Page 36 - 1958-10

Nr. m 5 n m m n 'sm iA u sm im Pag 3

mtÉUfmmsataúmmmaatm KED8

SuppeneteIs* c flin tm m em

cniectlvistilip LITERATURĂ POLITICĂ

Nimeni nu poate spune că Ca retribuţie suplimentară interesaţi pentru ă face flecare William Z. F oster: Istoria celor
trei internaţionale. Mişcări-
membrii gospodăriei colective s-a stabilit să se dea colecti- lucrare la timpul său şi cît mai La o oră de limba rom înă
' le socialiste şi comuniste
din Apo'du de Sus, raionul viştifor 50 la sută din depăşi- bine posibil cu scopul de a ob- din 1848 pînă în prezent.
684 pag. — 16,50 lei
Sebeş, nu sînt oameni harnici, riie ce se realizează peste plan. ţine depăşiri cît mai mari în Ed. politică

cu dragoste iaţă de muncă şi Dacă o brigadă realizează de producţia la hectar, * * * Intervenţii ale delegaţi­ Sunase de intrare. Pe sălile, tema. Veţi urmări cu toţii în şi scrierilor sale — împotriva
lor din India, Indonezia, şcolii elementare de 7 ani din caiete şi veţi face corecturile moravurilor societăţii burghezo-
interesaţi faţă de dezvoltarea exemplu 3.800 kg. porumb la Efectul aplicării acestei me- Ceylon, Tailanda — Texte Zam, se lăsase linişte. Un mur­ necesare. Citeşte Mura Viorica. moşiereşti, a falsului patriotism,
şi documente ale celui de mur inperceptibil se auzea doar cît şi suferinţele de care acesta
gospodariei lor colective. Aju- hectar pe parcela ce i-a fost tode s-a putut vedea chiar de al IV-lea Congres Mondial, din clasele in care elevii ti aş­ Eleva, o mărunţică brunetă a avut parte, în urma activităţii
al Sindicatelor (Leipzig, 4- teptau pe profesori însoţit dd sale.
taţi de maşinile S.M.T.-ului ei repartizată înseamnă că a ob- la jnceputul anului. Toate lu- 15 octombrie 1957). directorul şcolii — tov. Drago- din banca I-a, citi cîteva rinduri,
au reuşit în fiecare an să obţi­ ţinut’o depăşire a planului cu crările s-au făcut într-un timp 96 pag. — 1,35 lei mir Bretoteanu şi de profesoa­ arătind care sînt cuvintele flexi­ Trebuie să ştiţi, copii, că Gri­
nă producţii sporite la hectar, Ed. C.C.S. ra Lfinescu, am intrat in clasa bile şi care cele neflexibile. Mai gore Alexandresou a scris foar­
care întrec cu mult pe cele ale 1.000 kg. ia hectar. Din acea- scurt şi cu multă atenţie. Par- VI-a. Acelaşi salut, în cor, departe citeşte un alt elev — te multe fabule, printre care
KWANE NKRUMACH: Auto­ de „bună ziua", ne primi, odată Han Mircea. „Dreptatea leului”, „Clinele şi
individualilor. stă depăşire 500 kg. la hectar ticiparea colectiviştilor la lu- biografie (Mesaj din Ghana) cu privirile curioase ale elevi­ căţelul” şi altele pe care o să
lor. Partea I-a a lecţiei se termi­ le găsiţi în volumele ce o să vi
Consiliul de conducere al se repartizează colectiviştilor cru nu a mai fost o problemă Cartea primului ministru al nase. Elevii terminaseră corec­ le împart la sfârşitul orei. Gri­
statului Ghana, descrie lupta N-am avut musafiri de multă turile necesare, urmărind cu a- gore Alexandresou a dezvăluit
gospodăriei colective, ajutat de din brigada respectivă ca re- greu de rezolvat. Fiecare iami- perseverentă a poporului din vreme, îmi explică directorul, de tenţie observaţiile profesoarei la cu curaj adevărul. El a luat par­
fosta colonie britanică, Coasta aceea elevilor li se pare cam ie­ răspunsurile pe care le dădeau
organizaţia de bază, a consta- tribuţie suplimentară, iar restul lie şl-a mobilizat toate torţele de Aur, pentru obţinerea inde­ şită din comun această vizită. cei vizaţi. te şi la pregătirea revoluţiei din
pendenţei ţării sale. 1848, fiind, printre altele, şi re­
tat însă, că în gospodăria lor p0 duCţsei realizată la hectar se pentru a termina cît mai repe- — Scoateţi-vă caietele cu te­ — Vă mai aduceţi aminte de dactorul revistei ,,Poporul suve­
nu sînt folosite nici pe departe me pentru acasă — se auzi vo­ scriitorul Grigore Alexandres­ ran", prin care a biciuit, cu a-
toate posibilităţile de sporire a înmagazinează, urmînd să se de şi cît mai bine lucrările. Re- cea prietenoasă, totuşi autorita­ eu ? Ce fabate scrise de acest ceeaşi tărie, vechile regimuri ex­
ră a profesoarei, după ce elevii auto' am învăţat anul trecut ? ploatatoare. A mai sens şi poe­
producţiei. !n urma unui stu­ distribuie !a împărţirea venltu- zultatul este că acum, la re- se aşezară in bănci. Ce aţi avut zii. Una din aceste poezii, foarte
diu amănunţit, s-a ajuns ia riior după zilele-muncă efectua- coltare, s-a realizat o producţie de pregătit pentru azi, Bercea ? Vreo 20 de rtiîini întinse se ri­ frumoasă, este „Umbra lui Mir­
dicară nerăbdătoare, ca semn că cea la Cozia”.
concluzia că aceste posibilităţi te de fiecare colectivist. medie de peste 4.000 kg. po- — Pentru azi am avut de co­ elevii nu l-au uitat pe fabulist.
piat „Doină de cătănie” şi să Să vedem acum ce anume a-a
pot fi folosite mai bine dacă In cazul că producţia planifi- rumb Ia hectar faţă de 2.800 subliniem cu o linie cuvintele — Să ne spună Jeler Emil. rămas din ceea ce v-am vorbit
s-ar introduce o formă de retri­ cată nu a fost realizată din kg. cît a fost planificat şl flexibile, iar cu două linii cu­ — „Vulpea şi bursucul” — despre Grigore Alexandresou.
buire suplimentară, care sa vina brigăzii, echipei sau îami- 18.000 kg. cartofi la hectar, îa- vintele neflexibile. veni răspunsul {incului îmbujo­
rat. Rînd pe rlnd, cîţiva elevi au
dezvolte şi mai mult interesul {iei respective, atunci celor vi- ţă de 8 .0 0 0 cît a fost planificat. In timp ce pionierul, cu cra­ repetat noua lecţie, dovedind
vată roşie frumos călcată, enun­ — „Şoarecele şi pisica” — mult interes şi bună ţinere de
colectiviştilor pentru a mări novaţi li se scade din zile- Dacă ne gîndim !a condiţiile ţa tema, profesoara trecu de la mai complectă şi Barza Tiberiu. minte.
simţitor şi continuu producţia muncă un anumit procent sta- atmosferice nu prea favorabile bancă la bancă, controlînd fie­
ia hectar. Forma de retribuire bilit de adunarea generală. In- din acest an, putem spune că care caiet in parte, făcind ob­ — Bine copii! Acestea şi*al­ — Şl, ca să vă rămînă mai
suplimentară a fost găsită şi trucît brigăzile au repartizat acestea sînt producţii foarte servaţiile cuvenite în legătură tele, fac parte din cele mai fru­ bine întipărită activitatea şi o
discutată temeinic de adunarea culturile pe echipe, iar echi- mari. Ele se datoresc bunei or- cu calitatea scrisului, întreţine­ moase fabule din cîte s au scris pera scriitorului Grigore Alexcm-
generală. După ce a fost apro­ pele pe familii, se poate cu- ganizări a muncii în gospodă- rea caietelor etc. pînă acum în ţara noastră. Au­ drescu, am să vă citesc fabula
bată de aceasta, consiliul de noaşte precis cine anume a fă- ria colectivă şi a sporirii in- torul lor e Grigore Alexandresou, „Lupul moralist“.
conducere a trecut Ia aplica­ cut lucrări de calitate şi ia teresului colectiviştilor faţă de — Vom controla împreună din viaţa şi opera căruia vom
învăţa astăzi mai multe. Ca să-l Elevii au ascultat cu atenţie
rea ei. timp şi cine nu. Acest sistem obţinerea unor producţii mari Şcoala din Spini cunoaştem mai bine, o să scriu încordată, ba, la unele pasagii,
s-a înfrumuseţai in care se descria îmbrăcămin­
Cum s-a procedat ? Ţinîndu- i-a făcut pe colectivişti să fie la hectar. pe tablă principalele probleme tea lupului — o blană din piei
In satul Spini din raionul Orăştie, pe care va trebui să le însuşiţi. de oaie — zîmbiră cu mult în­
se seama de producţiile din a -^ ţeles.
funcţionează o şcoală elementară de Cu un scris frumos, caligra
> nii trecuţi, de fertilitatea soiu- ^ 4 ani. Deşi ea este o şcoală mică, fie, profesoara a schiţat pe ta La întrebarea „ce aii înţeles
colectiviştii satului (aproape tot sa­ blâ următorul plan ; 1. Locul şt din fabula aceasta”, răspunsuri­
( lui şi de posibilităţile existen- \ Pe teme gospodăreşti data naşterii, 2. Copilăria şi anii le veniră prompt, demascînd
te, s-a stabilit să se realizeze tul este colectivizat) i-au acordat a- de şcoală, 3. Pasiunea pentru falsitatea şi ipocrizia lupului şi
în acest an o producţie medie ? tenţia cuvenită. Astfel, prin contri­ literatură, 4. Opere scrise de prin acestea, însuşirile şi carac­
Grigore Alexandresou, 5. Parti­
de 2.800 kg. porumb şi 8 .0 0 0 BUNE şosea. Cei care' au vizitat Petrila în Petriiei au aranjat, oarecum, parcul, buţie în bani, ei au cumpărat o sobă ciparea la revoluţia din 1848, 6. terele celor sus puşi la cur­
kg. cartofi la fiecare hectar anii din urmă, au rămas neplăcut im­ acesta a fost dat în primire sfatului nouă şt au construit o fîntînă din importanţa operei sale. ma ţării în acele vremuri.
presionaţi de faptul că în jurul acestor popular din localitate (preşedinte tov.
cultivat cu culturile respective. C e re re a lo ca îa n io r blocuri, construite recent, exista un Feher losif). Acest eveniment a con­ ciment. Tot din aceşti bani s-a zu­ Planul odată complectat, ele­ Cele patru volume cu fabulele
teren viran plin de movile de pămînt, stituit punctul de plecare spre starea vii şi l-au trecut în caietele lor. lui Alexandresou au fost împăr­
După aceea culturile de po­ „Biocurtie evidentialilor' petroaie şi gropi oare dădea un aspect în care se află în prezent parcul din grăvit întreaga clădire şi s-au con­ ţite pe grupuri de elevi, iar a-
nu tocmai plăcut. Petrila. Dovedind dezinteres şi o lipsă struit treptele de la intrarea principa­ Cu un dar de povestitoare iscu­ ceştia s-au angajat să citească
rumb şi cartofi au fost reparti­ a fosf satisfăcută totală de grijă gospodărească faţă de lă. Părinţii elevilor au adus un a- sită, profesoara le-a vorbit apoi
Sczisîndu-se de acest fapt, condu­ acest loc de recreere, sfatul popular, port însemnat la înfrumuseţarea elevilor despre viaţa şi activita­ clin scoarţă-n scoarţă, minuna­
zate pe brigăzi, avîndu-se în Pînă nu de mult locatarii cartieru­ cerea preparaţiei a iniţiat construirea nu a mai făcut nimic. tea lui Alexandresou, accentuînd tele fabule ale autorului despre
vedere ca fiecare brigadă să ai- ( lui „Blocurile evidenţiaţilor“ din Pe- unui gard împrejmuitor, destinînd şcolii, nu numai prin contribuţia în mai ales asupra acelor părţi, din viaţa şi activitatea căruia pro­
pentru construcţia lui din fondul în­ De cînd timpul nu mai este prielnic bani ci şi prin muncile voluntare care rezultă viaţa grea pe care fesoara Ionescu le-a vorbit atît
bă parcele atît în tarlalele un­ trila erau nevoiţi să ocolească o bună treprinderii, suma de 15.000 lei. recreeril în parc, sfatul popular nu s-a scriitorul a dus-o jn copilărie, de frumos.
învrednicit nici măcar să dea dispo­ prestate la transportul materialelor dragostea lui pentru carte şi li­
de terenul se lucrează mai bi­ bucată de drum pentru a ajunge din Prevăzut la partea de jos cu un ziţie să se strîngă băncile împrăştia­ necesare şi la săparea şi construirea teratură, dîrzenia cu care a GH. LUPAN
fundament din beton, ridicat deasu­ te şi răsturnate peste tot. îîntînii. ¦luptat — 'cu ajutorul fabulelor
ne şi e mai fertil, cît şi în a- strada principală a Petriiei la noile pra solului circa 70 cm., iar la par­
lor apartamente. Trebuiau să meargă tea ..de', sus.'.cu..sîlpi din., ţeava' metali­ Base sporîîve părăsite
celea unde se lucrează mai rău pînă dincolo de centrul Petriiei, apoi că de care au" îosr'siîcfale panouri de
sîrmă împletită, avînd Ia intrările de La .aspectul dezordonat pe care-1
şi e mai puţin fertil. Briga­ să se întoarcă pînă în dreptul parcu­ la extremităţile blocurilor porţi meta­ are în prezent paroui din Petrila con­
lice, gardul Împrejmuitor este în pre­ tribuie şi faptul că ia una din extre­
da, procedînd la fel, a reparti­ lui, unde s-a construit, în anii pute- zent pe terminate. El a schimbat com­ mităţile sale se află două baze spor­
plect înfăţişarea incintei din jurul blo­ tive, — o popicărie şi un teren de
zat culturile pe echipe, iar echi­ rii «populare^ cartierul- Blocurile -evi­ curilor, dîndu-i un aspect gospodăresc baschet şi volei, „gospodărite“ de sin­
foarte plăcut. dicatul minier din localitate. „Gospo­
pele, la rînditl lor, pe familii de denţiaţilor". Altă cale de acces spre dărite“, deoarece amîndouă aceste baze
noul cartier, în afară de cîteva cărări La construcţia iul au contribuit mai se află într-un hal fără hal. La un
colectivişti. Cînd s-a făcut re­ pe urcuş, alunecoase, nu exista. Era mulţi muncitori din sectoarele prepara­ capăt al pistei popicăriei se află o
re şi gospodăresc din cadrul prepa­ construcţie care altădată servea ca
partiţia suprafeţelor pe familii deci necesar să se construiască o sea­ raţiei ; dulgheri, zidari, sudori etc. adăpost pentru popicari, iar pe timpul
verii, bineînţeles atunci cînd mai
de colectivişti, s-a ţinut seama ră de la capătul străzii, i. Niculi ’ MELE putea fi folosită, drept chioşc pentru
vînzarea de răcoritoare. Acum, aici,
de două chestiuni im portante: pînă în marginea noului cartier. P a rc jpsrsîru re cre a re , în locul geamurilor de odinioară au Şcoala medie mixtă ,------ — ~ -r-i.-?-a.
fost bătute cu cuie cîteva seînduri, du­
numărul de braţe de muncă şi Dînd ascultare cererii locatarilor din sau vraîşfe... şumelele sînt putrezite din cauză că nr. 2 din Petroşani a JIR 1 P ® 1 H
puterea de muncă a fiecărei fa­ acest cartier nou, de a li se construi acoperişul nu a fost reparat la timp luat fiinţă cu 10 ani
Cu cîjiva ani în urmă se spunea, şi iar uşile sînt distruse. De fapt ea nu în urmă, odată cu a- ' ' *1
o scară, conducerea minei Petrlla a pe bună dreptate, că parcul din Pe­ mai poate fi folosită pentru organiza­
trila este cel mai frumos din Valea rea de întreceri ale popicarilor, avînd pariţia reformei învăţă-
milii şi de dorinţa familiei de-a repartizat pînă acum pentru această Jiului. Acum însă, nu se mai poate şi pisia deteriorată. Cît priveşte tere­
lua sub îngrijire suprafeţe mai construcţie aproape 16.000 lei din fon­ spune acest lucru. Şi de ce? De aceea nul de baschet şi volei, acesta nu a meniului. De atunci şt.
că încă de multă vreme la Petrila nu fost încă adus în starea de a nu mai
mari sau mai mici de teren. dul exploatării. Lucrarea a fost încre­ mai există parc în adevăratul sens al putea fi folosit, dar şi aici au apărut pină acum, această
cuvînttilui. In locul lui a apărut un cîteva spărturi în gardul de sîrmă
Brigada, echipa sau familia au dinţată spre executare Gospodăriei de adevărat islaz. Florile, care de bine împletită ce-I împrejmuieşte. Totul de­ şcoală şi-a îmbunătă­
de rău au mai supravieţuit aici în notă că aceste baze sportive sînt de
avut ca sarcină de-a răspunde, locuinţe din localitate. La efectuarea timpul verii, ca şi rondurile de flori, multă vreme în afara atenţiei şi grijii ţit simţitor condiţiile
sînt acum călcate în picioare de caii comitetului sindical ai minei Petrila
de culturile ce i s-au reparti-î ei şi-au adus contribuţia echipa de şi porcii care pasc nestingheriţi prin... (preşedinte tov. Hornung loan, res­ de muncă. Azi, aici
fostul parc. Peste tot domneşte vraiş­ ponsabil cu problemele sportive tov.
zat de la însămînţări şi pînă^ dulgheri condusă de Ercsey Franeisc, tea : bănci răsturnate, ori „camuflate“ Bonyhal Adalbert). funcţionează o biblio­
prin diferite unghere (ha unele trans­
la recoltări. ( care a confecţionat cofrajele şi echi­ portate pe la locuinţele din jur), pomi Oare cît timp va mai dăinui starea tecă cu 6.000 volume
distruşi, gardul dinspre „Blocurile e-
pa de zidari a lui Godjia Gheorghe videnţiaţiior" spart în cîteva locuri în care se aftă parcul din Petrila şi şi un valoros docu­
etc.
care a turnat betonul. bazele sportive din incinta lui ? Răs­ mentar, un atelier de
La începutul verii acestui an, după
DrumIi plpne Spre satisfacţia locatarilor noului ce cîţiva muncitori de la preparaţia itmplărie pentru lucră­
cartier, scara este în prezent termi­
Din iniţiativa Comitetului e- nată. Paralei cu ea, în aceste zile se rile practice, un labo­
xecutiv ral Sfatului popular al toarnă un canal pentru scurgerea a-
comunei Draşov, cetăţenii din pelor, iar pentru a se da construcţiei rator de fizică înzes­
comună iau participat voluntar un aspect plăcut, mai trebuie aranjat
la amenajarea unui drum în pă­ pămîntul din jurui el. trat cu aparate nece­
şunea comunală.' La îndemnul
deputaţilor întreg satul ă par­ înfăţişarea mcinîeî sare punerii in prac­
ticipat la această lucrare.
„Blocurilor C . G„ ML" tică a noţiunilor teo­
Intr-un. timp scurt s-au tran­
sportat pentru amenajarea dru­ s-a schimba? îrt bine retice de fizică şi chi­
mului peste 2.800 m.c. pămînt.
Noul drum se întinde pe o lun­ Din şirul acţiunilor întreprinse în mie, un internai cu 80
gime de 400 m. ultimul timp de conducerea preparaţiei
Petrila (şef de unitate tov. Ardeleana locuri, cantină.
.Victor, gospodar tov. Popa Vioret) pe
La Şcoala medie

mixtă nr. 2 din Pe­

troşani, sub îngriji- > __ . • * __ _

rea directă a celor 34 cadre didactice, învaţă pe~sle 650 elevi, fii ai oamenilor muncii de riaţiănalltalS maghiară

diii Valea fiului. IN C LIŞEU : O oră de fizică in laboratorul Şcolii medii mixte nr. 2 din Petroşani.

Cu mult elan au muncit de­ linia unei mai bune gospodăriri, face Numeroase şcoli din regiu­ 'Cum au înţeles generalizarea
putaţii Liviu Stanciu, I. Săbău parte şi iniţiativa construirii în jurul ne au fost dotate în acest an învăţăm întului de 7 ani
cît şi cetăţenii Nicolae Sima, „Blocurilor C.G.M.“ de lingă bariera şcolar cu bănci noi. Numai
Ioan Paştiu şi mulţi alţii. Petriiei, a unui gard împrejmuitor ia că, băncile confecţionate Ia
fabrica „I. C. Frimu“ din O-
punsul la această întrebare trebuie să-l răştie sînt incomode şi ele Pe raza circumscripţiei şcolare Zam, plioarea hotărîrii pentru generaliza­
dau multă bătaie de cap ele­ în anul şcolar 1957-58 au absolvit
dea cît mai curînd posibil Sfatul clasa IV-a 80 elevi, din care s-au în­ rea învăţămîntului de 7 a n i: la Zam,
vilor. scris în clasa V-a numai 48 (60 la
Însemnate acţiuni de desecare popular al Petriiei şi comitetul sindi­ sută). din 10 absolvenţi, înscrişi 10; Tămă-
cal al minei. şeşti (învăţător Nicolae Ostap), din
Iată cîteva aspecte privitoare la a- 4 absolvenţi frecventează în prezent
P. TOFARD tot 4; Pojoga (învăţător loachim To-
rna), din 3 urmează doar 1 ; Tisa, din
(Urmare din^ pag. l-a). săpat de către utemiştii de ia şi fînaţ era în permanenţă su­ Schimb de experienţă 7 au fost înscrişi numai 3; Almăşel
fabrica chimică din Orăştie, a- pusă inundaţiilor. Acum, aceste (învăţătoare Taţiana Ghirciu), din 3
fost ferită de inundaţie o su­ jutaţi de utemiştii şi membrii terenuri pot fi cultivate în con- De curind, la Cugir a avat loc an a fost înscris numai unul în clasa
prafaţă de 70 ha. teren. La să­ gospodăriei colective din Pricaz. diţiuni bune, deoarece canalul schimb de experienţă Intre Comitetul V-a, iar acesta a renunţat să mai
patul canalului au participat în satul Spini, sat aparţinător săpat le fereşte de inundaţii. La comunal al femeilor din localitate şi
toţi ţăranii muncitori din sat, aceleiaşi comune, a fost desfun­ săparea canalului au participat Comitetul comunal al femeilor din Şi- frecventeze cursurile.
evidenţiindu-se în mod deosebit dat un canal, ferindu-se prin a- toţi ţăranii muncitori din sat, bot. Oaspeţii au vizitat cele două ex­
Matei Roman, Lăscoi Gruiţă, ceasta de inundaţii o suprafaţă în frunte cu membrii de partid poziţii organizate de gospodinele din De menţionat este faptul că din
Stoicoi Viorel şi alţii. Merită a de 50 ha. teren arabil. Numai şi deputaţii, care au efectuat Cugir, unde au fost expuse obiecte' din satul Almăşel n-au mai fost trimişi
fi evidenţiată şi organizaţia în ziua de 17 septembrie un nu­ peste 1 .0 0 0 de ore muncă volun­ lucru de nună şi conserve de legume. elevi la ciclul II nici în anii şcolari
U.T.M. care a sprijinit activ lu­ măr de 50 utemişti de la fabrica tară. 1955/56 şi 1956/57 j Almaş Sălişte
crările de desecare prin partici­ chimică din Orăştie au desfun­ După vizitarea expoziţiei a avut loc (învăţător Aurel Vălungan), a trimis
parea voluntară a utemiştilor la dat peste 180 m.l. de canal. La Dacă în raionul Orăştie acţi­ o consfătuire unde s-au prezentai re­ > la ciclul II doar 4 elevi din 7 absol­
săpatul canalului. această lucrare s-a evidenţiat unea de desecări va continua cu ferate privitul aspecte din munca co­ venţi ai clasei1a IV-a.
brigada condusă de Murguleţ acelaşi ritm, atunci se vor putea mitetelor de femei din cele două co­
In comuna Turdaş, satul Pri­ Tache. Utemiştilor din fabrica reda agriculturii încă din acea­ mune. Au luat cuoîntul tovarăşele Va- Cazuri de slabă preocupare faţă de
caz, a fost săpat un canal care chimică din Orăştie Îi s-au a- stă toamnă mari suprafeţe de te­ silica Adam, secretară > a comitetului îndeplinirea sarcinii privind generali­
fereşte de inundaţii o suprafaţă lăturat şi membrii organizaţiei ren, mărindu-se prin aceasta raional al femeilor, învăţătoarea Vir- zarea învăţămîntului de 7 ani, mai
U.T.M. din satu! Spini. producţia agricolă. ginia Bălan, Marja. Haţegan şi al­
de peste 40 ha. teren arabil a- tele, care au sublimai uiilitaiea aces­ există şi la alte şcoli de 4- anj de pe
Lucrări de prevenire a inun­ Exempiui raionului Orăştie tor schimburi de experienţă pentru ex­ raza circumscripţiei Zam. Situaţia nu
flat în perimetrul gospodăriei co­ daţiilor s-au executai şi în satul este demn de urmat de către tinderea metodelor bune de muncă. ni se pare prea curioasă, din moment
Tămăşasa, aparţinător comunei toate raioanele regiunii noastre, ce organele de îndrumare şi control
lective din Pricaz. Prin săpa­ Mărtineşti. In acest sat o su­ întrucît asemenea necesităţi şi MARGARETA DOROBANŢU
prafaţă de 190 ha. teren arabil posibilităţi sînt aproape în toa­ corespondentă Profesorul: — Ce s-a intîmplat cu Popescu, copii ?. ale secţiei raionale de învăţămînt şi
rea acestui canal, apa dintr-o te comunele. Elevii: — .4 făcui imprudenţa de a se aşeza în banca confecţionată de cultură din raionul lira, fiind folosite
fabrica „I. C. Frimu" din Orăşlie şi nu mai poale ieşi... ; şi în alte munci, au efectuat în utti-
vale se va vărsa de aci înainte ; mul timp o slabă activitate pe teren.

în pîrîul Siteşti. Canalul a fost