Page 34 - 1958-10
P. 34
PROLETARI DIN TOATE TARILE. U N IŢbVAI iin
Adunarea festivă
cu prilejui deschiderii Lunii prieteniei
rom ÎEo-sovietice
Miercuri seara în sala teatru secretar al Comitetului orăşe*
lui C.C.S. din Capitală a avut nesc Bucureşti al P.M.R., A. V.
Anul X Nr. 1185 Vineri 10 octombrie 1958 4 pagini 20 bani loc adunarea festivă cu prilejul Riabifiin, secretar al Comitetului
deschiderii Lunii prieteniei ro- raional Sverdlov al P.C.U.S.
mîno-sovietice organizată de din Moscova, Evghenia Gri
Consiliul general A.R.L.U.S.' gorievna Sorocian, preşedinta
S k . iA/ii l l ? ^ m u s iu l ¦¦¦¦¦¦ La adunare au luat parte to unui colhoz din R. S. S.
varăşii Gheorghe Apostol, mem Moldovenească, Roza Ivanov
BM bru al Biroului Politic al C.C. na Makagonova, actriţă de
al P.M.R., Leonte Răutu şi Şte film, membri ai delegaţiei
întrecerea hunedoreniîor ¦¦¦¦ fan Voitec, membri supleanţi ai sovietice care participă la săr
Pentru un mo- t Biroului Politic al C.C. al bătorirea Lunii prieteniei romî-
A început Luna prieteniei roml.no-sovietice. In această pe P.M.R., membri ai C.C. al
rioadă colectivele întreprinderilor din regiunea noastră desfă tmeni aniversa- % P.M.R., membri ai guvernului, no-sovietice în ţara noastră,
şoară o însufleţită întrecere socialistă in intîmpinarea zilei de A. Mălnăşan şi V. Dumitrescu, Ion Pas, acad. M. Beniuc, acad.
7 Noiembrie. Iul strungului adjuncţi ai ministrului Afaceri St. Milcu, D. Diaconescu, pre
s-a oprit. Sirun- t lor Externe, conducători ai şedintele Comitetului executiv
La Combinatul siderurgic din Hunedoara, fruntaşe în în instituţiilor centrale şi ai orga al Sfatului popular al Capita-'
garul Teodor $ nizaţiilor obşteşti, membri ai lei, M. Pascu, Maria Rosetti,
trecere sint colectivele principalelor secţii de producţie. de la ¦¦ Consiliului general A.R.L.U.S., I. Moraru, Eroul Muncii Socia
Bîrluţ, C.F.R. ¦¦$ oameni ai artei şi culturii, ge liste Ştefan Lungu, Gheorghe
Noi succese în întrecere Depoul trebuie î nerali şi ofiţeri superiori, repre Ilie, muncitor la uzinele „23
Teiuş, zentanţi ai presei, numeroşi oa August“, Agapia Mititelu, mun
meni ai muncii. citoare la întreprinderea „Vis
In sediile principale de pro tone de oţel, în primele 7 zile să măsoare pie- J colii“.
ducţie din cadrul Combinatului din luna aceasta s-a produs cu In prezidiul adunării au luat
siderurgiG Hunedoara, ca urma 475 tone otel mai mult decît era sa. Tov. Bîrluţ $ Iog tovarăşii acad. Atanase Deschizînd adunarea festivă,
re a desfăşurării cu entuziasm planificat. acad. P. Constantinescu Iaşi a
a întrecerii socialiste, premise lucrează numai J Joja, vicepreşedinte al Consili adresat un călduros salut dele
le realizării şi depăşirii planu De data aceasta, primul loc ului de Miniştri, acad. P. Cons- gaţiei sovietice sosită in ţara
lui lunar de producţie sînt crea în întrecere îl ocupă echipele de piese de preci- * tantinescu Iaşi, Gheorghe Hossu, noastră să sărbătorească îm
te din primele zile ale lunii. Bu oţelari conduse de prim-topitorii acad. Ilie Murgulescu, vicepre preună cu poporul romin tra
năoară, la oţelăria Siemens Mar Traian Bîrlea şi Ioan Petroiescu zie pentru 'o- l şedinţi ai Consiliului general diţionala lună a prieteniei ro-
tin nr. 1 unde planul lunii sep care şi-au depăşit norma de lu A.R.L.U.S., V. F. Nikolaev îri- mîno-sovietice.
tembrie a fost depăşit cu 2.729,5 cru cu 25,4 şi respectiv cu 18,8 comotive şi nu * sărcinat cu afaceri ad interim
al Uniunii Sovietice la Bucu A luat cuvîntul acad. Ilie
la sută. vrea să aibă l reşti, G.G. Sotnikov, vicepreşe Murgulescu care a vorbit despre
dinte al Consiliului Economiei semnificaţia tradiţionalei sărbă
nici un rebut. * tori a poporului nostru, Luna
Naţionale al oraşului Moscova, prieteniei rommo-sovietice.
?
¦ vicepreşedinte al conducerii A- Din partea delegaţiei sovieti
«> ce a vorbit apoi G. G. Sotnikov,
¦ sociaţiei de prietenie sovieto-ro- conducătorul delegaţiei.
în secţiile c a re asigură ¦OO mine, Florian Dănălache, prim- (Ager preş)
materie primă pentru fu rn a le ¦
¦
Succese de seamă înregistrea ta, s-au produs peste prevederile î ¦ Din experienţa colectivelor fruntaşe
ză în fiecare zi şi colectivele de planului 820 tone de cocs me ¦
muncă de la uzina cocsochimică talurgic. *¦¦«¦*¦*¦*» ¦ Cu planul trimestrial
şl fabrica de aglomerare a mi ¦
nereurilor, care au ca obiectiv Muncitorii, tehnicienii şi ingi ¦
principal în întrecere, realizarea nerii care deservesc fabrica de ¦
aglomerare a minereurilor, au a- ¦
¦
¦
¦
¦
¦
planului anual de producţie în dăugat la cele 8.422 tone mine ÎNDEPLINIT
mai puţin de 11 luni. ha uzina reu aglomerat cu care şi-au de
cocsochimică, luna septembrie a păşit planul lunii trecute, alte W O M W 9U W ..ÍW S S & & WE M f = = <r Cel cîţiva funcţionari de la biroul portanţă deosebită problemelor de
fost încheiată cu o depăşire de 1.040 tone de aglomerat date planificării calculau de zor. Făceau producţie. Atunci cînd în diferite sec
2.981 tone cocs metalurgic, iar peste plan între 1— 8 octombrie. '« ¦¦¦«".IU.1.IU1. diferite socoteli pentru a afla care au ţii lucru! nu se desfăşura normal, cînd
în primele 7 zile din luna aceas fost rezultatele obţinute de colectivul nu se realiza ritmio producţia, membrii
atelierelor în cel de-al IH-lea trimes comitetului de partid stăteau de vorbă
Laminorul bluming tru al anului acesta. Se calcula pro cu muncitorii şi tehnicienii, discut au
ductivitatea, preţul de cost, cîştigul cauzele care au dus la rămînerea în
produce peste plan întovărăşifii din Răhâu au însăm înţat mediu. A trebuit să aştept cîteva ore urmă şi luau măsurile cele mai efi
pentru a primi numai cîteva cifre. cace. întrecerea socialistă, care a ’ cu
Cu cîteva săptămîni în urmă servlrea acestui tînăr şi modern i n comun prins pe majoritatea muncitorilor, a
ziarele au anunţat o nouă vic agregat al industriei noastre so Aici, la Atelierele principale C.F.R. constituit un stimulent pentru fiecare
torie înregistrată în industria cialiste, au început să consem întovărăşirea agricolă „Gheorghe iernii. Totuşi, în primăvară, la un con bune şi în perioada cea mai optimă Simeria, sosesc foarte des locomotive om, a trezit ambiţia fiecăruia de a
siderurgică a ţării noastre — in neze pe graficul întrecerii, pri -Coşbuc” din. comuna Răhău, raionul trol al culturilor* s-a observat că. plan-, (22—26 septembrie). şi vagoane pentru a fi reparate. Se produce dt .Vei mult. In fruntea inire-
trarea în funcţie a marelui lami mele succese. în perioada de la Sebeş, s-a inaugurat în primăvara a- tele n-au iernat prea bine. Intcvlrăşi- are în vedere nu numai respectarea cerii s-a situat secţia vagoane care a
1— 8 octombrie, ei au dat peste nului 1956. Oameni harnici şi dornici ţii, îndrumaţi de tehnicianul agronom, Nu constituie oare şi aceasta o do termenelor de reparaţii ci şi darea executat în plus repararea periodica
nor bluming de la Hunedoara. prevederile planului 400 tone de a-şi crea o viaţă mai, îmbelşugată, au grăpat'. întreaga suprafaţă' cultiva vadă că lucrarea pămînfului cu mij unor lucrări de bună calitate. In cele a 10 vagoane. Rezultate bune au ob
blumuri laminate. întovărăşiţii au hotărît să folosească tă cu grîu (2,0 ha)., îndată ce terenul' loace mecanizate, pe tarlalele mari, se din urmă, socoteala a fost făcută: ţinut şi muncitorii secţiei de locomoti
Muncitorii, inginerii şi tehnicie din plin maşinile şi tractoarele S.M.T.- s-a zyîntat ş i , au împrăştiat cîte 100 poate face mai uşor şi la timp? Iată planul de producţie pe trimestrul III
nii cărora li s-a încredinţai de- A. ZAHARIE numai cazul din această toamnă: înto
: OO : ulul. Or, cum acest lucru nu se poate După consfătuirea vărăşiţii din Răhău au însămînţat în a fost îndeplinit în proporţie de 103,33 ve.
realiza în condiţiuni bune decît numai de la Consfanfa treaga suprafaţă cu grîu planificată la sută, iar productivitatea muncii în Datorită faptului că majoritalc-a
Veşti din raionul Sebeş atunci cînd există tarlale întinse, în- (42,66 ha.), încă de la data d l 26 proporţie de 101,4 la sută. Atît au
fr-o adunare generală, întovărăşiţii au septembrie a.c., dată la care ţăranii putut da cei de la planificare. Dar în muncitorilor participă activ Ia între
cerea socialistă, în fiecare lună apar
P rintre gospodăriile agrico desface în curînd mărfurile co votat cu toţii propunerea comitetului kg. azotat de amoniu pe fiecare ha. individuali .din sat nici gînd n-aveau aceste cifre se înglobează munca pe alţi fruntaşi în producţie. Am notat
le colective clin raionul operativei. de conducere de a se însămînţa griul Mai tîrziu l-au plivit de două cri, iar să înceapă însămînţările. Ba mai mult, trei luni de zile a unul mare număr numele numai la cîţiva oare s-au evi
în comun. recoltatul şi treieratul l-au făcut de a- pentru ca în anii ce urmează să însă- de muncitori care s-au străduit zi de denţiat în muncă. La secţia locomoti
Sebeş care şi-au predat în între semenea în comun. mînţeze numai sămînţă selecţionată, de zi să repare cît mai multe locomotive ve, cel mai bine au muncit montatorii
Aşa se face că în toamna anului bună calitate, ei au creat în aceasta şi vagoane. Cum au reuşit acest fru loan Sibişan şi Ilie Vasiu, la cazan-
Rgime griul contractat cu I. S. ăspunzind chemării lan 1956 ei au însămînţat grîul în comun, Ca întotdeauna cînd se lucrează bine toamnă un lot semincer cu sămînţă mos succes ? Răspunsul îl află oricine gerie Irimie Traian, iar la vagoane
sată de către consiliul să cu maşinile S.M.T.-ului în teren arat şi la timp, munca le-a fost răsplătită din soiul Genad 117. din faptele zilnice ale tuturor celor ce tîmplarul Gheorghe Baclu.
„Reăolta" se numără gospodă cu plugul tras de tractor. Apoi l-au din plin. Producţia medie realizată s-a muncesc la Atelierele din Simeria. Au
îngrijit, recoltat şi treierat tot în co ridicat la 2.000 kg. grîu la ha. Dacă Lucrînd în felul acesta, cu sig’ufân- contribuit mal mulţi factori — folosi Acestea au fost rezultatele obţinu
riile agricole colective din Sebeş tesc al cooperativei Vălişoara, mun. Rezultatul ? La batoză a rezul ne gîndim că producţia medie pe co ţă că şi în anul viitor întovărăşiţii vor rea din plin a celor 8 ore de muncă, te de muncitorii Atelierelor C.F.R. Si
tat de pe fiecare hectar cultivat cu grîu mună a ţăranilor individuali a ajuns realiza o producţie sporită de grîu la aplicarea celor mai bune metode de meria în trimestrul III al anului aces
care au predat 10.000 kg., Gîr- cooperativa din Daia s-a anga cîte 1.964 kg. — producţie care a în dc-abia la 1.200 kg. la ha., vom vedea ha. lucru, încadrarea tuturor muncitorilor ta. Acum se dă bătălia pentru înde
trecut cu peste 700 kg. la hectar pe cît de spornică a fost munca întevără- în întrecerea socialistă. Aceştia sînt plinirea înainte de termen a planului
bova 14.000 kg. şi Daia 20.000 jat să îndeplinească integral cea a ţăranilor individuali. Desigur cu şiţilor. PREMIERA numai cîţiva dintre factorii care au anual. Cei de la Simeria mai au în
toţii au fost mulţumiţi. Recoltă ca contribuit la rezultatele arătate. Tre vedere că vor să întîmpine ziua de 7
kg. planul de preluări din contrac în întovărăşire nu realizase nici unul Cu fiecare an care a trecut, înto BRAD (De la subredacţia buie spus că la Atelierele C.F.R. Si- Noiembrie cu rezultate cît mai bune.
cînd îşi lucra pămîntul singur. vărăşiţii au cîştigat tot mai multă ex noastră voluntară). Zilele trecu inerla, comitetul de partid a dat o im- Posibilităţile sînt mari şi vor reuşi.
După recoltarea porumbului, tări, la desfacerea mărfurilor cu perienţă în a lucra pămîntul în comun. te colectivul de teatru al Casei
In toamna anului următor, (1957)', In vara aceasta, au strîns întreaga raionale de. cultură din Brad a V. A.
prima gospodărie colectivă din 105 la sută, la încasarea fon lucrările de arat şi semănat pe tarlale canlitate de sămînţă necesară chiar de prezentat în premieră un spec
le întovărăşirii s-au făcut tot în co la batozăj iar după ridicarea recoltei tacol cu piesele „Musafirul de
raion care şi-a predat cantitatea dului social 105 la sută, la în mun cu ajutorul mecanizatorilor de de trifoi şi borceag, (după cum se ve onoare", „Răsfăţaţii" şi „Auro
la S.M.T. Miercurea. Grîul, însămînţat de întovărăşiţii însătnînţează grîul nu ra".
de porumb contractată a fost a- scrierea de noi membri 110 la pe la începutul lunii octombrie, a ră mai după plante bune premergătoare),
Buna interpretare a rolurilor
ccea din Pianu de Jos care a sută şi să termine prin muncă sărit şi înfrăţit bine pînă la venirea au chemat imediat tractoarele să le de către artiştii amatori a făcut
ca spectacolul să fie primit cu
predat 8.000 kg. voluntară magazinul universal. facă arături. Arătura bună făcută de căldură de publicul spectator.
La achiziţii, de fin I. S „Re tractoare, le-a permis ca şi însămîn- I. PIRVA
ţăr!le să le poată executa în condiţiuni
Pcolta" a reuşit să colecteze peste rintre cooperativele din UN ARGUMENT... GEOGRAFIC
raionul Sebeş care şi-au de
20 de vagoane.
-k păşit planul de desfacere pe lu "Ţ'
Y a Păuca, cu sprijinul na septembrie se numără coope
membrilor cooperatori şi al rativele din Lancrăm (115 la su 4 .*&•-:4 im
cetăţenilor s-a ridicat în roşu un tă), Ohaba (cu 102 la sulă) şi mu
Gn fi
magazin mixt, în care se vor Săsciori (cu 103 la sută).
FLUIERAŞII DIN ŞUGAG
:>CX :
în raionul O ră şfie
însemnate acţiuni
de desecare
Alături de fluieraşii din 'Jitia, formaţia de fluieraşi \din Şugag, raionul Sebeş, se afir- Pentru a traduce în fapte, ho- pături noi, canale, desfundări de BU SSÎN E SM AN U L: Crezi că apărînd Taivanul. aoărărn
>mă din ce i'n ce mai mult ca o echipă bine închegată, care, va lorificînd folclorul loca! dinei o tărîrile Consfătuirii de la Con canale vechi şi altele. Deoarece America ?
vinterpretare măiestrită cîntecelor ciobăneşti, este apreciată printre forma[iile fruntaşe de artist> stanţa, organele de partid şi de pe terenurile mlăştinoase apele
\ amatori ale regiunii Hunedoara IN CLIŞEU.; Fluieraşii din Şugag, pe estrada din Poiana ‘ stat din raionul Orăştie au în nu băltesc, în acest an pot Ii GENERALUL ; Sictir, mister, p1iviţi pe hartă şi veţi obser
treprins însemnate acţiuni de executate cu uşurinţă săpături va că de Tuivnn ne despait doar.. 30 centimetri!?
l'A .'W V 'W cA V ' V./S.-'V* desecări cu scopul de a pune pentru scurgere. Comitetele exe
în valoare mari suprafeţe de cutive ale sfaturilor populare din Desen de A. ANDRONIC
teren care pînă acum erau ne raionul Orăştie, îndrumate de or
productive. Fiind bine pregătită, ganizaţiile de partid se ocupă
acţiunea de desecări se bucu cu răspundere de această pro
ră de sprijinul maselor de ţă blemă. Ca urmare, în multe sate
rani muncitori din diferite sate. au şi fost redate agriculturii
La punerea în valoare a tere suprafeţe însemnate de teren. In
nurilor neproductive participă comuna Orăştioara de Sus, sa
şi muncitori din întreprinderile tul Ocolişul Alic, s-a săpat un
raionului, precum şi numeroase canal pe o distanţă de 2 km.
organizaţii U.T.M.
Prin săparea acestui canal a
*
GHEORGHE CIURLEA
Datorită ploilor puţine din a-
c:st an, în regiunea noastră Instructor al Sfatului popular
s-au creat mari posibilităţi pen
tru a se executa o serie de să regional Hunedoara
(Continuare Ui pag. 8-a)