Page 38 - 1957-05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 752

PROBLEME ACTUALE ALE INTELECTUALITĂŢII C în teee n o i în cinstea LA MATERNITATEA DIN DEVA

Despre superstiţii şi combaterea lor F estivalu lu i ~~—

(II)

Tot în legătură cu cei morţi feotează şi păsările sănătoase. că uşor din buzunarul oelor

mai există, pe unele locuri, La •j!r naivi pe oare îi pot înşela. — Auzi mamă, iar trec uce­ ucenicilor, curioşi fiecare să a- mmm
noi, obiceiiul, generat tot dintr-o nici, spuse un băieţaş cu părul fle ce cîntec vor învăţa.
superstiţie şi tot din timpuri Mai trebuie să amintim o se­ De fapt, oamenii muncii din ciufulit, căţănat pe pervazul fe­ Pentru îmbogăţirea cunoştinţelor medicale, personalul maternităţii din
străvechi, de ia pune în mîna rie de superstiţii care se bazea­ ţara noastră n-au nevoie să le restrei deschise. Şi, oa în fiecare Creta profesorului a alunecat Deva studiază diferite materiale de specialitate. Acest lucru îi dă posibi­
morbului sau alături de el, în ză pe cele două noţiuni opuse, spună „prorocii“ şi ghioitorii a- 'dimineaţă, se pregăti să înso­ pe tablă şi elevii au desluşit: litatea să obţină rezultate cît mai fru moaşe în muncă. Clişeul reprezintă
monmînt ,unul siau mai mulţi cărora li se acordă atîta impor­ ceştia trecutul; ei ştiu că a fost ţească şi de data aceasta cu „Cîntecul luptătorilor pentru 3 surori studiind în cadrul cercului de educaţie sanitară.
bani ca să plătească nu se ştie tanţă în viaţă: noroc şi nenoroc. un trecut de jaf şi exploatare. glăsciorul lui cîntecul ucenicilor. pape“. A poi:
ce „vămi“ nevăzute, pentru a De pildă se orede că ai noroc Prezentul, la rîndul său, îl trăim Consfătuiri pe tema sistemului
trece pe lumea „cealaltă“. Obi­ dacă găseşti o potcoavă (şi în timpurile de faţă ; muncim, îşi desfăcu cămaşa la gît, mai Uniţi în luptă noi sîntem,
ceiul acesta superstiţios îşi tra­ trebuie neapărat s-o arunci pes­ producem, construim. Iar viito­ tuşi odată, apoi aşteptă să des­ Noi pace vrem şi bucurie de salarizare îmbunătăţit
ge originea din mitologia grec o- te oapl), dacă te întâlneşti cu rul este aşa cum îl făurim pen­ prindă melodia care venea de Şi norii negri de război
romană, care povesteşte că su­ un homar, dacă-ţi iese în drum tru noi şi pentru copii n o ştri; o departe. Ucenicii înaintau pe u- Să-i spulberăm pentru vecie Şuierul sirenei anunţă termi­ perimentiaraa sistemului de sa­
fletele morţilor, ca să ajungă în cineva cu găleata plină, etc. viaţă mai bună şi luminoasă. liţa plină cu soare şi melodia narea celor 8 ore de muncă. In larizare îmbunătăţit. Din discu­
Infern, trebuie să treacă peste N-ai noroc dacă-ţi iese in cale unui cîntec nou se făcea auzită. ...Ucenicii au repetat odată, sălile oare adăpostesc colţurile ţiile purtate La secţia furnale
rîul Styx. Serviciul acesta îl în­ cineva cu găleţile goale sau îţi Dacă cei oare vînd horos­ Băieţaşul ciufulit de pe perva­ de două ori, de trei ori, pînă roşii ale secţiilor furnale, din noi, au reieşit o serie întreagă
deplinea luntraşul legendar trece pe dinainte o mîţă nea­ coape sau ghicesc viitorul sînt zul ferestrei, se aplecă şi mai cînd cîntecul a fost învăţat. Hunedoara, încep să intre unul de deficienţe oare filmează bu­
Charon, cu barca lui, în schim­ gră, dacă în puterea nopţii auzi interesaţi să atragă poporul că­ mult în afară şi-şi încordă aten­ cîite unul, furnalişti, oauperişti, nul mers al producţiei. Astfel,
bul banului care-1 primea de la cîntînd o cucuvaie sau o buhă, tre aceste consultări ale zodia­ ţia. Nu se înşelase : treceau u- In dimineaţa următoare, în lăcătuşi, electricieni. s-ia semnalat lipsa oalelor de
mort. După cum se poate vedea dacă-ţi cîntă cucul în faţă, la cului (după cum în antichitatea cenicii, dar cîntau un cîntec nou. drum spre ateliere, ucenicii cîn­ zgură, a motoarelor de rezervă
însă din săpăturile arheologice, fel, nu e bine; numărul 13 e romană preoţi numiţi haruspicii tau un cîntec n o u : „Cîntecul Au loc consfătuiri privind ex-
cînd se dezvelesc morminte, se nenorocos etc. Sînt superstiţii „consultau“ viitorul statului, şi — Hm ! Asta-i alt cîntec. Pe luptătorilor pentru pace“.
găsesc banii lîngă scheletele caraghioase, căci fiecare dintre profeţeau evenimente politice
morţilor, deci banul n-a fost fo­ noi ştim, din practica de toate din măruntaiele animalelor sa- ăsta nu-1 ştiu. De unde l-or fi Aşa s-a făcut că băieţaşul cu
losit pentru scopul cu care a fost zilele, că norocul şi nenorocul şi crifioate pentru jertfă şi ...con­ învăţat ? — îşi zise fără să g ă ­ părul ciufulit rămase atât de sur­
pus, adică să-şi plătească „lo- le orează omul după priceperea sumate de ei înşişi) deoarece e< sească un răspuns. De unde pu­ prins auzind cîntecul necunoscut
oul în rai“, ci, mai de grabă, şi munca pe care o depune în trăiau din această „meserie“ tea să bănuiască el cîtă muncă pe care ucenicii îl învăţaseră cu
în loc să slujească superstiţiei, folosul binelui obştesc. comodă, tot aşa anumite babe, au depus ucenicii de la şcoala o zi înainte. Şi nici nu bănuieşte
banul mortului de altădată ser­ poreclite „doftoroaiele“ satului profesională din- Gugir pentru că astfel de surprize o să mai
veşte astăzi ştiinţei, căci ou a- ? au acelaşi interes să menţină învăţarea noului cîntec. aibă şi de acum înainte, pentru
jutqrul acelor monede se poate credinţa în „descîntec“ d e : bu­ că ucenicii de la şcoala profe­
stabili, cu multă exactitate, tim­ Tot în legătură cu norocul, bă, buboaie, friguri, tremurători ? sională din Cugir au hotărît ca
pul cînd acea societate a dăi­ soarta, ursita sau destinul tre­ şi alte boli. De unde pot aceste în cinstea Festivalului tineretu­
nuit pe meleagurile noastre. buie pusă şi acţiunea de înşelare babe doftoroaie să cunoască şi Profesorul Nicolae Munteanu lui de la Moscova să înveţe şi
a poporului prin ghicirea viito­ să tămăduiască bolile ? De a- intră în clasă unde ucenicii îl alte cînteae printre c a re : „Ka-
? rului. Care dintre noi n-a văzut ceea ele pronunţă cuvinte neîn­ aşteptau în linişte. După ce notă tiuşa“, „Cîntec colhoznic des­
la târguri „zodiaşi şi cărturari“ ţelese, fără nici un tâlc, fac mul­ absenţele, îşi mai aruncă odată pre Moscova“, „Buciumul“ şi al­
Există unele superstiţii care de aceştia, care, pe bani buni, te gesturi caraghioase şi ridi­ privirea asupna clasei, apoi spu­ tele.
sînt dăunătoare din punct de ne fac „horoscopul“, „planeta”, cole, chiar absurde, întrebuin­ se cuvintele atât de cunoscute :
sau „zodia” în oare sîntem năs­ „azi vom învăţa un cîntec nou“. R. LAL
Vestea a adus multă bucurie
corespondent

vedere al igienei şi al sănătăţii cuţi şi ce vom păţi conform aces­ ţează „remedii“ murdare, ca Activitatea Comitetului U. T. M. şi a unei maoanale la staţia de
publice. E de-ajuns să amintim tei zodii ? Astfel, nu de mult, am leac, iar, din pricină că nu cu­ granulare.
„scuipatul“ copilului: „ptiu, să văzut în piaţa Orăştiei o aseme­ nosc boala adevărată îi sp u n e: Tot în cadrul consfătuirilor,
nu te deochi!“ şi pentru aceas­ nea vînzătoare de „horoscoape”. deochi, boală din senin, sau
ta i se mai pune şi o panglică Ea îndemna pe curioşii strînşi în ceasul rău, boală din „sfinte“, de la Institutul de mine Petroşani trebuie îmbunătăţită! muncitorii au expus punctul lor
roşie care să-l scape de deochi. jurul ei să cumpere nişte bile­ strînsori, etc. Pentru aceste dră­ de vedere în ce priveşte siste­
Nimeni nu se gîndeşte, însă, că ţele pe oare le trăgeau, pentru covenii, vrăjitoarele se înfruptă
In anii puterii populare în Petroşani Aici, în ultima perioadă munca de denţilor încă de pe băncile institutu­ mul de salarizare îmbunătăţit

prin acest obicei prost, adică Fiecare cumpărător separat, doi din roadele muncii femeilor care s-a ridicat o clădire impunătoare — educaţie comunistă a tinerilor studenţi lui şi au criticat unele deficienţe,
prin scuipatul de deochi, se şoareci albi — chipurile — „de apelează mai des la ajutorul Institutul de mine. Anii au trecut şi de a fost dusă la voia întîmplării. Planul cum .ar fi, spre exemplu, dife­
transmit o mulţime de microbi India“, In realitate am fost lor. Poporul a sezisat just a- aici ies mereu noi promoţii de ingi­ de muncă al Comitetului U.T.M., era Acum, în preajma sfîrşitului de an renţele mari de categorie între
asupra copilului şi, prin urmare, înşelaţi căci şoarecele alb sau ceastă situaţie şi a prins-o în- neri. Valea Jiului se mîndreşte azi cu sec, fără obiective concrete menite să munca în institut trebuie să se in­ munci asemănătoare privind
îl pot îmbolnăvi de gripă sau papagalul n-au de unde să ştie tr-o vorbă : „Leacul fie ori nu ingineri ca Qh. Feher, Vasile Giripa- trezească interesul studenţilor faţă de tensifice în aşa măsură încît la sesiu­ condiţiile, gradul de calificare
de alte boli contagioase. ce „zodiac” ni se potriveşte la fie, plata babei să se ştie“. De ru, Nicolae Nicardei, Ion Bălănescu muncă, faţă de necesitatea ajutorului nile de colocvii şi examene nici un
student să nu rămînă restanţier. Toată

La fel, pe unele locuri,. cînd fiecare. aceea poporul nu mai recurge şi mulţi alţii care au absolvit acest reciproc la învăţătură, faţă de bunu­ munca Comitetului U.T.M., a Asocia­ necesitat de aceste munci, etc.
bîntuie boala de găini într-un azi la asemenea practici, ci în institut şi astăzi în calitatea lor de rile obşteşti etc. ţiei studenţeşti, a celor mai conştienţi In aoelaşi timp, s-au arătat de
sat, mai este obiceiul nesocotii La fel, cărturăresele, care ghi­ caz de boală apelează la sfatul ingineri îndrumă din punct de vedere studenţi trebuie îndreptată spre îmbu­
de ia se atîrna o găină moartă cesc în palmă ( chiromanţia), în medicului, care este cel mai in­ tehnic lupta minerilor pentru sporirea In rîndul studenţilor şi îndeosebi nătăţirea muncii în institut către vorbitori avantajele ce le
într-un par ca să alunge boala cărţi ori în aafea, în plumb to­ dicat să ne ajute, deoarece a continuă a producţiei de cărbune. în anii II şi IV datorită acestui fapt oferă sistemul de salarizare îm­
din sat' ,în loc oa orice mortă­ pit în noaptea Anului Nou, sau se manifestă o colegialitate neprinci­ VICTOR DELEANU bunătăţit. Aceste consfătuiri au
ciune să fie arsă sau îngropată a- fac alte „boscoane“ în aceeaşi studiat ani de-a rîndul cauzele Un exemplu de urmat sînt şi stu­ pială, bazată pe cocoloşirea lipsurilor Instructor al Comitetului avut loc pe schimburi, în zilele
dînc în pămînt şi stropită cu var. noapte de început de an, pentru denţii din grupa 407, care anul acesta ce le manifestă unii dintre ei. Critica de 13 şi 14 mai.
Căci prin acest obicei nejudecat sorutarea viitoruiui, ca şi ţigăn- bolilor şi urmările lor, în cărţi sînt fruntaşi la învăţătură, neavînd şi autocritica se face formal, este fă­ r‘/L<mal U.T.M.*8
şi primitiv se ajunge la rezul­ cile care dau din „ghioc“ tine- în mijlocul lor nici un restanţier. cută la general. opaiţul“
tatul co n trar: microbii boalei reloi fete oa să le spună cu cine şi în clinici şi singur el poate NOTE „Cu
se răspîndesc mai mult şi in- se mărită. Toate aceste persoa­ Dar aceste exemple nu sînt ur­ Unii membrii din birourile organi­ CRITICE
ne au un singur scop : să trăias­ răspunde competent de sănăta­ mate de toţi studenţii de la Petroşani. zaţiilor de bază pe an, cum sînt Ni­
In mijlocul lor mai există studenţi colae Andronache, Nicolae Drăgoi, Io-
tea poporului. care absentează nemotivaţ de la sif Cociş, organizatori de grupă ca

Pro!. TRAIAN BALAN

A M IN TIR I D IN -T R E C U T cursuri, studenţi care sînt restanţieri Vasile Berarii, permit încălcarea hotă- Eram în curtea „Combustibi­ vorbe aspre pe bietul cîntar :
la una sau două'materii~studenţi care rîrilor luate în adunările generale. Pen­ lului“ din oraşul Hunedoara,
cînd de sub geamurile mititelei — Să hu mal scoţi o vorbă
vin nepregătiţi la colocvii şi examene. tru a apărea „colegi sinceri" în faţa căsuţe (zisă birou) izbucni o că te zdrobesc, ori crezi că dacă
ceartă violentă între nişte fieră­ stau de doi ani aici nu voi in­
Numele studenţilor Valeriu Aramă, studenţilor pe care au datoria să-i rii şi un pîntar decimal. tra în funcţie ? Nu ştii că pen­
tru montarea mea zboară adrese
(M j i d p a m d t n & p & e . . . Irina Loşanschi, Victor Homiţchi, Petru îndrume, ei ascund lipsurile acestora. — Ia ascultă... „tirizio“ I se şi hîrtii încoace şi încolo ? Ba
ridică în oapul oaselor oţeloase, există şi o „decizie“ dată de
Andraş, Traian Blondea, Siegfrid Statutul organizaţiei U.T.M. este o coşcogea piesă de oţel. ..Mult Sfatul popular din Hunedoara“.
mai ai de gînd să-mi ţii locul
Era In anul 1929... zgîrcit. 'Mulţi mineri au aflat, citind drumul. Da, am să mă duc. Şi de Frank, Valeriu Rebeleanu şi Garol dat uitării, iar atunci cînd trebuie a- ce mi se cuvine ?“. — Ba ! asta o ştiu. Dar tu
voi avea un dram de noroc, voi fi Ulrich, nu fac cinste colectivului har­ plicat cu toată seriozitatea, el este tot aici vei sta, să te mănînce
Pămintul se afinase în arma straş­ pe tabla neagră, că sînt concediaţi primit ca tăietor de lemne... Mai rău nic de la Institutul de mine din Pe­ combătut chiar de membrii comitetu­ — Cu plecăciune mă închin ruginia. Ce spui tu sînt lucruri
e însă de Schreter. El e vîndut fran­ troşani. lui. Vinovat de această stare de lu­ în faţa Ta — prea „Mărită Ru­ vechi, de oare amintesc cu obidă
nicei ploi... Primii care-şi făcură a- şi tot atîtea neveste şi familii îi în­ cezilor. Peste două zile capătă va­ cruri care ştirbesc renumele bun al gină“. Eu... — dar cuvîntarea oamenii ce-şi măsoară lemneie
gon şi-l evacuează. Minele de cărbuni din Valea Jiu­ Institutului de mine din Petroşani, se politicoasei „tirizii“, fu între­ pe spatele meu. Poate de aici,
pariţia pe străzile coloniei au fost soţeau în hohote de plins spre casă. lui şi din întreaga ţară, au nevoie face şi tov. Nicolae Mereţ, secretarul ruptă cu violenţă de vajnicul ei vei ajunge La fier vechi“...
— Cumplite vremi — bărbate, — de ingineri bine pregătiţi, stăpîni pe Comitetului U.T.M. din institut. In ul­ convorbitor :
copiii. Desculţi, mînjiţi, făceau diguri Printre ultimii a ieşit din sala de spuse-ntr-un tîrzlu, Măriţi. tehnica modernă, capabili să îndrume timul timp el I lăsat ca munca ce Jr
masele de mineri, pentru ridicarea i s-a încredinţat de organizaţie să se — Nesăbuit-o! Ia seama!
de lut, în şanţul străzii. apel şi Florea. Cînd l-a privii, Mă­ Florea nu i-a mai răspuns. In cap productivităţii muncii. Or, dacă de pe desfăşoare de la sine. Practic însă n-a Eu nu sînt o oarecare ruj dă cu­ Fricos cu® sînt, n-am stat să
au început să i se spulbere planu­ băncile institutului Ia aceşti studenţi acţionat împotriva lipsurilor grave ce leasă din începuturile istoriei ascuR sfîrşitul că-mi era teamă
Din bordeele mărginaşe ale colo­ riţi a înţeles totul. rile pe care şi le făurise. Mîinile lui nu este înrădăcinat interesul pentru se manifestă în activitatea studenţi­ cîntăritului la lemne. Sînt un să nu se înoaiere la bătaie. Şi
strîngeau coada securii — o unealtă muncă, atunci cum vot putea avea lor. cîntar pod-basculă de 15 tone! am pleoat în fugă prin mocirla
niei, lipite cu pămînt, au ieşit in — Sînt al 39-lea pe tabel... spuse cu care pînă atunci îşi cîştigase curajul să vină nepregătiţi în mijlocul scrîşni surd cu vibraţii metalice din curte, sub care se înmormîn-
pîinea. Cu ea, va încerca să-şi cîş- muncitorilor cu o bogată experienţă Este timpul ca în Institutul de mine de ură, bucata de oţel. „Cu tine tează lemnele de foc.
uliţă cîtem femei. Erau supte, la cu glas surd, minerul. tige o nouă pîine. Mariţi-l cuprinse practică, pe care viitorii noştri ingineri de la Petroşani practică muncii sec­ se cîntăreau odată lemne cu ki­
faţă. Una din ele — Măriţi — îşi Copiii călcau cu paşi mărunţi şi de braţ, îl strînse puternic de ea şi au datoria să-i îndrume? tare, în general, să fie lichidată. logramul nevoiaşilor de către Eu nu zic nici da, nici ba !
chemă copiii. cu degetele piciorului desculţ, fără rumenul băaan din colţ. Dă-te Ştiu însă, că oamenii pierd cîte
iuţi în faţa părinţilor. Nu înţelegeau să vrea, lovi digul de lut din şan­ In afară de faptul că unii studenţi Comitetul U.T.M., împreună cu Con­ la o parte vechitură ”. 3—4 zile pînă „reuşesc“ să-şi
— Marta, Sandu, Nelu /..; ţul străzii, care se nărui... manifestă multă pasivitate în activi­ siliul Asociaţiei studenţeşti, vor trebui scoată lemnele din cauza cîn­
nimic şi tăceau, ca şi părinţii. La tatea lor, mai există anumite lipsuri să-şi propună organizarea de întîlniri — îmi pare rău, şi-ţi dau tăritului... pe „tirizie“ şi că-şi
'Apoi altele, făcură la fel. C. MORARU care pe viitor vor trebui grabnic în­ cît mâi dese între studenţi şi mineri. un s fa t: Nu te mai enerva „Ma­ duc lemnele acasă netăiate în
un moment dat Florea se încumetă lăturate din drumul pe care trebuie Aceasta va duce la dezvoltarea sim­ na Ta“, că de ciudă au început timp ce motoarele ruginesc.
In casa minerului Florea, pe şipca âă păşească colectivul acestui institut. ţului muncitoresc în conştiinţa stu­ să-ţi zboare solzii de rugină şi
de la cămară, Măriţi trase o crestă- , să înceapă, dorind cu tot din-adin- vopseaua de pe spate şi-ţi pierzi Ce simplu ar fi, să urce pe
tură de cuţit. Se apucă apoi să le sul s-o liniştească pe Măriţi, care „prestanţa“. Mai bine taci şi podul-basculă autocamioanele
numere. Observă că s-au mai scurs se vedea că se frămîntă nu te pierde cu firea. Stai mol­ I.R.T.A. (spre a evita specula
com ca şi motoarele de tăiat căruţaşilor), cu lemne gata tă­
zilele unei jumătăţi de lună. Crestă­ — Mă voi duce la Cimpu lui lemne care te aşteaptă să lu­ iate spre a mulţumi pe locata­
crezi, să aibă şi ele de lucru rii hunedoreni1
turile ţineau loc de calendar. Cei Neag — spuse Florea — poate oi că vezi, pe mine nu se pot cîn-
tări lemnele tăiate“. Cît vor mai umbla oare cu
trei ţînci, care la un loc dacă a- căpăta un loc la tăiatul pădurilor. opaiţul şi cu hîrtii „Combusti­
Cu o troznitură fioroasă „Mă­ bilul“, Sfatul popular, Trustul 4,
veau 15 ani, profiiînd de neatenţia Işi aplecă capul şi continuă, tăcut, I.C.S.H şi Combustibilul re­
ria sa“ — podul-basculă s-a
mamei, cotrobăiau în lada cu ali­ gional din Deva ?
ridicat încă odată şi biciui cu
mente. Deodată, fata, care era cea CULAI D. VEANUL'

mai mare, cu bucurie în glas,

spuse :

—Mamă,... mamă! Uite am mai ÎNTREBĂRI In legătură cu contractarea
'găsit un colţ de pline, Ne dai voie?...

Fără s-o privească pe Marta, ca ŞI de cereale şi floarea-soarelui
na cumva să-şi trădeze lacrimile ca- RĂSPUNSURI
re-i năvăliră în ochi, ea încuviinţă

ca capul.

— Asta ă fost ultimul dărab — Am publicat unele întrebări In afară de contracte cu preţ care se angajează fiecare produ­ calitatea de bază prevăzută de
ferm, producătorii mai pot în­ cător. Cantitatea de produse cu normele în vigoare.
îşi zise în sine. Am vrut să fac o puse de cititori ai ziarului nos­ cheia, La libera lor alegere, con­ oare se poate angaja fiecare pro­
tracte La preţul oare se va praoti- ducător. nu este limitată. Arvu­ Producătorii contractanţi oare
sapă de chimin in care să înmoi tru şi răspunsurile referitoare oa la lachiziţii în momentul pre­ na se plăteşte producătorilor a- predau produse de calitate su­
dării produselor, plus un spor sociaţi, în mod individual, în perioară bazei de calcul, pri­
coaja asta... In timp ce copiii îşi îm- La Hotărîrea Consiliului de Mi- de 10 La sută. In acest caz pro­ raport cu cantitatea pentru oare mesc un preţ mai bun, după
ducătorilor li se garantează un s-a angajat fieaare. cum cei oare vor preda produ­
părţeau ultimul dărab de pline, Mă­ 1niştri privind încheierea de con­ preţ minim de contractare, oare se de calitate mai slabă, vor
le dă siguranţa că în nici un Producătorii oare s-iau asociat primi preţuri corespunzătoare şi
riţi deschise uşa, lăsînd să pătrun­ tracte pentru cereale şi floarea caz preţul produselor contrac­ să predea pe bază de contnact anume:
tate în această formă nu va fi cel puţin 30 tone de grîu-secară,
dă in odaia întunecoasă lumina şi soarelui. Continuăm să publicăm mai mic, decît preţul de achi­ orzoaică şi floarea soarelui la — pentru fiecare procent de
ziţii practioat la data predării. un loc sau 30 tone porumb, be­ greutate hectolitrică în plus sau
aerul proaspăt, primenit de ploaie. alte întrebări puse de cititori şi neficiază de un spor de 10 La corpuri străine şi umiditate în Telefonul e „deranjat"
ÎN TR E B A R E : Ce sînt aso­ sută peste preţul ferm de con­ minus, preţul de contractare
? 1răspunsurile respective. cierile între producători şi care tractare. creşte cu 1 la sută.
sînt avantajele producătorilor
...Era 'ora 2 în după amiaza unei ÎNTREBARE: Cum reglemen­ care se asociază să contracteze In vederea constituirii de cît 1— pentru fieaare procent de
şi să valorifice în comun pro­ mai multe asocieri, cooperati­ greutate hectolitrică în minus
zile de toamnă. Din toate uliţele tea ză Hotărîrea Consiliului de duse cerealiere ? vele de consum trebuie să des­ sau corpuri străine şi umiditate 8 mai ora 14,45. Brrr... brrrr... _Ei, asta e bună, mi-am zis în
făşoare o intensă activitate, să în plus, preţul de contractare
coloniei Ştefan din Lupeni, apăreau ?Miniştri problema preţurilor de RĂSPU N S: Producătorii in­ organizeze consfătuiri cu pro­ scade cu 1 la sută. Sună telefonul. Ridic recepto­ sinea mea — telefonul e „de­
dividuali şi membrii gospodării­ ducătorii, cu membrii coopera­
femei. Mergeau cu copiii alături, spre }contractare ? lor agricole colective, coopera­ tori, în oare să arate avanta­ ÎN TR E B A R E : Cum se face rul. Da. Bine. Mulţumesc.
tivelor agricole de producţie cu jele care se obţin prin asociere. predarea produselor contractate?
birourile minei. Toi drumul o tăcere RĂSPUNS : Preţurile de con­ rentă şi întovărăşirilor agricole, ranjat“ şi totuşi merge.
se pot asocia pentru a contracta In cadrul acestor consfătuiri R Ă SP U N S: Produsele con­
apăsătoare. Priveau tăcute turnul tra c tare se stabilesc prin con- şi a valorifica în comun anu­ cooperativele de consum vor În­ tractate vor fi predate de pro­ După 5 minute eram din nou M-am întors din nou La ofi­
mite cantităţi de cereale şi floa­ ducători direct la bazele de re-
puţului „Ştefan” pe unde trebuia să | tnact. Aceste preţuri sînt ferme rea-soarelui, cantităţi care le dă tocmi liste de asociaţi, pe grupe cepţionare ale C.R.R. Pentru pă- lîngă telefon. Cu mîna dreaptă ciul telefonic, dar de data aceas­
dreptul La sporuri de preţ peste iose, predarea produselor se va
lei iasă soţii din mină. Aşteptau să (fixe) dinainte stabilite. Produ- preţul ferm de contractare. de producători, sau cu întreaga face la treieriş, iar pentru po­ învîrteam manivela. Centrala nu ta m-am adresat dirigintei ofi­
rumb şi floarea soarelui, la re­
afle numele noilor concediaţi, La 1cătorii oare încheie contracte Producătorii oare se asocia­ obşte a satului. coltare. răspunde. Am încercat din nou, ciului P.T.T. Orăştie, să-i po­
ză încheie un singur contract, la
fiecare 1 şi 15 ale lunii, pe tabla ¦pentru vînzaraa de cereale şi oare se anexează un tabel unde ÎN TR E B A R E : Producătorii Transportul produselor la ba­ şi... iarăşi din nou. Nici un răs­ vestesc şi dînsei minunea cu te­
sî-nt prevăzute cantităţile pentru care predau produse de calitate zele de reoepţionare este o obli­
neagră din sala mare de apel a (floarea soarelui îşi pot face de primesc un preţ mai bun ? gaţie contractuală a producăto­ puns. Centralistele-s absente ? lefonul. j
rilor. Pentru transportul aces­
minei se înscriau numele acelora !la început socoteala cîştigului RĂSPU N S: Preţurile stabili­ tor produse, contractanţii pri­ mă întreb, ori telefonul 213 O- , După oe m-a ascultat, m-a în­
mesc cîte 0,07 lei La kg.
care aveau să devină şomeri... (pe oare îl pot realiza. te prin contract, se înţeleg La răştie este defect. dreptat la supraveghetoare. îm ­

Feţele primilor mineri ieşiţi din încheierea de contracte la pre­ Am mai încercat de cîteva preună cu aceasta am mers să

sala de apel, erau cercetate cu în­ su ri ferme, -stabile, prezintă aj ori, dar acelaşi rezultat, nimeni lămurim problema la telefonis­
şi nimic. Am pornit-o atunci tele de serviciu. Au încurcat-o..,!
grijorare de nevestele şi copiii lor. •vantiajul pentru producători că

Unii mineri ieşeau din sală cu un (îi fereşte de nesiguranţa preţu­ La telefoane să aflu misterul tă­ aşa şi aşa... dar n-au reuşit

zîmbet amar, care dovedea că au lui de pe piaţă şi de jocul aoes- cerii. să-mi arate care-i cauza ,/ne-

mai rămas cu siguranţa lucrului )tor preţuri manevrate de specu- Cînd am ajuns acolo şi am funcţionării“ şi totuşi funcţio­

încă 15 zile. Alţii, ca fruntea brăz­ 1lanţ!. povestit unei tovarăşe, oare mi-i nării telefonului. Mi-au promis

dată de cute tăiate de dalta zilelor Contractarea la preţuri ferme păsul, aceasta mi-ia răspuns ': că vor trimite un specialist să

aspre, gindeaii la ce vor face în vii­ !constituie forma de bază în care „telefonul dumneavoastră-i de­ verifice telefonul nostru. Telefo­

tor. Erau copiii minei, rămaşi orfani (se încheie contracte pentru valo- ranjat“. nul nu trebuie verificat, ci to­

'de mina care-i ţinuse pînă atunci ţrifioarea de grîu-seoară, po­ Inapoindu-mă de la telefoane varăşele de la oficiul Orăştie

la pieptul ei negru, udat cu sudoa­ ru m b , orzoaică şi floarea soa- la biroul unde se afla telefonul trebuie să-şi verifice atitudinea.-

rea unei munci de ocnaşi, plătită îrelui între cooperativele de con- aşa zis deranjat, văd un tova­ ŞTEFAN MESZARZOŞ

Vsum şi producători.- răş care vorbea la aparat. corespondent