Page 35 - 1958-10
P. 35
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢ1-VAI =5=1
iii pag,. 4 Adunarea festivă
— Cină „Magazine Digest” cu prilejui deschiderii Lunii prieteniei
dă sfaturi şomerilor...
romino-sovietice
— Ziarele indiene salută
Anul X Nr. 1Í85 Vineri 10 octombrie 1958 4 pagini 20 bani hotărirea R. P. Chineze. Miercuri seara în sala teatru secretar al Comitetului orăşe*
lui C.C.S. din Capitală a avut nesc Bucureşti al P.M.R., A. V.
— Guvernul francez se es loc adunarea festivă cu prilejul Riabinin, secretar al Comitetului
chivează de a recunoaşte Re deschiderii Lunii prieteniei ro- raional Sverdlov al P.C.U.S.
publica Guineea. mîno-sovietice organizată de din Moscova, Evghenia Gri
Consiliul general A.R.L.U.S.' gorievna Sorocian, preşedinta
— Conferinţa internaţională unui colhoz din R. S. S.
a reprezentanţilor institutelor La aduaa-re au luat parte to Moldovenească, Roza Ivanov
de marxism-leninism. varăşii Gheorghe Apostol, mem na Makagonova, actriţă de
bru al Biroului Politic al C.C. film, membri ai delegaţiei
mm al P.M.R., Leonte Răutu şi Şte sovietice care participă la săr
fan Voi tec, membri supleanţi ai bătorirea Lunii prieteniei romî-
întrecerea hunedorenilor Biroului Politic al C.C. al
P.M.R., membri ai C.C. al no-sovietice în ţara noastră,
A început Luna prieteniei romino-sovietice. In această pe Pentru un mo P.M.R., membri ai guvernului, Ion Pas, acad. M. Beniuc, acad.
rioadă colectivele întreprinderilor din regiunea noastră desfă ment universa A. Mălnăşan şi V. Dumitrescu, St. Milcu, D. Diaconescu, pre
şoară o însufleţită întrecere socialistă in intimpinarea zilei de lul strungului adjuncţi ai ministrului Afaceri şedintele Comitetului executiv
7 Noiembrie. s-a oprit. Slrun lor Externe, conducători ai al Sfatului popular al Capita-:
garul Teodor $ instituţiilor centrale şi ai orga lei, M. Pascu, Maria Rosetti,
La Combinatul siderurgic din Hunedoara, fruntaşe in în nizaţiilor obşteşti, membri ai I. Moraru, Eroul Muncii Socia
Bîrluţ, de la Consiliului general A.R.L.U.S., liste Ştefan Lungu, Gheorghe
trecere sint colectivele principalelor secţii de producţie. Depoul C.F.R. l oameni ai artei şi culturii, ge Ilie, muncitor ia uzinele „23
Teiuş, trebuie ţ nerali şi ofiţeri superiori, repre August“, Agapia Mititelu, mun
Noi succese în în trecere să măsoare pie- J zentanţi ai presei, numeroşi oa citoare la întreprinderea „Vis
sa. Tov. Bîrluţ l meni ai muncii. colii“.
In secţiile principale de pro tone de oţel, în primele 7 zile
ducţie din cadrul Combinatului din luna aceasta s-a produs cu lucrează numai In prezidiul adunării au luat Deschizînd adunarea festivă,
siderurgic Hunedoara, ca urma 475 tone oţel mai mult decît era piese de preci loc tovarăşii acad. Atanase acad. P. Constantinescu Iaşi a
re a desfăşurării cu entuziasm planificat. zie pentru lo adresat un călduros salut dele
a întrecerii socialiste, premise Joja, vicepreşedinte al Consili gaţiei sovietice sosită în ţara
le realizării şi depăşirii planu De data aceasta, primul loc comotive şi nu ului de Miniştri, acad. P. Cons- noastră să sărbătorească îm
lui lunar de producţie sînt crea în întrecere îl ocupă echipele de vrea să aibă tantinescu Iaşi, Gheorghe Hossu, preună cu poporul romin tra
te din primele zile ale lunii. Bu oţelari conduse de prim-topitorii nici un rebut. acad. IIie Murgulescu, vicepre diţionala lună a prieteniei ro
năoară, la oţelăria Siemens Mar Traian Bîrlea şi Ioan Petroiescu şedinţi ai Consiliului general mino-sovietice.
tin nr. 1 unde planul lunii sep care şi-au depăşit norma de lu A.R.L.U.S., V. F. Nikolaev în
tembrie a fost depăşit cu 2.729,5 cru cu 25,4 şi respectiv cu 18,8 sărcinat cu afaceri ad interim A luat cuvîntul acad. Ilie
al Uniunii Sovietice la Bucu Murgulescu care a vorbit despre
la sută. reşti, G.G. Sotnikov, vicepreşe semnificaţia tradiţionalei sărbă
dinte al Consiliului Economiei tori a poporului nostru, Luna
In secţiile care asigură prieteniei romino-sovietice.
m aterie prim ă pentru furnale Naţionale al oraşului Moscova,
Din partea delegaţiei sovieti
vicepreşedinte al conducerii A- ce a vorbit apoi. G. G. Sotnikov,
conducătorul delegaţiei.
sociaţiei de prietenie sovieto-ro-
(Ager preş)
mine, Florian Dănălache, prim-'
Succese de seamă înregistrea ta, s-au produs peste prevederile Din experienţa colectivelor fruntaşe m
ză în fiecare zi şi colectivele de planului 820 tone de cocs me
muncă de la uzina cocsochimică talurgic. Cu pianul trimestrial
şl fabrica de aglomerare a mi
nereurilor, care au ca obiectiv Muncitorii, tehnicienii şi ingi ÎNDEPLINIT
principal în întrecere, realizarea nerii care deservesc fabrica de
planului anual de producţie în aglomerare a minereurilor, au a- « I w M W & * m sa w siw w w y Cel cîţiva funcţionari de la biroul portanţă deosebită problemelor de
mai puţin de 11 luni. ba uzina dăugat la cele 8.422 tone mine planificării calculau de zor. Făceau producţie. Atunci cînd în diferite sec
cocsochimică, luna septembrie a diferite socoteli pentru a afla care au ţii lucrul nu se desfăşura normal, cînd
fost încheiată cu o depăşire de reu aglomerat cu care şi-au de fost rezultatele obţinute de colectivul nu se realiza ritmic producţia, membrii
2.981 tone cocs metalurgic, iar atelierelor în cel de-al IH-lea trimes comitetului de partid stăteau de vorbă
în primele 7 zile din iuna aceas păşit [jianul lunii trecute, alte tru al anului acesta. Se calcula pro cu muncitorii şl tehnicienii, discutau
ductivitatea, preţul de cost, cîştigul cauzele care au dus Ia rătnînerea în
1.040 tone de aglomerat dale mediu. A trebuit să aştept cîteva ore urmă şl luau măsurile cele mai efi
pentru a primi numai cîteva cifre. cace. întrecerea socialistă, care a’ cu
peste plan între 1— 8 octombrie. prins pe majoritatea muncitorilor, a
Aici, la Atelierele principale C.F.R. constituit un stimulent pentru fiecare
Lam inorul foluming fflg'JLl'LJgmWMPW ei"1'iuimJJ. Simerla, sosesc foarte des locomotive om, a trezit ambiţia fiecăruia de a
şi vagoane pentru a fi reparate. Se produce Cit .Vei mult. In fruntea între
produce pesie plan întovărăşiţi! din R ă h ă u an însăm înţat are în vedere nu numai respectarea cerii s-a situat secţia vagoane care a
termenelor de reparaţii ci şi darea executat în plus repararea periodică
Cu cîteva săptămîni în urmă servlrea acestui tînăr şi modern întovărăşirea agricolă „Gheorghe in c o m u n bune şi în pşrioada cea mai optimă unor lucrări de bună calitate. In cele a 10 vagoane. Rezultate bune au ob
ziarele au anunţat o nouă vic agregat al industriei noastre so Coşbuc" din comuna Răhău, raionul (22—26 septembrie), din urmă, socoteala a fost făcută: ţinut şi muncitorii secţiei de locomoti
torie înregistrată în industria cialiste, au început să consem Sebeş, s-a inaugurat în primăvara a- iernii. Totuşi, în primăvară, la un con- planul de producţie pe trimestrul IU ve.
siderurgică a ţării noastre — In neze pe graficul întrecerii, pri nului 1956. Oameni harnici şi dornici trol al culturilor; s-a observat.că plan-.. Nu constituie oare şl aceasta o do- a fost îndeplinit în proporţie de 103,33
mele succese. In perioada de Ia de a-şi crea o viaţă mai. îmbelşugată, tele n-au iernat prea bine. întovărăşi- vadă că lucrarea pămîntulul cu mij- Ia sută, iar productivitatea muncii în Datorită faptului că majoritatea
trarea în funcţie a marelui lami 1— 8 octombrie, ei au dat peste întovărăşită au hotărît să folosească ţă, îndrumaţi de tehnicianul agronom, loace mecanizate, pe tarlalele mari, se proporţie de 10),4 la sută. Alit au muncitorilor participă activ la între
prevederile planului 400 tone din plin maşinile şi tractoarele S.M.T.- au grăpat. întreaga suprafaţă, cultiva- poate face mal uşor şl la timp? Iată putut da cei de la planificare. Dar în cerea socialistă, în fiecare lună apar
nor bluming de la Hunedoara. blumuri laminate. tă cu grîu (2,0 ha)., îndată ce terenul' numai cazul din această toamnă: înto- aceste cifre se înglobează munca pe alţi fruntaşi în producţie. Am notat
s-a zvîntat ş i . au împrăştiat cîte 100 trei luni de zile a unui mare număr numele numai la cîţiva care s-au evi
Muncitorii, inginerii şi tehnicie A. ZAHARIE de muncitori care s-au străduit zi de denţiat în muncă. La secţia locomoti
nii cărora li s-a încredinţai de- zi să repare cit mai multe locomotive ve, cel mai bine au muncit montatorii
şi vagoane. Cum au reuşit acest fru loan Sibişan şi Ilie Vasiu, la cazan-
ZOO': uIui. Or, cum acest lucru nu se poate După consfătuirea vărăşlţii din Răhău au însămînţat în mos succes ? Răspunsul îl află oricine gerie Irimie Traian, iar la vagoane
realiza în condiţiuni bune decît numai de ia Constanţa treaga suprafaţă cu grîu planificată din faptele zilnice ale tuturor celor ce tîmplarul Gheorghe Baciu.
Veşti din raionul Sebeş atunci cînd există tarlale întinse, în- (42,66 ha.), încă dc la data dd 26 muncesc la Atelierele din Simeria. Au
tr-o adunare generală, întovărăşită au septembrie a.c., dată la care ţăranii contribuit mai mulţi factori — folosi Acestea au fost rezultatele obţinu
rea din plin a celor 8 ore de muncă, te de muncitorii Atelierelor C.F.R. Si
P rintre gospodăriile agrico desface în curînd mărfurile co votat cu tcţli propunerea comitetului kg. azotat de amoniu pe fiecare ha. individuali din sat nici gînd n-aveau aplicarea celor mai bune metode de meria în trimestrul III al anului aces
le colective din raionul operativei. de conducere de a se însămînţa griul Mai tîrziu l-au plivit de două cri, iar să înceapă însămînţările. Ba mai mult, lucru, încadrarea tuturor muncitorilor ta. Acum se dă bătălia pentru înde
în comun. recoltatul şi treieratul l-au făcut de a- pentru ca în anii ce urmează să însă- în întrecerea socialistă. Aceştia sînt plinirea înainte de termen a pianului
Sebeş care şi-au predai în între semenea în comun. mînţeze numai sămînţă selecţionată, dc numai cîţiva dintre factorii care au anual. Cei de la Simerla mai au în
Aşa se face că în toamna anului bună calitate, el au creat în aceasta contribuit la rezultatele arătate. Tre vedere că vor să întîmpine ziua de 7
Rgime griul contractat cu I. S. ăspunzînd chemării lan 1956 el au însămînţat grîul în comun, Ca întotdeauna cînd se lucrează bine toamnă un lot semincer cu sămînţă buie spus că la Atelierele C.F.R. Si Noiembrie cu rezultate cît mai bune.
sată de către consiliul să cu maşinile S.M.T.-ului în teren arat şi la timp, munca le-a fost răsplătită din solul Genad 117. meria, comitelui de partid a dat o im Posibilităţile sînt mari şi vor reuşi.
,,Recolta" se numără gospodă cu plugul tras de tractor. Apoi l-au din plin. Producţia medie realizată s-a
riile agricole colective din Sebeş tesc al cooperativei Vălişoara, îngrijit, recoltat şi treierat tot în co ridicat la 2.000 kg. grîu la ha. Dacă Lucrînd în felul acesta, cu siguran V. A.
mun. Rezultatul ? La batoză a rezul ne gîndim că producţia medie pe co ţă că şi în anul vlitrr întovărăşiţil vor
care au predat 10.000 kg., Gîr- cooperativa din Daia s-a anga tat de pe fiecare hectar cultivat cu grîu mună a ţăranilor individuali a ajuns realiza c producţie sporită de grîu 1a
cîte 1.964 kg. — producţie care a în dc-abia la 1.200 kg. la ha., vom vedea ha.
bova 14.000 kg. şi Daia 20.000 jat să îndeplinească integral trecut cu peste 700 kg. la hectar pe cit de spornică a fost munca întevără-
cea a ţăranilor individuali. Desigur> cu şiţllor. PR E M IE R A
kg. planul de preluări din contrac toţii au fost mulţumiţi. Recoltă ca
în întovărăşire nu realizase nici unul Cu fiecare an care a trecut, înfo BRAD (De la sub redacţia
După recoltarea porumbului, tări, la desfacerea mărfurilor cu cînd îşi lucra pămîntul singur. vărăşiţli au cîştigat tot mai multă ex noastră voluntară). Zilele trecu
perienţă în a lucra pămîntul în comun. te colectivul de teatru al Casei
prima gospodărie colectivă din 105 la sută, la 'încasarea fon In toamna anului următor, (1957)', In vara aceasta, au strîns întreaga raionale de. cultură din Brad a
lucrările de arat şl semănat pe tarlale cantitate de sămînţă necesară chiar de prezentat in premieră un spec
raion care şi-a predat cantitatea dului social 105 la sută, la în le întovărăşiră s-au făcut tot în co la batoză; iar după ridicarea recoltei tacol cu piesele „Musafirul de
mun cu ajutorul mecanizatorilor de de trifoi şl borceag, (după cum se ve onoare", „Răsfăţaţii’' şi „Auro-
de porumb contractată a fost a- scrierea dc noi membri 110 la la S.M.T. Miercurea. Grîul, însămînţat de întovărăşiţi! însămînţează grîul nu ra .
pe la începutul lună octombrie, a ră mai după plante bune premergătoare),
ccea din Pianu de Jos care a sută şi să termine prin muncă Buna interpretare a rolurilor
sărit şi înfrăţit bine pînă la venirea au chemat imediat tractoarele să le de către artiştii amatori a făcut
predat 8.000 kg. voluntară magazinul universal, ca spectacolul să fie primit cu
facă arături. Arătura bună făcută de căldură de publicul spectator.
La achiziţii de fin 1. S „Re 'k
tractoare, le-a permis ca şi însămîn I. PIRVA
colta" a reuşit să colecteze peste rintre cooperativele clin ţările să le poată executa în condiţiuni UN ARGLMEWF... GEOGRAFIC
20 de vagoane. raionul Sebeş care şi-au de
-k păşit planul de desfacere pe lu
J a Pâuca, cu sprijinul na septembrie se numără coope
membrilor cooperatori şi al rativele din Lancrăm (115 la su
cetăţenilor s-a ridicat in roşu un tă), Ohaba (cu 102 la sută) şi
magazin mixt, în care se vor Săsciori (cu 103 la sută).
FLUIERAŞII DIN ŞUGAG
;><x :
a în raionul Q ră şîie
,-'NxV vGG însemnate acţiuni
Í de desecareM ...................m m
m tH
m m» f i p «a Pentru a traduce în fapte, ho- pături noi, canale, desfundări dc
lărîrlle Consfătuirii de fa Con canale vechi şi altele. Deoarece
« I m MM k I stanţa, organele de partid şi de pe terenurile mlăştinoase apele
stat din raionul Orăştie au în nu băltesc, în acest an pot fi
treprins însemnate acţiuni de executate cu uşurinţă săpături
desecări cu scopul de a pune pentru scurgere. Comitetele exe
în valoare mari suprafeţe de cutive ale sfaturilor populare din
teren care pînă acum erau ne raionul Orăştie, îndrumate de or
productive. Fiind bine pregătită, ganizaţiile de partid se ocupă
- ".Ga-<i¦* *¦ i •\ acţiunea de desecări se bucu cu răspundere de această pro
ră de sprijinul maselor de ţă blemă. Ca urmare, în multe sate
«A , ‘ rani muncitori din diferite sate. au şi fost redate agriculturii
l a punerea în valoare a tere suprafeţe însemnate de teren. In
nurilor neproductive participă comuna Orăştioara de Sus, sa
şi muncitori din întreprinderile tul Ocolişul Mic, s-a săpat un
raionului, precum şi numeroase canal pe o distanţă de 2 km.
( Alături de fluieraşii din ’Jina, formaţia de fluieraşi ’din Şugag, raionul Sebeş se afir- organizaţii U.T.M. Prin săparea acestui canal a BUSSÎNESM ANUîj, : Crezi că apărind Taivanul. aoărărn,
)m ă din ce 'în ce mai mult ca o echipă bine închegată, care, va toriflcînd folclorul local, dînd.o . * America ?
>interpretare măiestrită cîntecelor ciobăneşti, este apreciată printre formaţiile fruntaşe ele artist' GHEORGHE CIURLEA
Datorită ploilor puţine din a- Instructor al Sfatului popular GENERALUL; Sigilf, mister, pi iviţi pe hartă şi veţi obser
amatori ale regiunii Hunedoara IN CLIŞEU ; Fluieraşii din Şugag, pe estrada din Poiana! c:st an, în regiunea noastră va că de Tuivan ne despa,t doar.. 30 centimetri!?
s-au creat mari posibilităţi pen regional Hunedoara
Desen de A. ANDRONIC
. •'W's. 'W \. A -.'- V./S. .-V* ii u a se executa o serie de să (Continuare tn pag. 8-a)