Page 41 - 1957-05
P. 41
.1 Centrală ¦
FRUNTAŞ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! n tr-o f a b r ic ă d e în c ă lţă m in te
în producţie
Era într-una din zilele tre- Ana Bîrs de la secţia croit. E-
cute. Ploaia şi vîntul rece dez- lisabeta Andraşovici, Ludovica
minţeau parcă faptul că erau Haţegan şi Leontina Geomo-
aproape de sfîrşitul primăverii, leati de la pregătit şi cusut,
Din coşurile caselor ieşeau fi- sau Ecaterina Jomolean şi E-
ricele firave de fum ce n-apu- lena Holban de la finisare,
cau să se ridice mult în sus, Bărbaţii, mai puţini la nu-
fiindcă izbucnirile vîntului le măr, au mîndria lor de a nu
risipeau peste acoperişuri. De rămîne în urmă cu succesele,
nu s-ar fi zărit frunzele frage- mai ales că femeile sînt, de
Anul DC Nr. 753 Joi 16 mai 1957 4 pagini 20 bani de ale pomilor ce tremurau în felul lor, ironice cînd îi întrec,
ploaie, s-ar fi crezut că-n Alba- Dar şi printre bărbaţi sînt des-
Iulia a venit toamna. tui care-şi aud numele în con-
In cabina sa, portarul fa- sfâtuirile de producţie ca frun-
Producătorii agricoli contractează Salarii bricii de încălţăminte „Arde- laşi şi atunci privesc semnifi-
Însemnate cantităti de cereale
- ^ = frumoase leana" sta dus pe gînduri. îşi cativ spre tovarăşele lor de
Din prima lună a anului 1957 făcuse un foc zdravăn în sobă muncă, d° parcă ar spune:
şi pînă în prezent, minerii de
la exploatarea carboniferă Ţe- şi acum îşi amintea cine ştie — Ei, ce mai aveţi de zis ?
bea, au obţinut succese fru
moase în întrecerea socialistă, ce din viaţă. Bineînţeles, femeile nu mai
dînd peste plan 3.000 tone de
cărbune. Spre deosebire de alte între- zic nimic fiindcă şi ele cunosc
ROMAN BOTA In această perioadă s-au evi prinderi, la fabrica „Ardelea- că tînărul Nicolae Luca, vîrst-
mecanic principal la baterea denţiat sectorul II condus de
piloţilor. Este fruntaş în pro In ultimele zile, lucrătorii tractat cu cooperativa valorifi Intr-o adunare populară inginerul Vasile Negoie şi bri- _na” nu se aud zgomotele stri- tiicii Ioan Drăgoi, Ştefan Durii
ducţie ia uzina cocsochimică din cadrul întreprinderii re . gada de tineret condusă de
gionale de achiziţii şi con carea a cîte 300 kg cereale fie Zilele trecute s-a organi Florea Mihoc, care a depăşit !dente de maşini uriaşe şi nici de la tălpuit, Ioan Haţegan de
din Combinatul siderurgic tractări „Recolta” şi-au inten zat în satul Silvaş din raionul norma cu 130-150 la sută, şi au nu se vede vînzoleala oameni- la ştanţă sau ceilalţi ,sint. muri
Hunedoara sificat munca de contractare care. Haţeg, o adunare populară la realizat un salariu între 1.500-
a cerealelor, reuşind să reali care a participat aproape tot 2.100 lei-.
zeze planul la grîu în propor PETRU DUDAŞ satul. In această adunare s-a lor alergînd încoace şi încolo, citori buni ,dar nu le strică nici
ţie de 83,60 la sută. Agen prelucrat Hotărîrea Consiliului
y ţiile raionale din Hunedoara corespondent de Miniştri, cu privire la regi Dinăuntru răzbate afară un bî- bărbaţilor să ştie că au găsit
i şi Haţeg, care şi-au realizat mul de contractări de cereale.
i planul în proporţie de 125 la La Mihalţ Cu acest prilej ţăranii munci zîit liniştit, ca de stup. Sînt în tovarăşele lor un adversar
i sută şi respectiv 120 la sută, tori au Luat cunoştinţă de avan
sînt fruntaşe în această ac Pînă la data actuală, coope tajele ce le au dacă contractea maşinile din diferite secţii la de care trebuie să ţină cont.
ţiune. Cantităţi însemnate de rativa din comuna Mihalţ a ză cereale cu statul şi şi-au ma
grîu s-au contractat şi în ra contractat cu ţăranii muncitori nifestat dorinţa de a contribui care lucrează oamenii. Această întrecere are un scop
ioanele Orăştie şi Sebeş. cantităţi însemnate de grîu şi la formarea fondului centralizat
i porumb. Acestea se cifrează la O gheată sau un pantof tre- bine determ inat: mărirea pro-
22.820 kg grîu şi 18.420 kg po
» i rumb. Printre cei care au con ce prin nenumărate mîini pînă ducţiei pe întreaga fabrică, lu-
i tractat valorificarea produselor
mk i prin cooperativă se numără să fie aşezat frumos în cutia cru ce se poate vedea de alt
i
m$Mk- ele carton. La croit feţele de fel din rezultatele obţinute pînă
pantofi, pielea e tăiată după în prezent. Numai în primele 8
nişte şabloane de tablă. Ur- zile ale lunii mai, planul fizic
mează apoi pregătitul şi cusu- cumulat a fost realizat _cu
tul, ştanţatul, trasul, tălpuitul. 103,69 la sută. Aici mai tre-
La Geoagiu. — rezultate Ioan Marcu din satul Cisţei, al statului. O. GLIGOR şi, în fine, curăţitul şi aşezarea buie adăugat că, în aceeaşi pe-
de seamă Lazăr Maria şi Ghedeon Brea- corespondent
zu. Cantităţile contractate de I. MANIŞ în cutii etichetate. rioadă, s-au confecţionat, din
aceştia trec peste 1.000 de kg. corespondent
Majoritatea lucrătorilor o deşeuri, 120 perechi de ghete
formează aici femeile, de vîrs- şi săndâluţe pentru copii,
Oamenii au zăgăzuit apele!De puţin timp ia fost deschisă Vinţu deJos este la înălţime te diferite, dar cele mai multe La fabrica „Ardeleana” rdin
o acţiune prin cane cetăţenii tinere. Şi toate sînt harnice, Alba-Iulia, lucrează oameni
NATAL KRAFT să-şi poată valorifica surplusul 15.042 kg grîu contractate în S-au umflat apele Mureşului rile. Lipsea puţin ca apa să dar de o hărnicie modestă, ne- cum întîlneşti în toate între-
de cereale, contnactînd vînzarea două z ile ! Aceasta este cifra şi vroiau să iasă din albia de iasă peste mal. Nu era timp de afişată şi uneori neştiută de prinderile noastre. Aceeaşi dra-
> oţelar fruntaş la oţelăria .Martin ^ realizată la cooperativa din venită neîncăpătoare. S-a înfu pierdut. Trebuia acţionat cu re cei ce nu lucrează aici. Fireşte, goste de muncă o manifestă şi
acestora prin cooperative. Nu a Vinţu de Jos. A fost suficient riat în cap de primăvară, şi peziciune, fiindcă orice întîr- printre lucrătoare sînt unele ei, acelaşi interes îl poartă în-
trecut multă vreme, şi, la coo- să fie pornită acţiunea de con peste culturile răsărite — co ziere putea aduce prejudicii. care se remarcă prin rezultate deplinirii planului. Şi după cum
tractare a cerealelor, şi spre voare verzi — Mureşul vroia să mai mari, cum sînt tovarăşele se vede ,au rezultate frumoase.
penaliva din Geoagiu, au fost cooperativă s-au îndreptat şi arunce nămol şi pustiire. La în S-au apucat atunci oamenii şi
din Combinatul siderurgic ") încheiate contracte care cuprind întovărăşiţi şi individuali; E- ceput, oamenii s-au speriat. Au au tăiat nuiele, alţii au săpat
xemplul întovărăşirilor din Vin început tînguirile în sat. Femei pămî-nt. Au lucrat o zi întrea
Hunedoara T 40 la sută din planul propus gă, dar munca a avut rezultat
pentru contractări de cereale.
Primii participanţi la această ţu de Jos a fost urmat de mulţi le, mai ales, boceau gîndindu-se frum os: pe porţiunea de 300 „C i u g u d e a n a “
acţiune au fo s t: Simion Boze- ţărani muncitori care vor va că ...„drobul de sare avea să m., acolo pe unde apele puteau
şan,care a contractat 600 kg lorifica produsele lor prin coo cadă peste copilul din leagăn“. • năvăli mai uşor, a fost ridicat
grîu, Simion Şofrone 400 kg perativă. Au să iasă apele!... Ce vom un dig. Aceasta este denumirea pe cra în comun şi cu ajutorul
care au dat-o cele 14 familii de mecanizatorilor de la S. M. T<
grîu, Simion Cri şan 300 kg Pe lista fruntaşilor în aceas face ?... Rămînem fără pîine... Zadarnic apa se zbătea acum ţărani muncitori din comuna Alba o suprafaţă de 11,78 ha.
grîu, Aurel Bogdan 300 kg tă acţiune figurează tovarăşul Tînguiri zadarnice, însă, pentru să treacă digul. Oamenii din Ciugud, raionul Alba întovără
Gheorghe Munteanu, preşedin că, ce era de făcut se ştia prea Galtiu i-au venit de hac. împle şirii agricole care s-a inaugurat Intovărăşiţii Constantin Po-
grîu. Un exemplu frumos îl tele întovărăşirii agricole, care b in e: trebuiau zăgăzuite apele titura de nuiele şi pămînt a re duminica trecută. De acum îna pescu şi Manasie Jurca s-au
constituie atitudinea tov. Ioan a contractat vînzarea a 1.000 Mureşului. Şi omul-putea face zistat izbirilor de apă. Trei zile înscris cu cîte 1,35 ha.
inte, noii întovărăşiţi vor lu
Homorodeanu şi Vasile Popa kg grîu şi Gligor Hebeanu ca aceasta.
cît apele Mureşului s-au um
Hotărîrea a fost luată. Cîţiva flat, oamenii au păzit cu rîn-
din satul Geknar, care au con re a contractat 300 kg grîu. bărbaţi din sat, dintre care nu dul, ca apa să nu-şi croiască
au lip sit: Traian Potopea, Ioan drum. O acţiune obştească
Un nou cămin cultural Barbu lui Ambrozie. Simion A fost salvată recolta de pe La Cugir pe păşunea comu tele trebuiau aduse Ia Rîul mic
Jurca şi Traian Barbu au apu- cele 100 hectare. Acum Mureşul nei, de ani de zile se simţea ne — o distantă de aproximativ
a mai scăzut. Locuitorii din voia unei adăpători pentru vi 2 km. de la păşune.
Cetăţenii satului Lăsău din raionul teanu, Ilie Stroie, a bătrînului Ioani cat lopeţile, cazmalele, topoa- tele locuitorilor. Nu exista nici
Galtiu sînt mulţumiţi. In furia Mai rău era în zilele căldu
Ilia au trecut „în ziua de 12 mai a.c. Munteanu Hajna, în vîrstă de 70 de | rele şi au plecat la faţa locu- o fînlînă, şi pentru adăpat vi- roase de vară, cînd vitele, în
lui Mureşul nu a putut învinge goană după apă, stricau cultu
prin adevărate clipe de bucurie. Că ani, care a condus timp de săptă- lui, unde malul era mai jos şî
minul cultural, la care s-au depus mîni lucrările de acoperire a căminu apele puteau năvăli mai uşor.
MIHAI SZIGYARTO peste 15.000 de ore muncă voluntară, lui, sînt doar cîteva din aceste faptei Tot mai sus se urcau valu omul.
I şeful unei brigăzi fruntaşe ^ pentru care s-au votat importante pozitive. Contribuţia cooperaţiei meşteşugăreşti rile agricole.
j- în sectorul V sud, de la mina In urma uneî consfătuiri din
f Lupeni ^ sume din autoimpunere, a fost inau Frumos şi încăpător este căminul
tre deputaţii Dumitru Bîrsan,
-j gurat în prezenţa constructorilor lui cultural din Lăsău. Deasupra intrăriiţ
La post şi a numeroşilor cetăţeni din satele principale, firma căminului cultural f la aprovizionarea şi « !« fir e a populaţiei Constantin Micu şi Dumitru
apropiate. „0 Martie“ este executată artistic pef Dăian şi cetăţenii din circum
Din cauza unei stînci care sticlă. Sala mare —¦ de spectacole, — scripţiile respective, a fost lua
s-a prăbuşit peste o porţiune A transporta 400 de căruţe cu pia
de cale ferată pe linia Stibce- tră de la o distanţă de 7 km, 10.000 cu peste 150 de scaune noi şi bănci Alături de sectorul de stat, res în direcţia îmbunătăţirii ca din Baia de Criş poartă clien tă hotărîrea de a construi o
tate-Haţeg, trecerea trenului kg piatră de var adusă de la 15 km, numeroase, cu perdele la geamuri, ^cooperaţia meşteşugărească a- lităţii produselor. In acest sens ţii luni de zile cu promisiuni, fîntînă şi jgheaburile pentru a-
2.445 era periclitată. Paznicul a procura 30.000 de cărămizi şi ma scenă şi cortină din stofă albastră, sînt demne de relevat rezulta fără a le executa încălţămintea, dăpat. Prin muncă voluntară,
Aurel Breteanu, care era de terial lemnos, a executa celelalte sala bibliotecii cu 1.300 de volume, duce o contribuţie însemnată la tele obţinute de . cooperativa iar secţiile de frizerie din Hu
serviciu în noaptea de 9— 10 lucrări de construcţie, înseamnă mun aparat de radio şi cîteva scaune ta- aprovizionarea populaţiei , cu di „Progresul“ din Alba-Iulia, ca nedoara, nu sînt întreţinute igi la care au participat 76 locui
mai, a semnalat acest accident că organizată şi interes deosebit faţă pifate, sala de repetiţii, sobele de te re execută încălţăminte de ca enic, clientela nefiind deservită tori, a fost construită din be
conducerii gării. Luîndu-se mă de crearea condiţiilor necesare des racotă, dovedesc migala şi gustul a- ferite bunuri de larg consum, litate superioară, şi „Unirea“ în mod civilizat. De asemenea, ton fîntîna şl două jgbiaburi de
suri imediate pentru eliberarea făşurării muncii culturale. Şi, acest cestor oameni harnici. prin livrarea produselor care le din Sebeş pentru mobila exe 18 m. lungime.
liniei, trenul 2.445 a putut tre interes s-a dovedit din plin în satul execută comerţului de stat şi cutată. PETRE MOISIUC
ce, evitîndu-se accidentul şi Lăsău. Exemple personale de felul Bucuria inaugurării căminului cul cooperatist, cît şi prin desfacere preşedintele U.R.C.M. Problema aceasta, care fră-
salvînd viaţa călătorilor care cum s-a muncit pentru construirea că tural din Lăsău s-a complectat cu proprie. Hotărîrea partidului şi O preocupare a conducerilor
se aflau atunci în tren. minului, sînt numeroase. Aportul pre desfăşurarea unui bogat program ar guvernului trasează cooperaţiei cooperativelor şi a membrilor Hunedoara-Deva mînta atît de mult locuitorii din
şedintelui comitetului de construcţie tistic, dat de formaţiile artistice ale meşteşugăreşti, ca o sarcină de cooperatori este aceea de a da
C. MARIN — tovarăşul Iosif Bujoreanu, al ce satelor Fintoag, Tei, Lăpugiul de seamă, mărirea continuă a nu noi produse pe piaţă, pentru a (Continuare în pag. IlI-a) Cugir, acum a fost rezolvată,
tăţenilor Logliin Mihuţ, Leontin Mun- Sus şi Lăsău. mărului de sortimente şi a can satisface cerinţele populaţiei.
tităţilor de produse necesare a- Astfel, în ramura piele, există printr-o acţiune obştească. f
GH. LUPAN provizionării populaţiei.
DUMITRU CIRSTIAN
corespondent
Cifrele de plan ale cooperati o întrecere între cooperative, Noua form ă de organizare
velor meşteşugăreşti din regiu pentru a scoate noi modele de
j| ÉÉM ÉSM âM a nea noastră arată că traduce încălţăm inte; la ramura lemn, a gospodărire! oraşului O ră ş tie
Lo.: V . / / ' rea în viaţă a acestor directive în afară de mobilă, se execută
se bucură de atenţia cuvenită. ca sortiment în serie, paturi Comitetele executive ale sfatu reuşit ca, în luna lapriîie, _pla
Planul producţiei globale la pentru copii şi altele. De ase
producţia industrială pe anul menea, în ramura textilă—con rilor populare au obţinut succe nul să fie îndeplinit la produc
1957, trebuie să crească cu 22,6 fecţii, se execută covoare romî- se iinportaftte în dezvoltarea e- ţia globală, pe toate întreprins
la sută faţă de realizările anu neşti, iar pentru viitor se pre conomiei locale şi în activitatea defile, în proporţie de 134 la,
lui precedent, ceea ce necesită conizează confecţionarea de co
CORESPONDENŢI! VOLUNTARI ca membrii cooperativelor meş de satisfacere a nevoilor mate sută. ),/*•
DIN HAfEG NE COM UNICĂ: teşugăreşti să treacă la îmbună voare orientale.
tăţirea organizării muncii, pe O altă sarcină de rezolvat, riale şi culturale ale oamenilor In munca sa de viitor, între
Noi realizări Pui, au constituit un detaşament al lecţionaţi se a flă : Natalia Dobrescu bază de noi metode. muncii pe tărîm local. Totuşi, prinderea şi-a propus ca prim
tineretului, pentru împădurire. In nu şi Aurelia Diaconescu din Berthelot, care stă în atentia conducerilor multiplele şi diferitele sarcini scop, ca în acest an pe lîngăj
HAŢEG (de la subredacţia noastră mai două zile aceştia au plantat, în soţii Maria şi Gavril lovănescu din In cursul trimestrului I şi ia cooperativelor, este de a îmbu din activitatea Comitetelor exe toate celelalte sarcini, să facă?'
raza de activitate a ocolului silvic Sălaşul Inferior, solistul instrumen lunii aprilie a.c., prin efortul co nătăţi continuu sistemul dc de cutive, au creat greutăţi în m un reparaţia capitală a clădirii m v
voluntară). din Pui, un număr de 10 .00 0 puieţi tist Dionisie Clep din Boiţa şi mulţi mun al tuturor membrilor coo servire a populaţiei, prin înfiin ca sfaturilor şi iau adus la um 2 din Piaţa Republicii, care a
Datorită preocupării Gomjiietului de stejar şi alte specii de copaci. alţii. peratori, planul producţiei glo ţarea de noi centre de comenzi flarea continuă a schemelor cu fost amîna,tă din an în an. i
bale la ramura industrială, a şi reparaţii şi alte secţii de pres aparatul funcţionăresc, lipsit de
orăşenesc U.T.M., zilele acestea se La fel, numărul tinerilor ce con In cadrul concursurilor sportive îşi fost realizat într-un procent de taţii de servicii. Planul acestei orientarea şi pregătirea cores De !asemenea, cu sprijinul Co
va deschide la Haţeg „Gasa festi tractează cu statul animale şi lapte dau contribuţia la pregătirea diferi 105,6 la sută, iar fată de ace ramuri în anul 1957 a fost ma punzătoare sarcinilor pe diferite mitetului executiv al Sfatului
valului“. In cadrul desfăşurării pro creşte mereu. La Silvaşul Inferior de telor competiţii, un număr de 18 e- eaşi perioadă a anului trecut jorat cu 9,5 la sută, faţă de ramuri de activitate. popular orăşenesc Orăştie, s-a
gramului acesteia, tineretul haţegan pildă, utemiştii Prip Gh. Ioanei şi chipe de volei, dintre care patru e- ia fost depăşit cu 28,7 La sută. realizările anului precedent. obţinut, prin Comitetul executiv
va avea ocazia să facă cunoştinţă Prip Ionel au contractat cîte 600 chipe feminine, 4 echipe de oină, 8 Ţinînd seama de toate nea al Sfatului popular regional, un
cu cele mai noi evenimente legate litri lapte, Prip. Gh. Pripu 400 litri, echipe de fotbal, 2 echipe de ci Aceasta a dat posibilitate să se In perioada trimestrului I şi junsurile ce s-ău ivit în proble camion pentru satisfacerea tu
de pregătirile festivalurilor regional iar Ungur Ludovic, Prip Ioan, Va- clişti şi 34 de atleţi. livreze comerţului socialist cu luna aprilie, cifra planificată a mele de gospodărie orăşenească, turor lucrărilor de gospodărire
şi mondial. Vizitatorii vor putea ad siu Ioan, Mariş Gh. şi Prip Gh. au 8,3 la sută mai multe produse fost realizată într-un procent de în urmărirea, lărgirea şi păs orăşenească şi, în special, pen
mira aici expoziţia obiectelor pe care contractat la un loc cinci perechi de P. ROMANENCO 120,4 la sută, ca rezultat al în tru transportul gunoaielor din
tinerii din oraş şi din întregul raion, boi şi un mînzat. destinate populaţiei, îri compa fiinţării de noi secţii sau ame trarea bunurilor obşteşti, pre oraş, întrucît rampa de depozi
le vor oferi cadou pentru festivaluri. Daruri festivalului raţie cu aceeaşi perioadă a a- najări şi modernizări a actuale cum şi pentru descongestiona tare se găseşte la o distanţă de
Tot aici, vor fi ascultate cuvintele P. FARCAŞ IU nului precedent. Astfel, ?n acea lor localuri. rea activităţii sfaturilor popu 7 km. Acest lucru constituia o
tovarăşilor Tiberiu Frankfurt şi Ioan Peste cîteva zile în cadrul expo stă perioadă s-a livrat cu 5,7 lare, a luat fiinţă întreprinde greutate deoarece, faptul că nu
Farcaş, participanţi la Festivalul Preocupări cultural - ziţiei ce se va organiza la „Casa la sută mai multă încălţăminte L’ă_ prestaţiile de servicii in rea de gospodărire orăşenească. mai o căruţă era afectată sa!uj
Mondial ce a avut loc la Budapesta, sportive festivalului“, vor fi expuse obiecte pentru adulţi, cu 57,3 la sută dustriale, cooperativele „Spriji brităţii oraşului, aceasta nu
ale tovarăşilor M ircea' Moraru,, Do- ce vor fi oferite- cadou festivaluri mai multe dormitoare şi cu 13,7 nul miner“ din Lupeni, „Drum Noua întreprindere de gospo era realizată în conditiuni sa
miţian Prejban şi alţi participanţi la Zilele trecute a luat sfîrşit faza lor tineretului. Aici se vor putea la sută mai multe bucătării fa nou“^ din Flunedoara şi „Mo dărire orăşenească, înfiinţată în tisfăcătoare.
primul festival regional, ce s-a des intercomunală a concursului artistic vedea 3 truse de birou executate din ţă de plan. ţul” ^in Baia de Criş, au înre oraşul Orăştie, a strîns sub o
făşurat anul trecut la Petroşani. organizat în cinstea festivalurilor. lemn de fag, 3 priolete în miniatură, gistrat în primele patru luni ale conducere unică întreaga acti întreprinderea I.G.O. O răş
Au participat în total 634 de artişti diverse vaze de flori, solniţe ctc., In perioada arătată, o contri acestui an depăşiri de plan de vitate a I.L.L., Sectorului de tie, organizează în prezent ame
Amatorii de sport vor găsi la Casa amatori în următoarele form aţii: 38 rod al muncii tinerilor din cadrul buţie însemnată, la realizarea 25-44 la sută. Rezultate fru gospodărie comunală, precum şi najarea atelierelor de tîmplărie,
festivalului“ o masă de tenis, jocuri echipe de dansuri, 7 formaţii de cor, întreprindorii „Vasile Roaită“, 6 pe planului din ramura industria moase au mai obţinut şi o se a celorlalte sarcini de gospodă
de şah, iar cititorii, cărţi legate de 3 brigăzi artistice de agitaţie, 35 rechi de sandale lucrate peste plan lă, iau adus-o cooperativele rie de secţii şi centre de deser rire a oraşului din cadrul sfa tinîchigerie şi mecanică, care
viaţa, lupta şi activitatea tineretului. solişti instrumentişti şi 15 solişti vo de tinerii utemişti de la cooperativa vire, c a : secţia de comenzi a vor fi dotate ou toate utilajele
cali. Printre cele. mai bune echipe „16 Februarie“, dantelele şi brode „Drum nou“ din Hunedoara, cooperativei „Progresul“ din tului popular. întreprinderea,
N. SBUCHEA şi formaţii s-au rem arcat: echipa de riile pe care un grup de 1 1 ute- „Sprijinul minier“ din Lupeni Alba-Iulia, secţia de croitorie încadrată cu personal bine pre
dansuri a colectiviştilor din G.A.C. miste din Pui şi cadrele didactice şi „Unirea“ din Sebeş, care bărbaţi şi secţia de frizerie nr.
.„Şi un fapt cunoscut Peşteniţa, cele ale căminelor cul din Pîclişa le pregătesc. Utemistele şi-au depăşit sarcinile prevăzu 2 a cooperativei „Solidaritatea“ gătit, avînd îndrumarea Comi pentru a putea îndeplini toate
turale din Răchitova, Totcşti şi Pî- şi pionierele de la şcoala medie din te cu 7,9—19,6 la sută. Condu din Deva, secţia de coafură a
Pe întreg cuprinsul raionului ti clişa, formaţiile de cor din Berthe- Haţeg vor expune aici o faţă de cerile acestor cooperative au cooperativei „Sprijinul minier“ tetului orăşenesc de partid şi sarcinile ce le stau în faţă.
nerii înlîmpină festivalurile cu noi lot, Rîu de Mori şi Sarmisegetuza. masă şi 6 şerveţele cusute. dat dovadă de pricepere şi in Petroşani şi altele.
realizări în munca lor. 23 de tineri teres în buna organizare a des sub permanenta conducere a întreprinderea de Gospodărire
din satele Fizeşli şi Fedcri în frunte Printre numeroşii solişti vocali se GH. VIORICA făşurării procesului de produc Pe lîngă aceste rezultate în Comitetului executiv al sfatului orăşenească, sprijinită, îndru
cu Ioan Bolescu, instructor raional să, mai există o serie de secţii popular, a reuşit, în scurtul
de U.T.M., şi Ioan Bouaru, secretar ţie. timp de la înfiinţare, să facă mată şi ajutată concret în ac
al Comitetului U.T.M. din comuna Ca o parte pozitivă a coope oare nu respectă cerinţele cli un pas înainte în traducerea în tivitatea de zi cu zi, va putea
enţilor. Secţia de comenzi-încăl- fapt a Hotărîrii Plenarei G.C.
rativelor este faptul că în acest ţăminte a cooperativei „Moţul“ al P.M.R. din decembrie 1956. traduce în fapt scopul pentru
timp s-a depus mai mult inte care a fost înfiinţată.
In afară de lucrările strict ne ALEXANDRU MUREŞAN
cesare legate de începutul unei Secretarul Sfatului popular al
activităţi de întreprindere, s-a oraşului Orăştie
