Page 43 - 1957-05

r. 753
fi
!olitice îii întreprinderile
de construcţii
Grupul de şantiere nr. 1 din în care au fost încadraţi 45 secţia de reparat instalaţii de ţii de servicii. In afară de a-
Petroşani, s-a numărat în anii
1944-1945 printre şantierele ca­
re şi-au depăşit sarcinile de
plan, au sporit productivitatea
muncii şi au redus preţul de
cost al lucrărilor de construc­
ţii. Unele rezultate s-au obţi­
nut chiar şi în anul trecut cînd
planul fizic al şantierului a fost
realizat în proporţie de 100 la
sută*
Rezultatele obţinute se dato-
resc între altele şi faptului că
organizaţia de bază s-a preocu­
pat într-o măsură mai mare de
problemele de producţie, a întă­
rit întrucîtva legătura ou ma­
sele de muncitori fără de partid.
La o analiză mai atentă a
muncii politice desfăşurată în
rîndurile muncitorilor şi tehni*
cienilor din cadrul grupului de
şantiere nr. 1, se constată, că
•ea nu. a fost totuşi la înălţi­ întreprinderi, ar fi făcut ca
mea sarcinilor.
Experienţa a demonstrat că
succesele pe linia sporirii pro­
ductivităţii munoii şi reducerii
preţului de cost nu au valoare
atîta timp cît lucrările nu co­
respund din punct de vedere
calitativ. Or, tocmai în acea­
stă direcţie, organizaţia de par­
tid nu şi-a îndreptat cîtuşi de
puţin atenţia. Aşa se face că
o seamă de lucrări, cum ar fi
de pildă lucrările de finisaj
(tencuieli, vopsitorii, zugrăveli,
etc.) de la blocul „C“ din in­
cinta IlI-a a şantierului, şi de
canalizare a blocului nr. 6 etc.
sînt de proastă calitate, ceea
ce face ca ele să se deterioreze.
Fără îndoială că în astfel de
cazuri întreprinderea este ne­
voită să suporte o serie de chel­
tuieli suplimentare, ceea ce în­
carcă preţul de cost.
Organizaţia de biază nu con­
sideră ca o sarcină importantă
nici problema întăririi discipli­
nei în producţie, folosirea inte­
grală a timpului de muncă, li­
chidarea absentelor şi a întîrzie-
rilor. In cadrul grupului de
şantiere mai sînt încă unii
muncitori ca Dumitru Sişcan,
Marin Dumitrache, Nicolae Ma­
nea şi alţii care nu iau o con­ Iată aşa dar, încotro trebuie
ştiinţă politică înaintată, insufi­ căutată rădăcina lipsurilor ară­
cient educaţi în spiritul unei ati tate mai sus.
tudini noi, socialiste, fată de
muncă şi care nu respectă orele
de producjie, întîrzie sau pleacă
mai devreme de pe şantier,
In cazul acestora, organiza­
ţia de partid trebuie să se ocu­
pe mai îndeaproape de ei, an-
trenînd în acest sens colectivele
din care fac parte. Ei trebuie
supuşi criticii maselor, satirizaţi în ce priveşte executarea la timp
la gazeta de perete, care, în
treacăt fie vorba, stă de multă
vreme fără articole, să fie dis­
cutaţi în consfătuirile de pro­
ducţie sau în adunările gene­
rale ale grupelor sindicale.
O slabă preocupare există şi
fată de folosirea şi întreţinerea
utilajelor şi a materialelor pe
şantierele de construcţii. La
şantierul 3 (lotul 3) de pildă,
utilajele sînt prost întreţinute
iar materialele sînt împrăş­
tiate. Aoeeaşi situiaţie persistă
şi la şantierul 2 (lotul 2)' unde,
spre exemplu, un malaxor a fost
lăsat în părăsire mai mult de
6 luni, fără ca cineva, să se se-
ziseze, deşi, pentru folosirea a-
cestuia, se plăteşte o chirie
considerabilă.
In această direcţie organiza­
ţia de bază trebuie să intervină
la vreme şi să ia măsurile co­
respunzătoare.
Membrilor biroului organiza­
ţiei de bază trebuie să le fie
limpede de la bun început, fap­
tul că mînuirea cu pricepere a
utilajelor depinde într-o măsu­
ră hotărîtoare de gradul de in­
struire şi calificare a muncito­
rilor. Este nepermis ca într-un
an întreg, nimeni dintre mem­
brii biroului să nu se intereseze
dîtuşi de puţin de felul cum se
desfăşoară cursul de calificare
Azi este ultima zi în care se
mai pot cumpăra bilete pentru
Tragerea Primăverii de mîine
vineri 17 mai Ia care, în afara
premiilor în bani, se vor distri­
bui patru categorii de premii în
obiecte Ia alegere;
— motociclete I. J, de 350
cmc.
— ceasornice de aur şi nichel
— răcitoare electrice
— maşini de cusut
tineri muncitori neoalificaţi, ce
lecţii s-au predat şi să nu se
preocupe apoi de randamentul
pe care-1 dau aceşti oameni la
locurile lor de muncă.
Dacă ar fi existat preocupa­
re în această direcţie, atît or­
ganizaţia de bază cît şi condu­
cerea grupului de şantiere nu
ar mai putea justifica sau afir­
ma că : din lipsă de muncitori
calificaţi nu se pot da întot­
deauna lucrări de calitate sau
că termenele de executare a
unor construcţii nu pot fi res­
pectate — aşa cum a fost ca­
zul barăcii (spital) ,ia unui blo-e
pentru muncitorii mineri şi a al­
tor construcţii.
¦!k
Organizarea mai temeinică a
muncii politice în cadrul acestei
multe din aceste lipsuri să fie
înlăturate. Dar pentru aceasta,
organizaţia de bază trebuie să
exercite un control sistematic a-
supra îndeplinirii hotărîrilor
luate, să se preocupe în mai
mare măsură de munca politică
în cadrul şantierului.
Este adevărat că fiecare adu­
nare generală a organizaţiei de
bază se termină de fiecare dată
cu hotărîri concrete, cu sarcini
precise pentru fiecare membru
de partid, numai că acestea nu
întotdeauna sînt traduse în
viată.
Lipsa de control asupra în­
deplinirii sarcinilor de par­
tid cultivă în rîndurile unor
membri de partid o stare de pa­
sivitate, ceea ce se reflectă şi
în producţie, în rîndul muncito­
rilor fără de partid.
Această situaţie şi-a făcut loc
la grupul de şantiere nr. 1 Pe­
troşani, şi datorită faptului că
nu toti membrii biroului mun­
cesc cu destul simt de răspun­
dere. Unii dintre ei. ca tov.
Paul Rotman, consideră că sin­
gura lor datorie este să parti­
cipe la şedinţe, iar celelalte sar­
cini ale organizaţiei să le ducă
la îndeplinire cine o vrea.
Trăgînd învăţămintele nece­
sare din rezoluţia plenarei C.C.
al P.M.R. din 27-29 decembrie
1956, organizaţia de bază de la
grupul de şantiere nr. 1 Petro­
şani trebuie să lupte cu mai
multă perseverentă pentru ridi­
carea nivelului întregii activi­
tăţi politice şi de producţie, în
scopul obţinerii de noi succese
a construcţiilor de calitate şi la
un preţ cît mai redus.
V. PIŢAN
aaasaaim iB B atiK B B B H O B iiB B n aB S flip R B B qoE rjas
Printre bogăţiile imense ale
subsolului regiunii Hunedoara,
se numără şi izvoarele de apă
minerală, care se înşiră ca o
salbă la poalele împădurite ale
munţilor Apuseni.
Apele ce tîşnesc în pitorescul
tinut au fiecare trecutul lor, u-
nele cunoscut, altele mai puţin
cunoscut, cum s în t: „Boholt“,
„Chimindia“, „Marja“, în loca­
lităţile cu aceeaşi denumire, ex­
cepţie făcînd izvorul „Maria“.
Mai renumită este apa mine­
rală de Boholt, care, din scrip­
tele pe oare le avem în posesie,
a fost cunoscută din anul 1550,
iar actualul izvor a fost desco­
perit în anul 1902. Făcîndu-se
analiza acestei ape minerale de
către profesorul universitar Dr.
Hanko Wilhelm, de la Acade­
mia de Ştiinţe din Budapesta,
şi de către profesorul universi­
tar Dr. Hutnagel Johan, de la
— aragazuri cu 3 ochiuri şi
butelie
— televizoare
— aparate de radio
— maşini electrice de şDă-
fat ruf;
Prospectul tragerii se distri­
buie gratuit de către toate uni­
tăţile de vînzare ale I. S. Lo­
teria.
DRUMUL SdCtAUSM ULV! Pagi 3
Contribuţia cooperaţiei meşteşugăreşti „Intre tarile noastre nu există probleme
la aprovizionarea şi deservirea
asupra cărora s i m putem cădea de acord
populaţiei
(Urmare din pag. l-a) înfrumusetarea centrelor de co­ Convorbirea lui N.S. Hruşciovcu Turner Catledge
menzi şi a secţiilor de presta­
redactor şef al ziarului „New York Times“
cestea, ele au datoria să res­
apă a cooperativei „Solidarita­ pecte termenele stabilite pentru MOSCOVA 13 (Agerpres). — TASS instanţă, la relaţiile dintre două ţări Vreau să spun însă că dacă unii con­
tea“ din Deva, caută să umfle terminarea comenzilor făcute la transmite convorbirea avută la 10 mai — dintre Uniunea Sovietică şi Statele ducători ai S.U.A. ne vor pune anu­
tarifele existente. secţii. 1957 de N. S. Hruşciov cu Turner Unite aie Americij. Vorbind plastic, se mite condiţii prealabile, aşa cum îi
Oatledge, redactor şef al ziarului a- poate spune că aşa cum pentru a a- place să facă, de pildă, d-lul Dulles, se­
Cooperaţia meşteşugărească Remediind lipsurile ce se mai merlcan „New York Times“. junge Ia miez trebuie treptat să rupi cretarul de stat al S.U.A., noi nu vom
în ansamblul său, poate să-şi fac simtite în activitatea diferi­ foile verzi, tot aşa şi în cazul de faţă, accepta aceasta. Or, d-1 Dultes pune
îmbunătăţească şi mai mult ac­ telor secţii şi unităţi, cooperaţia După un schimb de saluturi, T. Cat- dacă s-ar înlătura treptat toate pro­ cam des condiţii ca „eliberarea“ ţă-(
tivitatea, în viitor.- In acest meşteşugărească din regiunea ledge a spps: blemele nerezolvate sau litigioase în­ rilor din Europa răsăriteană din aşa-
sens, conducerile cooperative­ noastră va putea să aducă un tre ţări, în cele din urmă s-ar ajunge zisa „robie" şi unificarea necondiţio­
lor trebuie să dea mai multă Am petrecut în ţara dv. cîteva zile la miez, adică la contradicţiile dintre nată a Germaniei. Dacă se vor pune
atenţie educării acelor membri aport din ce în ce mai mare la plăcute, am vizitat Moscova, am asis­ cele două ţări ale noastre — Statele asemenea condiţii, s-ar putea să mai
cooperatori care nu au o com- buna aprovizionare a populaţiei tat la parada de 1 Mai, care mi-a fă­ Unite ale Americii şi Uniunea Sovie­ treacă 200 de ani pînă să ne îtţfflnlm
cut o impresie puternică. Am vizitat tică. din nou, deoarece în aceste probleme
portare civilizată fată de cli­ şi la o deservire conştiincioasă unele muzee din Moscova, Leningrad sîntem neînduplecaţi.
enţi, să treacă la amenajarea şi a ei. şi Kiev. In prezent, călătoria mea prin Aceasta se explică prin faptul că
U.R.S.S. se apropie de sfîrşit. Acum U.R.S.S. şi S.U.A. sînt cele mai puter­ Vă place să denumiţi orînduireă
ICele două prietene...! plec la Stockliolm. Apoi intenţionez nice ţări din punct de vedere indus­ noastră socialistă „robie". La rîndul
să vizitez alte cîteva ţări europene şi trial şi din punct de vedere militar, nostru, considerăm că robie pentru
Dacă al să le Intîlneşti pe Mag- la campionatului şcolar de gimnas­ în preajma lui 1 iulie mă voi întoar­ care, pe lingă aceasta, dispun de arme oamenii muncii, robie pentru majori­
dalena Burlan şt Crisţa Schvabe, tică, faza pe regiune. ce probabil în patrie. atomice şi cu hidrogen şi de un pu­ tatea covîrşitoare a poporului este
fie pe stradă, fie la antrenamentul ternic armament clasic. Ele duc cea orînduireă capitalistă. încă cu mulţi
Zeci de tineri şl tinere, veniţi din Aţi fost foarte amabil că m-aţl ani în urmă, Karl Marx a arătat în’
primit. Vă mulţumesc. «•¦V
Acum îngăduiţi-mi să vă pun cîteva mai înverşunată polemică pe arena
de volei sau de gimnastică, la toate colţurile regiunii, cei mai buni întrebări: mod convingător că orînduireă capi­
internaţională.
vreun spectacol, sau la Şcoala me­ dintre cei care s-au întrecut în pri­ N. S. HRUŞCIOV: Poftim. Noi considerăm că dacă Uniunea talistă reprezintă orînduireă asupririi
die din Sebeş, nu-fi va fi deloc greu mele faze, luptă acum pentru a ob­ Sovietică va reuşi să ajungă la o în­ necruţătoare a majorităţii popoţujui.
să-ţi dai seama că Magdalena şi ţine rezultate cît mai deosebite. T. CAŢLEDGE: Scopul vizitei me­ ţelegere cu Statele Unite, atunci nu va
Crista sînt prietene. le este de a lămuri punctul dv. de fi greu să se ajungă ia o înţelegere şi Cred că este mal bine să nu discu­
A început proba pe echipe-fete. vedere asupra cîtorva probleme şi cu Anglia, Franţa şi cu alte ţări. Fi­ tăm acum în contradictoriu asupra a-
La amindouă vei observa acelaşi De la început se detaşează două e- nu să polemizez cu dv. De fapt eu reşte ,avem în vedere că înţelegerea cestel probleme.
fl zîmbet vesel fluiurlnd pe feţele lor chipe: cea a şcolii medii din Deva conduc partea informativă a ziarului noastră cu S.U.A. să nu dăuneze An­
» rumene, strălucitoare de sănătate, a- şi cea a şcolii medii din Sebeş. „New York Times", culeg fapte şi nu gliei, Germaniei, Franţei sau altor In ce priveşte problema g&rmană,
Lupta e foarte strînsă. Victoria re­ prea am contingenţă cu partea poli­ state. ea poate şl trebuie să fie rezolvată
celaşi păr bogat, aceeaşi privire vi­ vine echipei din Sebeş care întrece tică a ziarului. De aceea vreau să lă­ numai de poporul german.- Insiîşi. A-
oaie şi prietenoasă, şi de cele mai puţin tînăra echipă deveană. Ea a 52 muresc unele probleme pentru a ajuta Dacă vorbim despre celelalte state ceastă problemă va putea fi rezolvată
« multe ori aceeaşi îmbrăcăminte. obţinut un frumos rezultat: locul I ,) pe cititorii ziarului nostru să-şi facă membre ale N.A.T.O., trebuie remar­ numai atunci cînd se vor întllnl Ade-
>2 Dealtfel, mai tot timpul Magda şl şi titlul de campioană regională, o idee mai complectă despre păre­ cat că Norvegia, de pildă, a nimerit, nauer cu Grotewohl, cînd se vor în-
$ Crista sînt împreună, învaţă amin- Cu acest prilej, îmi atrag atenţia rile conducătorilor Uniunii Sovietice se pare, în această organizaţie din- tîlni reprezentanţii Berlinului şi Bon­
două la aceeaşi şcoală, îndrăgesc două fete nu prea înalte cu pă­ şi despre ţara dv. tr-o neînţelegere. Majoritatea covîrşi- nului. Atunci problema germană va
aceleaşi sporturi. rul scurt, care sînt mereu împreună. toare a poporului norvegian se gîn- putea fi rezolvată cu succes. Ba va fi
Stau de vorbă cu ele şi-mi notez Vă rog să mă înţelegeţi just dacă deşte mai mult cum să facă ca Nor­ rezolvată de germanii înşişi.
Cînd erau eleve încă la şcoala în carnet: Crista Schvabe şi Mag­ unele întrebări o să vă pară provoca­ vegia să iasă din blocul nord-altan-
elementară, Magda şi Crista făceau da Burian — prietene — ambele toare. Eu vă pun întrebări nu pentru tic, Acelaşi lucru se referă şi ia Da­ Intre ţările noastre nu există pro­
parte din aceeaşi echipă de volei a campioane regionale şcolare la gim­ a vă pricinui neplăceri, ci pentru a nemarca, care de altfel este o ţară bleme asupra cărora să nu putem că­
şcolii. Cînd Crista a terminat şcoa­ nastică, prima la individual catego­ avea o imagine mai complectă, asu­ care nu ar putea face prea multe, chiar dea de acord. Bineînţeles că; o nouă
la elementară (era cu o clasă mai ria Il-a, iar a doua componentă a pra punctului de vedere sovietic. dacă s-ar supăra pe Uniunea Sovie­ întîlnire trebuie să dea rezuftate mâi
mare decît prietena ei), s-a înscris echipei campioane regionale. tică. Acelaşi lucru se poate spune şi mari decît întîlnirea de ia Geneva,
la şcoala medie. Din primele zile, Prima întrebare pe care aş vrea despre Olanda. După părerea noastră unde într-o serie de cazuri participan­
Crista s-a bucurat de aprecierea Am recitit aceste date zilele tre- « să v-o pun este dacă sprijiniţi sau nu şi Canada este o ţară iubitoare de ţii la tratative au tărăgănat lucrurile.
$ celor din jurul ei. Clirînd numele cute, cînd am aflat că vor pleca la >9 ideea convocării într-un viitor apro­ pace, care a nimerit în N.A.T.O. din- Iată punctul meu de vedere în legă­
1 Cristei Schvabe era cunoscut de toţi Craiova pentru a susţine regiunea yp piat a unei conferinţe a reprezentan­ tr-o neînţelegere, ca urmare a condi­ tură cu o nouă întîlnire între şefii gu­
elevii şcolii, pentru hărnicia cu care noastră în faza de zonă a campio- ţilor marilor puteri la un nivel înalt ţiilor care s-au ivit în trecutul apro­ vernelor marilor puteri.
învăţa pentru rezultatele muncii ei. natelor şcolare de gimnastică. şi ce probleme ar putea fi după pă­ piat. Singura ţară, în afară de S.U.A.,
rerea dv. examinate în cadrul unei care poate prezenta o primejdie pen­ La cele spuse aş vrea să mai adaug
Aici, in şcoală, Crista a îndrăgit MLam reamintit de cele două asemenea conferinţe ? tru Uniunea Sovietică este Liiîfem- că sîntem întotdeauna gata să avem
un nou sport: gimnastica. După prţetene pe care le cunoscusem la burg-iil — a spus în glumă N. S. un schimb de păreri cu alte state asu­
un an, cînd şi prietena ei a termi­ concursul de gimnastică şi despre N. S, HRUŞCIOV: Am declarat în Hruşciov. pra unor probleme ca dezarmarea, in­
nat şcoala elementară şi a intrat la care aflasem că sînt fruntaşe la în­ repetate rîndurj că socotim utilă o în- terzicerea armei atomice şi cu hidro­
$ aceeaşi şcoală, Crista Schvabe a văţătură si sport. tîlnire a conducătorilor guvernelor gen, interzicerea experienţelor cu arma
?j luat-o şi pe ea la antrenamentele de marilor puteri. Guvernul sovietic se nucleară şi asupra altora. Sîntem în­
® gimnastică. Astfel, aproape in fie­ Acum, le cunoşti şi tu dragă citi­ totdeauna gata să ducem tratative cu
menţine şi astăzi la acest punct de Aşadar, în ultima instanţă încorda­ privire ia aceste probleme, sîntem gata
care zi, după terminarea cursurilor torule şi ştii că Crista Schvabe şi
şi pregătirea lecţiilor, cele două prie­ Magda Burian sînt două eleve care vedere. O asemenea întîlnire va fi însă rea se reduce în special la relaţiile să ajungem la un acord rezonabil.
tene se îndreptau spre sofa de sport şi-atl început activitatea sportivă cu idilă numai cu condiţia să fie bine între două mari puteri: Uniunea So­ T. CATLEDGE. Aş vrea să fac o
a oraşului. ocazia acestor concursuri devenind & pregătite problemele principale asupra vietică şi Statele Unite ale Americii. precizare, Gînd aţi vorbit despre posi­
'...S-au scurs de atunci aproape campioane regionale. cărora se intenţionează să se facă Prin urmare, problema se purie în bilitatea creării unui organ special
schimb de păreri. In caz contrar în- felul urm ător: ori relaţiile nogstre pentru - schimbul de păreri, aţi avut
ţrei ani. Magda Burian a obţinut Şi, poate nu peste mult timp, cel >9 tîlnirea nu va aduce folosul cuve­ se vor dezvolta pe o bază prieteneas­ oare în vedere un astfel de organ
cu fiecare an note tot mai bune la citi din nou, sau vei fi spectator fo nit şl conferinţa nu va provoca decît că, ori între ţările noastre vor con­ pentru schimbul de păreri nunţai între
învăţătură, devenind fruntaşă, ală­ la o competiţie sportivă, cînd crai- Y> dezamăgire atît în rîndul participan­ tinua şi de acum înainte relaţii în­ Uniunea Sovietică şi Staţeţe Unite sau
turi de prietena ei Crista. Timpul ţilor la întîlnire cît şi în rîndul po­ cordate. S.U.A. sînt o ţară capitalistă şi între alte state, aţi avut oare în ve­
lor liber şi-l petreceau pe terenul de nicul va anunţa că ele sînt cam- â poarelor ţărilor pe care le reprezintă. cu un înalt nivel de dezvoltare. Uni­ dere crearea vreunui organ special sau
sport fiind amîndouă în aceeaşi e- pioanele lotului naţional sau camr » unea Sovietică este o ţară socialistă ducerea de tratative între ţări pe căi
chipă de gimnastică. Au luat parte pioane naţionale, şi atunci te vei (p Care sînt problemele egre ar putea cu un înalt nivel de dezvoltare. diplomatice obişnuite ?
şi la concursuri..-. bucura alături de ele de îndeplinirea (?) fi examinate în prezent la o asemenea
conferinţă ? Intre noi vor exista întotdeauna di­ N. S. HRUŞCIOV. Desigur că poate
...Sîntem în luna aprilie a anului visului lor, răsplată a muncii de « vergenţe ideologice. Acegsta însă nu avea loc un schimb de păreri şi pe
1957. In Deva se desfăşoară fina- Noi considerăm că una din proble­ trebuie să ne împiedice să trăim ca căi diplomatice, dar aceasta este. o
atiţia ani.., fl mele cele mai importante care trebuie
G. CIO»A" 113 7)
§ examinate este problema lichidării în­ buni vecini. Şi sîntem într-adevăr ve­ poveste lungă. Cu prilejul unor întîl-
cordării care există în relaţiile dintre cini în nord, unde Ciukoţka se înve­ niri directe, problemele ar putea ii re­
INERALA - state şi în primul rînd dintre marile cinează cu Alaska. Divergenţele în zolvate mai repede.
puteri, O a doua problemă care nece­ problemele ideologice nu trebuie să ne Dacă s-ar înfîlni, să admitem, —
sită să fie examinată este problema împiedice să dezvoltăm relaţiinor­
a adăugat în glumă N. S. Hruşciov
asigurării securităţii europene, Europa male diplomatice, culturale, economice — ministrul nostru Grorjiîko şi secre­
ăfie a subsolului hunedorean este regiunea principală a încordării şi de altă natură între ţările noastre. tarul dv. de stat Dulles, ei nici în 100
internaţionale, unde există, s-ar putea Aceasta este o cale.
Academia de Ştiinţe Chimice din Odată preluat acest izvor de spune, un nod al problemelor care Cealaltă cale este săcontinuăm a- de ani nu ar ajunge la vreun acord
Viena, s-a constatat că apa mi­ la fosta societate „Amsa”, şi tre­ creează încordarea între state. cumuiarea de stocuri de arme. In şi poate că numai nepoţii noştri ar
nerală de Boholt este minunată, cerea lui în proprietate socia­ acest caz trebuie să luăm în conside­ mai apuca să trăiască pînă la unele
listă, prima grijă a întreprin­ Reglementarea problemei securităţii rare că dată fiind existenţa armelor rezultate ale tratativelor lor.
gratie compoziţiei chimice deo­ derii de industrie locală „1 europene trebuie să ducă iă lichidarea atomice şi cu hidrogen, dată fiind teh­
sebite atît din punct de vedere Mai” din Deva, de care apar­ blocurilor militare şi la crearea unei nica rachetelor şi a proiectilelor in­ T. CATLEDGE. Aveţi oare în ve­
terapeutic, cît şi ca apă curativă ţine, a fost crearea condjţiunilor situaţii normale în Europa. Ar fi poate tercontinentale nu este exclus ca în dere o singură întîlnire sau o serie
potabilă. Apa minerală de Bo­ optime de exploatare, prin con­ util să fie creat un organ special în urma unei greşeli sau întîmplări fa­ de întjlniri ?
holt conţine'mult acid carbonic struirea unei clădiri adecvate din cadrul căruia participanţii la sistemul tale să poată izbucni războiul care va
şi, prin gustul ei plăcut, atinge toate punctele de vedere şi în­ de securitate europeană ar putea tace aduce nenumărate nenorociri nu nu- N. S. HRUŞCIOV. Nu am nici un
nivelul apelor minerale cunos­ zestrarea ei cu instalaţii mo­ schimb de păreri pentru a nu admite |uai popoarelor celor două ţări ale plan concret. Dacă prirpa întîlnire va
cute, mai sperioare. Această apă derne, încordarea în relaţiile diqtre state. poasfre, ci şi popoarelor lumii întregi. însemna un început bun, de ce să qu
este excelentă în amestec cu vin Dacă se va ajunge Ia un grad cuvenit Iată de ce ar fi înţelept ca condu­ continue, astfel de întîlniri ? Esenţial
sau siropuri. Debitul de apă minerală al iz­ de încredere între state, s-ar putea să cătorii marilor puteri să se întîlnească esfe însă de a urni din punctul mort
nu fie qevoie de pregreg unui organ fna* des pentru a rezolva diferite pro- problema a cărei rezolvare o aşteaptă
Pe baza analizelor făcute, s-a vorului Boholt atingînd anual special şi problemele gr putea fi exarm- bleme prin schimb de păreri, prin rea- întreaga omenire — problema păcii
constatat că apa minerală de volumul de 1.400.000 litri, poate nate în Q.N.U. lizarea unei înţelegeri. Iată de ce la sau a războiului.
Boholt este curativă si tratează asigura cantitatea necesară can­ noi, în Uniunea Sovietică, există do-
următoarele b o li: anemie, afec­ tinelor, magazinelor alimentare Dacă ar fi să vorbim mai precis finţa de a duce tratative cu S.U.A. Vreau să precizez că atunci cînd am
ţiuni catarale iale !aplanatului uri­ despre îqcordareainternaţională, Iu- vorbit despre crearea unui organ spe­
nar, reumatismul, obezitatea şi şi unităţilor de alimentaţie pu­ crurile se reduc, se pare, înultimă cial pentru tratative între ţări am
unele boli nervoase., blică locală. Această apă mine­
rală constituje — gratie bioxidu­ (Continuare în pag. 4-a)
Sub regimul burghezo-moşie- lui de carbon liber (0,8703 gr/1)
resc, apa minerală de Boholt a pe care îl conţine — un antidot Vizitele cfelegafiei parlamentare iugoslave
pentru muncitorii care lucrează
fost exploatată în cele mai ru­
la temperaturi înalte.
dimentare conditiuni, fără insta­ Folosirea pe scară mare a a- prin C apitală
laţii care să asigure o igienă
pei minerale „Boholt” este de
sanitară. Dovada o constituie
faptul că izvorul era adă­ interes util naţional, constituind Duminică dimineaţa, membrii „23 August“ şi complexul C.F.R. peţii au vizitat oantina, căminul,
postit sub un acoperiş din che­ nu numai o bogăţie a economiei delegaţiei Scupşcinei Populare „Griviţa Roşie“. ere,şa şi parcul copiilor.
restea, se întrebuinţau ţevi ru­ noastre, dar şi o bogată sursă Federative Iugoslave, au făcut
ginite şi captarea de apă neco­ curativă a consumatorilor. o vizită la Marea Adunare Na­ In după-amiaza zilei de luni, Membrii delegaţiei s-au inte­
respunzătoare. ţională. delegaţia parlamentară a R.P.F. resat îndeaproape de organiza­
KQVACS 10SIF Iugoslavia a vizitat biblioteca rea producţiei, de activitatea co­
Tot în cursul dimineţii de du­ Academiei R. P. Romîne. mitetului de întreprindere şi de
...!are de gind Comitetul exe­ 9 0 0® minică membrii delegaţiei Scup­ unele probleme cu caracter so­
cutiv .al sfatului popular raional şcinei Populare Federative Iu­ Marţi, delegaţia Scupşcinei cial.
Brad şi cel al comunei Bulzeşti, ziare chenzina muncitorilor de goslave au vizitat Palatul Pio­ Populare Federative Iugoslave
să tărăgăneze construirea nou­ la I.F.E.T. Sebeş? nierilor. şi-a continuat vizitele în Capi­ Tot în cursul dimineţii mem­
lui drum Tomna tec—Ribicioara tală. In cursul dimineţii, oas­ brii delegaţiei au vizitat com­
—Ribiţia—Brad ? IOAN AIOMAN li După-amiază, membrii dele­ peţii au vizitat fabriaa de con­ binatul poligrafic Casa Scîn-
corespondent gaţiei au asistat la meciul de fecţii „Gh. Gheorghiu-Dej”. teii.
...se va mai amina începerea fotbal dintre echipele de oate- Membrii delegaţiei au trecut
construcţiei şcolii din comuna ...Sfatul popular raional Haţeg goria A, Progresul Bucureşti — prin secţiile de confecţii pentru In cursul vizitelor, membrii
Bulzeşti ? ¦ şi întreprinderea de industrie lo­ femei, confecţii bărbăteşti şi de delegaţiei au fost însoţiţi de de­
cală „Vasile Roaită“ amînă pu­ Ştiinţa Timişoara, disputat pe copii, după oare au vizitat sec­ putaţii Tiţă Florea, vicepreşe­
...va continua sfatul popular nerea în funcţiune a morii din stadionul „23 August“, iar sea­ torul de creaţie şi expoziţia de­ dinte al Marii Adunări Na­
raional şi cel al oraşului Brad comuna Bretea Strei ? ra au vizitat Muzeul de artă al partamentului industriei uşoare ţionale, Gh. Ladislau Baniay,
să amine repartizarea unui local R.P.R. unde. sînt prezentate noile mo­ Ştefan Cruceru, secretar al Co­
corespunzător pentru birourile V. COCHECl dele de ţesături, confecţii, încăl­ mitetului orăşenesc Bucureşti al
întreprinderii de industrie lo­ corespondent Luni dimineaţa, membrii dele­ ţăminte, care vor fi fabricate P-M.R., şi de Niko’a Vujanovici,
cală „Crişana“, pe oare o tute­ gaţiei Scupşcinei Populare Fe­ în acest an. De asemenea, oas­ ambasadorul R.P.F. Tugoslaria
lează ? ...conducerea secţiei L. C. 3 derative a R. P. F. Iugoslavia la Bucureşti.
Slmeria continuă să piardă ce­
IOSIF TOM4 rerile adresate de locatarii din au vizitat uzinele metalurgice
corespondent pavilioanele C.F.R. pentru exe­
cutarea de diferite reparaţii ia Turneul unor arfişii rom îni în U .R .S .S .
...O isă se plătească cu Întîr- clndiTe, pentru că, din 1955, ie
lot pierde mcreu ? MINSK 14 (Agerpres). De Operă şi balet din R.S.S. Bielo- retei din „Faust“ şi al Violetei
cîteva zile se află în turneu la rus§_ din „Traviata“.
IOAN MITRAN
corespondent Minsk cînlăreţii romîni Arta . De acelaşi succes s-a bucurat
Florescu şi Ionel Tudoran, in- ^*orescu a obţinut un şi Ionel Tudoran în rolurile
„Tosca“ şi „Carmen“.
vitaţi de Teatrul de Stat de deosebit succes în rolul M arga­