Page 39 - 1958-10
P. 39
P ifs f m w t SOWAbtSMVWl N f. ííg 0
CABINETUL TEHNIC i m m i i SOfeani fela naşterea luiBien#!! Şahii
să ducă o activitate permanentă Maurice Thorez: Articole şi cu- „Scrisul meu este ceea o viaţă întreagă Sahia a cu termen redus etc.). Zugră
vîntări.
604 pag. — 14,50 lei. contribuţia la efortu demascat fără cruţare exploa vind cu multă sensibilitate şi
Ed. politică.
A devenit un lucru firesc ca zadar. De pildă, in 'prima e- vu a primit 400 lei, Liviu rile de eliberare a tarea sălbatică în care se zbă- realism viaţa neomenească din
tapă a concursului, adică de Gaşpar 328 lei, etc. Alîred Lemnitz: Banii şi func
la îmbunătăţirea procesului la 1 ianuarie pînă la 23 Au ţiile banilor în socialism şi maselor muncitoreşti. teau muncitorii şi ţăranii şi a armata de altădată, Sahia con
de producţie să participe tot Cointeresarea muncitorilor în perioada de trecere de la
capitalism la socialism — Idealul lor este şi înfierat pînă la capăt pe cei vinge prin scrisul său limpede,
O contribuţie la discuţia a-
mai mulţi muncitori şi tehni gust, la cabinetul tehnic s-au la mişcarea de inovaţii, ca şi supra esenţei şi funcţiilor idealul meu“. care trăiau din munca altora. plin de sinceritate şi adevăr.
banilor în socialism.
cieni. Aceştia, in lupta pentru înregistrat 21 de propuneri de în procesul de producţie, este 192 pag. — 4,50 lei. (Alex. Sahia) In revista „Bluze albastre“, In 1934, după ce a învins
Ed. ştiinţifică Acum, cînd poporul nostru scoasă în 1932, şi in jurul că nenumărate piedici, Sahia reu
o producţie sporită şi ele mai inovaţii, iar 13 dintre acestea determinată şl de faptul că in muncitor construieşte eu suc reia s-au. adunat scriitori pro şeşte să-şi împlinească visul
H. Alleg: TORTURA: Auto ces socialismul, amintirea ce gresişti, dornici să contribuie său cel mai d ra g : o călătorie
bună calitate, se străduiesc au fost acceptate şi introduse rîndul lor se duce o intensă rul, un cunoscut ziarist francez,
descrie cum a fost torturat în
să descopere noi metode de în procesul de producţie. Ma muncă /x>litică şi tehnico-cul- mod sălbatec cu mijloace care lor care au căzut în lupta pen la lupta împotriva fascismului, în Uniunea Sovietică. La în
amintesc de schingiuitorii hitle-
muncă, vin cu propuneri de joritatea inovaţiilor au fost turală. rişti. „Tortura“ constituie un do tru o viaţă nouă, trăieşte mai a exploatării şi războiului; Sa toarcere, după cîteva luni, el
cument răscolitor privitor la me
inovaţii şi raţionalizări. Ase realizate de către muncitori, In ceea ce priveşte etapa todele prin care colonialiştii fran viu ca oricînd in inimile oa hia a publicat scrieri literare scrie „U.R.S.S. azi“, in care
cezi încearcă să-şi menţină do
menea oameni se găsesc şi la iar cele mai bune de către co a doua a concursului, rezul minaţia în Algeria. Cartea lui menilor muncii. şi articole pline de combativi destramă perdeaua de minciuni
Alleg se înscrie alături de neui
întreprinderea de interes local munişti. Spre exemplu, comu tatele sînt. cu totul nesatisfă- tatul „Reportaj cu ştreangul la Alexandru Sahia, de la a că tate, traduceri din marea lite cu care guvernanţii ţării
gît“ al lui Iulius Fucik.
„1 Mai“ din Deva. Datorită nistul Ioan Strug a confec cătoare. In această perioadă rui naştere se împlinesc astăzi ratură sovietică. căutau să despartă poporul
92 pag. — 1,25 lei.
faptului că colectivul de la ca ţionat un cuţit special care a- există foarte puţine înregis 50 de ani, se numără printre Cu prilejul eroicelor lupte muncitor de primul stat al
binetul tehnic s-a preocupat jută la încleierea in mai bune trări de inovaţii şi raţionali luptătorii neînfricaţi, care şi-au de la Griviţa, Sahia a fost ga muncitorilor şi ţăranilor. El a
intr-o oarecare măsură de a- condiţiuni a materialului lem zări. Să fie oare un dezinte pus condeiul in slujba eliberă zetarul care nu s-a temut, ca spus cu tărie şi claritate ade
tragerea muncitorilor în miş- nos, Constantin Pirvu a rea res din partea muncitorilor'? rii maselor muncitoreşti, in re a spus cu curaj adevărul vărul despre marea ţară veci
. carea de inovaţii, s-a ajuns la lizat un dispozitiv de reglat In nici un caz. Trebuie ştiut slujba cauzei proletariatului. despre masacrul organizat de nă, arătînd cititorilor cit de
unele rezultate bune. Partici- jigleoarele la carburatoare, că atribuţia colectivului de la „Iubesc omul, ajut şi. mă guvernul burghezo-moşieresc. fericită este viaţa oamenilor
pind la concursul organizat Liviu Gaşpar a confecţionat cabinetul tehnic este nu nu jertfesc dintrun imbold al su Tot în aceşti ani, Alexandru sovietici.
de Sfatul popular orăşenesc un dispozitiv de clătit sticlele mai aceea de a înregistra, Sahia publică o serie de nuvele
Deva, încă de la începutul a- necesare pentru apa minerală studia şi aproba propunerile fletului meu. Rostul nu mi-l şi schiţe care ilustrează lupta In 1937, în vîrstă de numai.
cestui an colectivul de munci „Boholt" etc. oamenilor muncii, ci şi de a-i găsesc decit in funcţie de mul organizată a muncitorimii îm 29 de ani, slăbit de boală şi
tori, ingineri şi tehnicieni de atrage pe aceştia prin diferite ţumirea altuia“ — scria Sahia potriva exploatării capitaliste de viaţa grea pe care a fost
Aceste inovaţii, ca şi multe în anul 1930 unui prieten. ( Uzina Vie, Revoltă în port), nevoit s-o ducă, Alexandru Sa
dezvăluie mizeria care dom hia a murit, fiind înmomiîntai
la întreprinderea „1 Mai" a în altele, au contribuit la creşte forme la mişcarea de inovaţii. Legat puternic de. masele neşte în rindurile ţărănimii sub supravegherea poliţiei.
muncitoreşti, de milioanele de muncitoare, condamnă ura de
registrai unele succese fru rea producţiei, la reducerea Ca să nu poţi spune aproape obidiţi şi asupriţi, Sahia a lup Astăzi, amintirea lui Sahia
moase. In acest concurs, cabi preţului de cost şi la econo nimic intr-o perioadă aşa de tat cu abnegaţie pînă la sfîr-
netul tehnic, a dus o muncă misirea a 53.668 lei. Cu o mare ca aceea de la 23 Au şitul vieţii sale pentru binele rasă şi înfierează odiosul răz — luptător cinstit alături de
susţinută pentru ca să partici bună parte din aceste econo clasa muncitoare —- trăieşte
pe cit mai mulţi muncitori. mii au fost recompensaţi ino gust şi pînă acum, in ce pri şi eliberarea clasei muncitoa boi imperialist.
Şi nu se poate spune că a- vatorii. Astfel, Constantin Pîr- veşte inovaţiile, este ceva cu re, împotriva regimului bur Biciuirea vieţii, de umilinţe mereu vie în inimile oameni
ceastâ muncă a fost dusă în totul neobişnuit, mai ales la ghezo-moşieresc. El a înţeles şi nedreptăţi din armata regi lor muncii din patria noastră,
o întreprindere cum este „I că muncitorii, împotriva căro mului burghezo-moşieresc este iar in literatura noastră el şi-r
ra s-au îndreptat gloanţele deosebit de aspră, de viguroa primit locul meritat. Academia
Mal“ Deva. Deci este necesar burghezo-moşierimii nu pot fi să şi de exactă in lucrările lui Republicii Populare Romine i-a
Joile de tin e re t Ia Calan ca tovarăşii de la cabinetul învinşi, că ei sînt puternici şi Alexandru Sahia (Execuţia din acordat titlul de academician
an fost date uitării tehnic al întreprinderii „1
Mal“ să muncească mai atent că viitorul este al lor. De a- primăvară, Moartea tînărului „Post-mortem".
pentru atragerea muncitorilor,
tehnicienilor şi inginerilor la
La Gălan, î-n afara clubului munci- s-au mai ţinut de multă vreme ta Că- mişcarea de inovaţii. Este în RAIONUL SEBEŞ
îoresc „11 Lunie", mai există Încă un lan şi, pe drept cuvînt, tinerii din Că interesul întreprinderii, al în c r e ş t e şt se c o n s o d e a z a
ciula cel al tineretului, Acesta, avînd lan se întreabă pînă cînd biroul orga- tregului colectiv.
o sală încăpătoare, a s.ervit ds nenu- irizaţiei de bază U.T.M. pe uzină va GH. MORARU
niarate ori organizării de manifestări mai amina organizarea acestora. 1
cultural-artistice Ia care au participat sectorul cooperaiist-agricol
numeroşi tineri. Linele din aceste ma NOUTĂŢI DE PE OGOARE
nifestări au fost încadrate în joile de
tineret. Trebuie spus că datorită unei ALBA IULIA (de la subredacţia rile în proporţie de 43 la sută. Pro arăturile adînci pentru însămînţările SEBEŞ (de la subredacţia ionul Sebeş cuprinde 19 gos jinul mijloacelor mecanizate, pu-'
bune organizări, tinerii au participat noastră voluntară). Pînă la data de ducţia medic de cartofi la ha. este de de primăvară. Pînă la aceeaşi dată noastră voluntară). — In baza podării agricole colective şi 50 se la dispoziţie de către stat.
cu interes şi plăcere la joile de tineret. 3 octombrie, G.A.S. Alba Iulia a re 9.000 kg. a fost pregătită pentru însămînţări su sarcinilor izvorîte din Directive întovărăşiri agricole, cu o su Rezultatele foarte bune obţinute
coltat 20 la sută din suprafaţa- to prafaţa de 320 ha. şi au fost execu le Congresului al Il-lea al prafaţă de peste 1 1 .0 0 0 ha, te de gospodăriile agricole colec
Caracterul acestora era educativ, tală cultivată cu porumb, reaUzînd o Colectivul de muncă de la această tate arături adînci pe 108 ha, teren. ren. tive din Pianu de Jos., Apoldu
viu, dezvolta interesul pentru litera gospodărie, desfăşoară din plin şi lu P.M.R. şi din consfătuirea de la de Sus, Miercurea, Cîlnic, Un-
tură sau tehnică şi cultiva dragostea producţie medie de 2.000 kg. la ha. crările de însămînţări de toamnă. Pînă -k Constanţa, Comitetul raional de Numai în perioada de la 2 0 gurei, Daia şi altele, au, consti
faţă de semeni şi muncă. O muncă susţinută se duce şi la re la 3 octombrie a fost îţisămînţată partid şl Comitetul executiv al august încoace, sectorul coope tuit un puternic imbold pentru
coltarea cartofilor, realizîndu-se lucră- 50 la sută din suprafaţa planificată Muncile agricole de toamnă se des sfatului popular raional Sebeş ratist agricol a crescut pe ra ţărănimea săracă şi mijlocaşă de
Rău este însă că joile de tineret nu a se însămînţa cu grîu de toamnă. făşoară cu intensitate sporită şi în ce a considerat munca de transfor ion cu 1.384 familii şi 2.155 a urma îndrumările date de par
In campania de însămînţări s-au evi lelalte localităţi ale raionului Alba. In mare socialistă a agriculturii ha. teren,. tid şi a se încadra într-o formă
r- ysysss. .y-.* ;-•• denţiat în mod deosebit tractoriştii: ce priveşte recoltatul porumbului, co ca sarcină de cea m ai,,mare im- de cooperare- agricolă.
Timotei Beldeanu, Nîcolae Moraru, muna Vin.ţu de Jos se găseşte în frun ‘portantă. Acoto, unde problema coope
Ioan Olaru şi alţii. te, avînd recoltată suprafaţa de 970 rativizării agriculturii a fost pri Deşi pînă acum s-au obţinut
ha., urmată de B.erghin fet cu 970 ha. D atorită' unei munci politice vită ca sarcină centrală- a comi rezultate frumoase, organele, de
ir şi de Ighiu cu 950 hq. Suprafaţa to perseverente şi susţinute pentru tetelor comunale de partid şi a partid şi de stat consideră că
tală pe întregul raion cu porumb re lămurirea şi atragerea ţărăni sfaturilor populare comunale, mai sînt multe de făcut în ra
Tot pînă la trei octombrie, întovără coltat, pînă la data de 3 octombrie, mii muncitoare în diferite forme rezultatele au fost din cele mai ion. In prezent se duce o neîn
şiţi! şi ţăranii muncitori eu gospodă de cooperare agricolă, rezulta bune.
tele n.u au întîrziat să se arate. cetată luptă pentru îmbunătăţi
rii individuale din oraşul Alba, Iulia, era de 11.207 ha. Imediat după recol Ca exemplu putem c ita . co rea muncii şi pentru obţinerea
au însămînţaf cu grîu de toamnă su tare, aproape peste tot, se încep lu Convingîndu-se de superiori munele Draşov, Roşia de Se- unor rezultate şi mai bune. P a
prafaţa de 215 ha. ceea ce reprezintă crările de pregătire a recoltei viitoa tatea muncii în comun, în urma caş, Sebeş-oraş, Lancrăm, Páti ralel cu munca de cooperativi
ca, Daia Romînă, Apoldu de zare, cadrele de partid şi de
54 la sută din suprafaţa planificată. re: pregătirea terenului pentru însă, muncii de lămurire şi avînd ca Sus şi altele. In aceste comune,, stat luptă pentru consolidarea
In acest fel, ci s-au situat pe locul a! mînţări, însămînţările de toamnă şi a exemple vii în faţă realizările şi în altele, s-a văzut o bună unităţilor cooperatiste, existente,
IlI-lea pe raion. râturile adînci de toamnă. organizare a muncii şi o folo pentru creşterea puterii lor eco
frumoase din unităţile mai vechi, sire raţională a cadrelor. In
¦'''V// ' ' ... Intr-un stadiu mai avansat se află Pînă Ia data amintită mai sus, au numeroşi ţărani muncitori şi-au colectivele de agitatori au fost nomice, Se speră ca prin or
lucrările de recoltare a porumbului. fc-sl însănlînţate cu grîu de toamnă unit pământurile lor formînd noi atraşi cei mai buni colectivişti ganizarea şi desfăşurarea munci
¦yyx'y/>/^ Pînă în prezent a fost recoltat porum peste 4.218 ha. şi a fest pregătit te întovărăşiri agricole şi agroteh şi întovărăşiţi care au vorbit
bul de pe suprafaţa de 505 ha., din renul pentru însămînţări de toamnă nice, iar un număr însemnat de ţăranilor din comună despre lor agricole de toamnă la un
După terminarea orelor de muncă, sute de muncitori din care 180 de ha. numai din cadrul în pe o suprafaţă de 9.279 ha. executîn- realizările şi traiul lor fericit, înalt nivel' tehnic, să se asigure
secţiile combinatului siderurgic din Hunedoara au participat zil tovărăşirilor. du-se arături adînci pentru însămînţă- familii de ţărani individuali au despre avantajele ce le au pe de pe acum bazele obţinerii unor
rile de primăvară pe o suprafaţă de intrat în gospodăriile colective baza muncii în comun, cu spri- recolte bogate în anul viitor.
nic la acţiunea patriotică de înfrumuseţare a combinatului. Paralel cu, aceste lucrări şe munceşte 2.586 ha. şi întovărăşirile existente.
IN CLIŞEU : muncitorii de la C.S.H. la muncă voluntară. intens la pregătirea terenului pentru Ing. ALBU NÎCOLAE
însămînţările de toamnă şi se execută PETRU TOMA La această dată sectorul co
operatist din agricultură din ra-
Un rol hotăritor în bunul mers de o- mare atenţie aprovizionă mare de. sulf. Pentru aceasta, el minereu, cocs şi. fondanţi. El surilor metalice, calitatea com blemă care mă preocupă în mod lor din birou. Am căutat să tiu
'al procesului de producţie, in rii cu cantităţi suficiente d;e ma supraveg h.ează adm ini.str ar ea trebuie să vegheze ca dozarea bustibilului şi compoziţia rela deosebit. Avînd în brigadă ti în permanenţă în mijlocul lor,
diferent în ce ramură, îl au mai teriale pentru lucru c a : nisip, cantităţii de sodă calcinată ne lor să fie făcută în funcţie de tivă a zgurei), astfel incit aces neri absolvenţi ai şcolii profe discutînd apropiat şi acordînd
ştrii, ei fiind organizatorii di mangal, gudron, pămînt, etc., cesară deşu.lfură.rîi. calitatea fontei ce se cere a Ii ta să fie cit mai mic posibil. sionale şi tineri care înainte nu atenţie oricărei probleme ridica
recţi ai producţiei. Dacă mai obţinută. O dozare incorectă au avut o meserie, trebuie să te de ei.
ştrii ştiu să folosească din plin aranjării lor la locurile desti El se îngrijeşte, ca după ter face ca fondanţii să nu poată Pe lingă acestea, maistrul mă ocup de fiecare în alt mod.
drepturile ce le au, şi caută să nate, avind totodată grijă ca ele minarea descărcării, oalele să zgurifica cantitatea de aglome este dator să prezinte periodic Cei calificaţi în şcolile profesi Astfel, am reuşit să-mi cîştig
creeze condiţii cit mai bune să nu fie întrebuinţate in alte fie expediate la banda, de tur rat introdusă. Pentru aceasta, raportul de activitate in faţa onale şi care posedă un bagaj pe deplin stima şi încrederea
pentru desfăşurarea muncii, a- scopuri, pentru a se înlătura ri nare sau la oţelă.rie, respectind maiştrii trebuie să informeze, grupei sindicale. de cunoştinţe teoretice, trebuie muncitorilor, iar în prezent bri
tunci totul va decurge normal. sipa. cu stricteţe graficul descărcări pe şefii de schimb cu situaţia a- să se deprindă cu munca prac gada noastră este în fruntea în
Ei sînt aceia care trebuie să ur lor. Aceasta, pentru, a nu se su provizionării. Se intîmplă une Dar, ar fi incomplect să se tică. De aceea, sînt mereu între trecerii ce se desfăşoară între,
mărească în permanenţă disci O deosebită atenţie trebuie să prapune operaţiile de descărca ori ca maiştrii, fiind aglomeraţi afirme că atribuţiunile maistru ei, explicîndu-ie la faţa locului brigăzile de furnalişti.
plina in muncă şi tehnologie. acorde maistrul operaţiunilor de re cu cele necesare pentru între cu alte sarcini, să uite acest lui se opresc aici. El trebuie să cum trebuie să procedeze în
descărcare a furnalului, acestea ţinerea benzilor de turnare şi lucru. Aşa a fost cazul maistru fie un bun tovarăş şi un bun orice împrejurare şi corectind Pilda tov. Gheorgh.e Cizmaş
Şi pentru că este vorba de fiind cele mai dificile. In tot pentru a contribui la mărirea lui Mihai Militaru de la C. S. pedagog, mai ales cînd are de a împreună fiecare greşeală pe merită toată atenţia. Din ea se
maistrul furnalist, să ne oprim' timpul descărcării, maistrul este duratei de funcţionare a oale Hunedoara care a plecat, fără face cu muncitori tineri, pentru care o comit. Astfel, ei au reu pot trage concluzii folositoare.
puţin asupra cîtorva atribuţiuni acela care supraveghează îndea lor. El sezisează necesitatea o- să anunţe pe şeful de schimb a trezi în ei încrederea în tor şit să se deprindă în scurt timp Maiştri ca tov. Gheorghe Ciz
ce-i revin în mod special. însuşi proape pe muncitori şi felul în ricărei măsuri ce trebuie luată, că aprovizionarea era defectu ţele proprii şi dragostea faţă de cu felul de a munci, obfinînd maş mai sînt ia turna lele. H u
noţiunea de maistru furnalist care iucrează. El trebuie să re pentru ca procesul de producţie oasă, fapt ce a dat naştere la meserie. rezultate frumoase. De exemplu, nedoarei. Ştefan Cazan, Vasiie
face să se observe marea răs partizeze pe topitori la descăr perturbări în procesul de pro tînărul Ion Tărnăuceanu, care Crişan şi Victor Pali si.nt demni
pundere ce-i revine. Deoarece care în aşa fel, incit fiecare s.ă să se desfăşoare normal. ducţie. Oare nu maistrul este în per nu de mult a terminat şcoala a fi remarcaţi.
munca la furnal are un specific deservească un sector bine de La C.S. Hunedoara, pînă nu manenţă printre muncitori ? Nu profesională, a reuşit in scurt
aparte, condiţiile în c.a-re ea se terminat. Din partea maistru Complectarea jurnalului de el este acela care le îndrumă timp să atingă ajutor de topi- Iată deci că maistrul trebuie
desfăşoară s-înt şi ele deosebite: lui se cere o iscusinţă deosebi demult, descărcările se făceau activitate a furnalului din oră pas cu pas activitatea de fieca tor. să fie jjn om cu o bună. pregăJ
muncă la temperatură ridicată, tă, îneît să observe momentul, de 3-4 ori pe schimb, ceea ce în oră, trebuie făcută cu un de re zi ? tire profesională, un hun orga
lucru cu material incadescent, in care o oală se umple pentru scurta timpul necesar întreţine osebit simţ de răspundere şi cu In ce priveşte calificarea la nizator, un bun tovarăş şi în
funcţionare fără întrerupere, a se trece la alta, pentru aceas rii benzilor, iar capacitatea cre multă sinceritate, raportîndu-se Să vedem ce ne spune mais locul de muncă, aceasta necesi toate împrejurările să dea dor
etc. ta se cere ca ochiul şi urechea uzetului furnalului nu era folo la sector situaţia reală pentru trul Gheorghe Cizmaş de la tă o deosebită atenţie şi răbda vadă de un înalt simţ de răs
să-i fie formate. Trebuie să fie. sită din plin. La propunerea u- a se putea interveni cînd şi unde C.S. Hunedoara în această pri re, deoarece trebuie ca muncito pundere.
Maistrul este acela care ve foarte atent, ca oalele in care nor maiştri, s-a trecut la 2-3 este nevoie. vinţă : rul să primească în acelaşi timp
ghează la buna desfăşurare a se încarcă fonta şi zgura să fie descărcări pe zi şi lipsurile s-au Ing. GH. COMŞUŢA
procesului tehnologic — mersul aranjate cu precizie la jgheab, remediat. O datorie de seamă a mais — Brigada mea este formată cunoştinţele teoretice şi practice
normal al furnalului. Pentru a- pentru a se evita descărcarea trului este de a lupta cu perse aproape în întregime din tine necesare. Activitatea lui trebuie I DIRECŢIA REGIONALĂ
ceasta, el trebuie să fie un bun pe jos, fapt ce duce la o serie Maistrul trebuie să asigure verenţă pentru realizarea de e- ret, eu însumi sînt tînăr. In. toa îndrumată pas cu pas, trezin- DE STATfSTlCĂ
de urmări neplăcute ce stinje- condiţiuni optime pentru astu conomii la încărcătura metali tă activitatea mea am pus un du-i interesul pentru tot ceea ce Hunedoara-Deva
cunoscător al proceselor care au nesc mersul producţiei şi la că şi combustibil, pentru redu mare accent pe exemplul perso face. In felul acesta a fost cali din str. Avram lancu nr. 2
loc in furnal, a indicilor după pierderea unei cantităţi de fon parea gurii de scurgere a fontei cerea preţului de cost al meta nal, deoarece nu pot să pretind ficat la locul de muncă tînărul
care se apreciază mersul său, a tă. ori de cîte ori este nevoie. Pen lului. El trebuie să caute toate oamenilor un lucru pe care eu Schneil, care astăzi este prim telefon 413, face cunoscut că
deranjamentelor etc., după cum căile ce duc la îmbunătăţirea nu sînt capabil să-l realizez. lopitor in brigada mea.
trebuie să cunoască şi indicii Maistrul trebuie să aibă gri tru aceasta trebuie avut grijă coeficientului de utilizare a fur Aceasta cu atît mai mult, cu cit în ziua de 14 noiembrie 1958, '
tehnico-economici- ai furnalului jă, ca înainte de descărcare, nalului. Este ştiut fa.ptul că am de a face cu elemente tine Dar mai este o problemă im
şi felul cum ei pot fi influenţaţi. oalele să fie controlate cu multă ca maşinile de astupat să fie în cca. 40-50 la sută din costul re. Cerînd muncitorilor să fie portantă şi anume aceea a în Iva ţine concurs pentru ocu
atenţie pentru a se evita eventu fontei îl reprezintă costul coc punctuali, menţionez că o sin crederii reciproce între munci parea posturilor de consultant |
O bună organizare- a locului alele defecţiuni cărcate în permanenţă cu argilă sului. Deci se cere din partea gură dată m-am prezentat la tor şi maistru. Eu trebuie să şef şi statisticieni principali
de muncă face ca fiecare munci maistrului multă pricepere în a serviciu cînd a sunat sirena şi am garanţia că muncitorul lu vacante la Direcţie şi Ins- ;
tor să aibă cele necesare şi să Tot maistrul este aceia care şi să fie in bună stare de fun influenţa factorii ce determină aceasta cu motiv serios, iar în crează conştiincios şi acolo un
ştie ce are de făcut. Pentru a- se îngrijeşte ca fonta să nu fie consumul de combustibili (gra rest cu cel puţin o jumătate de de nu poate fi supravegheat, iar pectoratul statistic raional I
ceasta maistrul trebuie să acor declasată din cauza conţinutului cţionare. dul de utilizare a energiei ter oră mai devreme. Astfel am re el trebuie să fie încredinţat că Orăştie.
mice şi chimice a gazelor, în uşit, să fac pe toţi membrii bri tot ceea ce îl sfătuiesc este în
De asemenea, maistrul este călzirea vintului, compoziţia găzii să fie prezenţi la lucru spre binele lui. Pentru aceasta înscrierile pentru concurs
mai devreme, iar la începerea am evitat complect directivele
acela care trebuie să se îngri fontei produse, cantitatea adau lucrului să fie totul pregătit. de la distanţă, emiterea o rd it# se pot face pînă la 25 octorn-
rie 1958.
jească de aprovizionarea furna Ridicarea nivelului profesio
Condiţiile de admitere si
lului cu materiale de fuziune: nal al muncitorilor, este o pro
tematicele pe baza cărora se ]
va ţine concursul, sînt afişa- |
| te la sediul Direcţiei. W
"__________