea şi
înainte de a face împărţirea hectar arabil. Să zicem că în produse. Dacă cooperativa a pri (renta), iar veniturile respecti stilul lor de muncă, nu fac cinste. Din S-ar putea găsi poate unii care
veniturilor în natură membrilor După ce s-au făcut aceste re cooperativă s-au executat în mii pămînt din rezervele de ve se trec în fondul indivizibil pricina unora ca ei, există dar şi
săi, cooperativa trebuie să ai ţineri, se trece Ia repartizarea tr-un an 16.500 de zile-muncă- stat, veniturile corespunzătoare al cooperativei. caravane cinematografice ce nu vi ar crede că numai raionul Ilia d
bă grijă să-şi achite unele obli veniturilor în natură, după zi împărţind cantitatea de 67.500 acestor suprafeţe de pămînt se zitează decît anumite localităţi, lă-
gaţii către stat (împrumut de lele-muncă şi după pămînt, a- kg. Ia 16.500 de zile-muncă, a- împart membrilor numai pe ba Pentru satisfacerea nevoilor s?nd altele în complectă uitare, chiar păţeşte aşa. Acestora le putem spu
seminţe, plata muncilor execu vîndu-se în vedere suprafaţa, ca îlăm că pentru fiecare zi-mun- za zilelor-muncă făcute. familiare, membrii cooperatori dacă se întîmplă să figureze pe iti-
tate de S.M.Ţ.), şă livreze pro litatea şi modul de folosinţă a că revin cîte 4 kg. de grîu. Da pot primi în timpul anului a- nerariul lor. ne că asemenea lucruri pot fi întîl-
dusele pe care s-a obligat să pămîntului. Să presupunem că că un cooperator a făcut cu fa Veniturile în bani se împart vansuri în natură şi în bani. In
Ie predea în baza unor contrac adunarea generală a hotărît ca milia Iul, să presupunem, 500 membrilor cooperatori tot după fiecare lună, sau cel mai tîrziu E destul de ilustrativ în această nite şi în raionul Brad (fa Strîmba,'
te încheiate cu statul, să opreas 75 Ia sută din cantitatea de de zile-muncă, el are de primii numărul zilelor-muncă şl după trimestrial, se împart avansuri privinţă un caz recent petrecut Ia
că cantitatea de seminţe nece produse să se împartă după zi 2.000 kg. de grîu. Dar el va teren (cel puţin 75 la sută pen băneşti pentru zilele-muncă efec Gura-Sada din raionul lila. Iată de pildă), în raionul Orăştie (ia Din
sară însămînţărilor şi furaje lele-muncă, iar 25 la sută după tru zilele-muncă efectuate şi pî tuate, avansuri ce pot ajunge despre ce e vorba:
pentru hrana animalelor pînă la pămînt. Să presupunem că su mal avea de luat o cantitate de nă Ia 25 la sută după suprafaţa, pînă la 50 la sută din suma de eu Mare unde caravana n-a fost de
prafaţa în hectare arabile a coo produse ca plată pentru teren bapi pe care o are de luat un După ce că această localitate n-a
noua recoltă, precum şi o re perativei este de 230 hectare, iar (rentă), calitatea şi modul de folosinţă membru pentru munca depusă fost vizitată de multă vreme, de 2 ani), în raionul Haţeg (la Sălaşri
zervă din acestea de 10-15 la cantitatea de grîu, rămasă du a terenului adus în cooperati pînă atunci. De asemenea, coo vreo caravană, atunci cînd totuşi s-a
sută, faţă de necesarul pe un pă reţinerile prevăzute în sta împărţind cele 22.500 kg., ca vă). Şi de data aceasta, înainte peratorii pot primi avansuri în nimerit să dea peste locuitorii săi Superior), etc.
an. Pe iîngă acestea, se reţine tut, este de 90.000 kg. Din a- re urmează a fi repartizate ca de a se împărţi veniturile bă natură, (cereale) şi în timpul această „fericire“, tovarăşul Zăvoi,
2-5 la sută pentru fondul indi ceasta, 67.500 kg. (adică 75 la plată pentru pămînt (rentă) la neşti, trebuie să se retină su freîerişului. Aceste avansuri nu operatorul caravanei sosite, s-a în- Această situaţie, natural, că nri
vizibil, necesar executării unor sută din 90.000) revin pentru 230 hectare arabile, (calculate mele necesare pentru achitarea opt depăşi 15 la sută din can tîmplat să fie tare grăbit. De alt
construcţii, plantaţii, lucrări de zilele-muncă, iar 22.500 kg. (a- prin transformarea hectarelor unor obligaţii către stat (impozi titatea de cereale treierată. Du fel, aşa e dumnealui întotdeauna. poate mulţumi pe nimeni. Ea e pri
irigări, cumpărări de animale dică 25 la sută din 90.000) se de suprafaţă în hectare arabile te, taxe pentru asigurare etc.), Deci, şi aici, sosind la orele 14,45, a
sau inventar, achitării împru împart pentru pămînt. după felul pămîntului), aflăm pentru acoperirea cheltuielilor pă ce toate obligaţiile contrac pretins ca pînă Ia orele 15, aşa dar vită cu o legitimă indignare de că
muturilor pentru investiţii, etc. că Ia un hectar arabil revine de producţie (cumpărarea în în numai un sfert de oră, mobiliza
Se mai creează un fond pînă Pentru a socoti fiecărui coo cantitatea de 97,82 kg. In acest grăşăminteîor, repararea unelte tuale au fost achitate, iar fon rea să fie deja făcută, ca şi cînd tre toţi acei care doresc sincer ca
perator ce are de primit, e ne lor etc.), a cheltuielilor de ad Gura-Sada ar fi un cătun de cel
la 2 la sută, pentru a veni în cesar să ştim ce cantitate de caz, cooperatorul care vine în ministraţie (ce nu vor putea durile statutare completate, coo mult 3—4 case şi nu comună ce se lumina culturii să pătrundă cît mal
grîu revine la o zi muncă şi ce cooperativă cu 5 hectare de pă depăşi 2 Ia sută din veniturile întinde pe o lungime de circa 4 km.
ajutorul celor incapabili de mun mînt echivalent cu 8 hectare de băneşti), o sumă de bani pen peratorii pot primi avansuri pî E lesne de înţeles că „dispoziţia“ nu adînc în satele regiunii noastre. Sin
cantitate trebuie dată pentru un pămînt arabil, va primi de 8 ori tru şcolarizarea cadrelor, clu i-a putut fi respectată. Dar, tovară
că, ca şi pentru întreţinerea cîte 97,82 kg„ adică în total buri, biblioteci, etc. şi 3-5 la nă Ia 50 Ia sută în produse din şul Zăvoi s-a dovedit a fi un om gur pe tovarăşul Sonnenschein, di
782.56 kg. de grîu. In total, el
creşelor şi grădiniţelor de co are de luat de la cooperativă sută pentru completarea fondu ceea ce le revine pentru zilele- rectorul întreprinderii cinematografi
2.782.56 kg. grîu. Socoteala se lui indivizibil (construcţii, plan
pii. La hoţărîrea adunării ge face Ja fel şi pentru celelalte muncă, Restul veniturilor în na ce regionale, nu-1 tulbură, se vede
taţii, cumpărarea animalelor,
nerale, o parte din producţie se tură şî în bani se împart la treaba. Dumnealui, e gata de a găsi
sfîrşitu' anului. oricînd şi în faţa oricui „jnotive obiec
tive". >
Oamenii muncii diri regiunea Hu
nedoara, nu au nevoie însă de nici
un „motiv obiectiv". Ei ari nevoie
de cultură, sîni însetaţi după ea şl
doresc ca munca desfăşurată de ca
ravanele cinematografice să fie aşa'
cum trebuie, aşa cum cere ritmul
de dezvoltare a vieţii noastre noi.
(După corespondenţa tov.
AUGUSTIN ANDRICA)
