Page 39 - 1958-10
P. 39

P ifs                                                                                                                                f m w t SOWAbtSMVWl                                                                                                    N f. ííg 0

CABINETUL TEHNIC                                                                                                                     i m m i i SOfeani fela naşterea luiBien#!! Şahii

să ducă o activitate permanentă                                                                                                      Maurice Thorez: Articole şi cu-            „Scrisul meu este ceea o viaţă întreagă Sahia a cu termen redus etc.). Zugră­
                                                                                                                                          vîntări.
                                                                                                                                          604 pag. — 14,50 lei.                 contribuţia la efortu­ demascat fără cruţare exploa­ vind cu multă sensibilitate şi
                                                                                                                                                             Ed. politică.
   A devenit un lucru firesc ca             zadar. De pildă, in 'prima e-                 vu a primit 400 lei, Liviu                                                            rile de eliberare a tarea sălbatică în care se zbă- realism viaţa neomenească din
                                            tapă a concursului, adică de                  Gaşpar 328 lei, etc.                       Alîred Lemnitz: Banii şi func­
la îmbunătăţirea procesului                 la 1 ianuarie pînă la 23 Au­                                                                  ţiile banilor în socialism şi         maselor muncitoreşti. teau muncitorii şi ţăranii şi a armata de altădată, Sahia con­
de producţie să participe tot                                                                Cointeresarea muncitorilor                   în perioada de trecere de la
                                                                                                                                          capitalism la socialism —             Idealul lor este şi înfierat pînă la capăt pe cei vinge prin scrisul său limpede,
                                                                                                                                          O contribuţie la discuţia a-
mai mulţi muncitori şi tehni­ gust, la cabinetul tehnic s-au la mişcarea de inovaţii, ca şi                                                supra esenţei şi funcţiilor          idealul meu“.                        care trăiau din munca altora. plin de sinceritate şi adevăr.
                                                                                                                                          banilor în socialism.
cieni. Aceştia, in lupta pentru înregistrat 21 de propuneri de în procesul de producţie, este                                              192 pag. — 4,50 lei.                                        (Alex. Sahia) In revista „Bluze albastre“, In 1934, după ce a învins
                                                                                                                                           Ed. ştiinţifică                        Acum, cînd poporul nostru scoasă în 1932, şi in jurul că­ nenumărate piedici, Sahia reu­
o producţie sporită şi ele mai inovaţii, iar 13 dintre acestea determinată şl de faptul că in                                                                                   muncitor construieşte eu suc­ reia s-au. adunat scriitori pro­ şeşte să-şi împlinească visul
                                                                                                                                        H. Alleg: TORTURA: Auto­                ces socialismul, amintirea ce­ gresişti, dornici să contribuie său cel mai d ra g : o călătorie
bună calitate, se străduiesc au fost acceptate şi introduse rîndul lor se duce o intensă                                             rul, un cunoscut ziarist francez,
                                                                                                                                     descrie cum a fost torturat în
să descopere noi metode de în procesul de producţie. Ma­ muncă /x>litică şi tehnico-cul-                                             mod sălbatec cu mijloace care              lor care au căzut în lupta pen­ la lupta împotriva fascismului, în Uniunea Sovietică. La în­
                                                                                                                                     amintesc de schingiuitorii hitle-
muncă, vin cu propuneri de joritatea inovaţiilor au fost turală.                                                                     rişti. „Tortura“ constituie un do­         tru o viaţă nouă, trăieşte mai a exploatării şi războiului; Sa­ toarcere, după cîteva luni, el
                                                                                                                                     cument răscolitor privitor la me­
inovaţii şi raţionalizări. Ase­ realizate de către muncitori,                             In ceea ce priveşte etapa                  todele prin care colonialiştii fran­       viu ca oricînd in inimile oa­ hia a publicat scrieri literare scrie „U.R.S.S. azi“, in care
                                                                                                                                     cezi încearcă să-şi menţină do­
menea oameni se găsesc şi la iar cele mai bune de către co­ a doua a concursului, rezul­                                             minaţia în Algeria. Cartea lui             menilor muncii.                      şi articole pline de combativi­ destramă perdeaua de minciuni
                                                                                                                                     Alleg se înscrie alături de neui­
întreprinderea de interes local munişti. Spre exemplu, comu­ tatele sînt. cu totul nesatisfă-                                        tatul „Reportaj cu ştreangul la            Alexandru Sahia, de la a că­ tate, traduceri din marea lite­ cu care guvernanţii ţării
                                                                                                                                     gît“ al lui Iulius Fucik.
„1 Mai“ din Deva. Datorită nistul Ioan Strug a confec­ cătoare. In această perioadă                                                                                             rui naştere se împlinesc astăzi ratură sovietică.                          căutau să despartă poporul
                                                                                                                                           92 pag. — 1,25 lei.
faptului că colectivul de la ca­ ţionat un cuţit special care a- există foarte puţine înregis­                                                                                  50 de ani, se numără printre Cu prilejul eroicelor lupte muncitor de primul stat al

binetul tehnic s-a preocupat jută la încleierea in mai bune trări de inovaţii şi raţionali­                                                                                     luptătorii neînfricaţi, care şi-au de la Griviţa, Sahia a fost ga­ muncitorilor şi ţăranilor. El a

intr-o oarecare măsură de a- condiţiuni a materialului lem­ zări. Să fie oare un dezinte­                                                                                       pus condeiul in slujba eliberă­ zetarul care nu s-a temut, ca­ spus cu tărie şi claritate ade­

tragerea muncitorilor în miş- nos, Constantin Pirvu a rea­ res din partea muncitorilor'?                                                                                        rii maselor muncitoreşti, in re a spus cu curaj adevărul vărul despre marea ţară veci­

. carea de inovaţii, s-a ajuns la lizat un dispozitiv de reglat In nici un caz. Trebuie ştiut                                                                                   slujba cauzei proletariatului. despre masacrul organizat de nă, arătînd cititorilor cit de

unele rezultate bune. Partici-              jigleoarele la carburatoare,                  că atribuţia colectivului de la                                                       „Iubesc omul, ajut şi. mă guvernul burghezo-moşieresc. fericită este viaţa oamenilor
pind la concursul organizat                 Liviu Gaşpar a confecţionat                   cabinetul tehnic este nu nu­                                                          jertfesc dintrun imbold al su­ Tot în aceşti ani, Alexandru sovietici.
de Sfatul popular orăşenesc                 un dispozitiv de clătit sticlele              mai aceea de a înregistra,                                                                                                 Sahia publică o serie de nuvele
Deva, încă de la începutul a-               necesare pentru apa minerală                  studia şi aproba propunerile                                                          fletului meu. Rostul nu mi-l         şi schiţe care ilustrează lupta          In 1937, în vîrstă de numai.
cestui an colectivul de munci­              „Boholt" etc.                                 oamenilor muncii, ci şi de a-i                                                        găsesc decit in funcţie de mul­      organizată a muncitorimii îm­         29 de ani, slăbit de boală şi
tori, ingineri şi tehnicieni de                                                           atrage pe aceştia prin diferite                                                       ţumirea altuia“ — scria Sahia        potriva exploatării capitaliste       de viaţa grea pe care a fost
                                               Aceste inovaţii, ca şi multe                                                                                                     în anul 1930 unui prieten.           ( Uzina Vie, Revoltă în port),        nevoit s-o ducă, Alexandru Sa­
                                                                                                                                                                                                                     dezvăluie mizeria care dom­           hia a murit, fiind înmomiîntai
la întreprinderea „1 Mai" a în­ altele, au contribuit la creşte­ forme la mişcarea de inovaţii.                                                                                    Legat puternic de. masele         neşte în rindurile ţărănimii          sub supravegherea poliţiei.
                                                                                                                                                                                muncitoreşti, de milioanele de       muncitoare, condamnă ura de
registrai unele succese fru­ rea producţiei, la reducerea Ca să nu poţi spune aproape                                                                                           obidiţi şi asupriţi, Sahia a lup­                                             Astăzi, amintirea lui Sahia
moase. In acest concurs, cabi­ preţului de cost şi la econo­ nimic intr-o perioadă aşa de                                                                                       tat cu abnegaţie pînă la sfîr-

netul tehnic, a dus o muncă                 misirea a 53.668 lei. Cu o                    mare ca aceea de la 23 Au­                                                            şitul vieţii sale pentru binele rasă şi înfierează odiosul răz­ — luptător cinstit alături de
susţinută pentru ca să partici­             bună parte din aceste econo­                                                                                                                                                                                   clasa muncitoare —- trăieşte
pe cit mai mulţi muncitori.                 mii au fost recompensaţi ino­                 gust şi pînă acum, in ce pri­                                                         şi eliberarea clasei muncitoa­ boi imperialist.
Şi nu se poate spune că a-                  vatorii. Astfel, Constantin Pîr-              veşte inovaţiile, este ceva cu                                                        re, împotriva regimului bur­ Biciuirea vieţii, de umilinţe mereu vie în inimile oameni­
ceastâ muncă a fost dusă în                                                               totul neobişnuit, mai ales la                                                         ghezo-moşieresc. El a înţeles şi nedreptăţi din armata regi­ lor muncii din patria noastră,
                                                                                          o întreprindere cum este „I                                                           că muncitorii, împotriva căro­ mului burghezo-moşieresc este iar in literatura noastră el şi-r
                                                                                                                                                                                ra s-au îndreptat gloanţele deosebit de aspră, de viguroa­ primit locul meritat. Academia
                                                                                          Mal“ Deva. Deci este necesar                                                          burghezo-moşierimii nu pot fi să şi de exactă in lucrările lui Republicii Populare Romine i-a

Joile de tin e re t Ia Calan                                                              ca tovarăşii de la cabinetul                                                          învinşi, că ei sînt puternici şi Alexandru Sahia (Execuţia din acordat titlul de academician
    an fost date uitării                                                                  tehnic al întreprinderii „1
                                                                                          Mal“ să muncească mai atent                                                           că viitorul este al lor. De a- primăvară, Moartea tînărului „Post-mortem".
                                                                                          pentru atragerea muncitorilor,
                                                                                          tehnicienilor şi inginerilor la

La Gălan, î-n afara clubului munci- s-au mai ţinut de multă vreme ta Că- mişcarea de inovaţii. Este în                                                                                                                      RAIONUL SEBEŞ

îoresc „11 Lunie", mai există Încă un lan şi, pe drept cuvînt, tinerii din Că­ interesul întreprinderii, al în­                                                                 c r e ş t e şt se c o n s o d e a z a

ciula cel al tineretului, Acesta, avînd lan se întreabă pînă cînd biroul orga- tregului colectiv.

o sală încăpătoare, a s.ervit ds nenu- irizaţiei de bază U.T.M. pe uzină va                        GH. MORARU

niarate ori organizării de manifestări mai amina organizarea acestora.                 1

cultural-artistice Ia care au participat                                                                                                                                        sectorul cooperaiist-agricol

numeroşi tineri. Linele din aceste ma­           NOUTĂŢI DE PE OGOARE
nifestări au fost încadrate în joile de

tineret. Trebuie spus că datorită unei         ALBA IULIA (de la subredacţia              rile în proporţie de 43 la sută. Pro­      arăturile adînci pentru însămînţările          SEBEŞ (de la subredacţia         ionul Sebeş cuprinde 19 gos­          jinul mijloacelor mecanizate, pu-'
bune organizări, tinerii au participat      noastră voluntară). Pînă la data de           ducţia medic de cartofi la ha. este de     de primăvară. Pînă la aceeaşi dată          noastră voluntară). — In baza       podării agricole colective şi 50      se la dispoziţie de către stat.
cu interes şi plăcere la joile de tineret.  3 octombrie, G.A.S. Alba Iulia a re­          9.000 kg.                                  a fost pregătită pentru însămînţări su­     sarcinilor izvorîte din Directive­  întovărăşiri agricole, cu o su­       Rezultatele foarte bune obţinute
                                            coltat 20 la sută din suprafaţa- to­                                                     prafaţa de 320 ha. şi au fost execu­        le Congresului al Il-lea al         prafaţă de peste 1 1 .0 0 0 ha, te­   de gospodăriile agricole colec­
   Caracterul acestora era educativ,        tală cultivată cu porumb, reaUzînd o             Colectivul de muncă de la această       tate arături adînci pe 108 ha, teren.                                           ren.                                  tive din Pianu de Jos., Apoldu
viu, dezvolta interesul pentru litera­                                                    gospodărie, desfăşoară din plin şi lu­                                                 P.M.R. şi din consfătuirea de la                                          de Sus, Miercurea, Cîlnic, Un-
tură sau tehnică şi cultiva dragostea       producţie medie de 2.000 kg. la ha.           crările de însămînţări de toamnă. Pînă                          -k                     Constanţa, Comitetul raional de        Numai în perioada de la 2 0        gurei, Daia şi altele, au, consti­
faţă de semeni şi muncă.                    O muncă susţinută se duce şi la re­           la 3 octombrie a fost îţisămînţată                                                     partid şl Comitetul executiv al     august încoace, sectorul coope­       tuit un puternic imbold pentru
                                            coltarea cartofilor, realizîndu-se lucră-     50 la sută din suprafaţa planificată          Muncile agricole de toamnă se des­       sfatului popular raional Sebeş      ratist agricol a crescut pe ra­       ţărănimea săracă şi mijlocaşă de
   Rău este însă că joile de tineret nu                                                   a se însămînţa cu grîu de toamnă.          făşoară cu intensitate sporită şi în ce­    a considerat munca de transfor­     ion cu 1.384 familii şi 2.155         a urma îndrumările date de par­
                                                                                          In campania de însămînţări s-au evi­       lelalte localităţi ale raionului Alba. In   mare socialistă a agriculturii      ha. teren,.                           tid şi a se încadra într-o formă
                   r- ysysss. .y-.* ;-••                                                  denţiat în mod deosebit tractoriştii:      ce priveşte recoltatul porumbului, co­      ca sarcină de cea m ai,,mare im-                                          de cooperare- agricolă.
                                                                                          Timotei Beldeanu, Nîcolae Moraru,          muna Vin.ţu de Jos se găseşte în frun­     ‘portantă.                              Acoto, unde problema coope­
                                                                                          Ioan Olaru şi alţii.                       te, avînd recoltată suprafaţa de 970                                            rativizării agriculturii a fost pri­     Deşi pînă acum s-au obţinut
                                                                                                                                     ha., urmată de B.erghin fet cu 970 ha.         D atorită' unei munci politice   vită ca sarcină centrală- a comi­     rezultate frumoase, organele, de
                                                                                                               ir                    şi de Ighiu cu 950 hq. Suprafaţa to ­       perseverente şi susţinute pentru    tetelor comunale de partid şi a       partid şi de stat consideră că
                                                                                                                                     tală pe întregul raion cu porumb re         lămurirea şi atragerea ţărăni­      sfaturilor populare comunale,         mai sînt multe de făcut în ra ­
                                                                                             Tot pînă la trei octombrie, întovără­   coltat, pînă la data de 3 octombrie,        mii muncitoare în diferite forme    rezultatele au fost din cele mai      ion. In prezent se duce o neîn­
                                                                                          şiţi! şi ţăranii muncitori eu gospodă­                                                 de cooperare agricolă, rezulta­     bune.
                                                                                                                                                                                 tele n.u au întîrziat să se arate.                                        cetată luptă pentru îmbunătăţi­
                                                                                          rii individuale din oraşul Alba, Iulia,    era de 11.207 ha. Imediat după recol­                                              Ca exemplu putem c ita . co­       rea muncii şi pentru obţinerea
                                                                                          au însămînţaf cu grîu de toamnă su­        tare, aproape peste tot, se încep lu           Convingîndu-se de superiori­     munele Draşov, Roşia de Se-           unor rezultate şi mai bune. P a­
                                                                                          prafaţa de 215 ha. ceea ce reprezintă      crările de pregătire a recoltei viitoa­     tatea muncii în comun, în urma      caş, Sebeş-oraş, Lancrăm, Páti­       ralel cu munca de cooperativi­
                                                                                                                                                                                                                     ca, Daia Romînă, Apoldu de            zare, cadrele de partid şi de
                                                                                          54 la sută din suprafaţa planificată.      re: pregătirea terenului pentru însă,       muncii de lămurire şi avînd ca      Sus şi altele. In aceste comune,,     stat luptă pentru consolidarea
                                                                                          In acest fel, ci s-au situat pe locul a!   mînţări, însămînţările de toamnă şi a       exemple vii în faţă realizările     şi în altele, s-a văzut o bună        unităţilor cooperatiste, existente,
                                                                                          IlI-lea pe raion.                          râturile adînci de toamnă.                                                      organizare a muncii şi o folo­        pentru creşterea puterii lor eco­
                                                                                                                                                                                 frumoase din unităţile mai vechi,   sire raţională a cadrelor. In
                   ¦'''V// ' '              ...                                              Intr-un stadiu mai avansat se află         Pînă Ia data amintită mai sus, au        numeroşi ţărani muncitori şi-au     colectivele de agitatori au fost      nomice, Se speră ca prin or­
                                                                                          lucrările de recoltare a porumbului.       fc-sl însănlînţate cu grîu de toamnă        unit pământurile lor formînd noi    atraşi cei mai buni colectivişti      ganizarea şi desfăşurarea munci­
       ¦yyx'y/>/^                                                                         Pînă în prezent a fost recoltat porum­     peste 4.218 ha. şi a fest pregătit te       întovărăşiri agricole şi agroteh­   şi întovărăşiţi care au vorbit
                                                                                          bul de pe suprafaţa de 505 ha., din        renul pentru însămînţări de toamnă          nice, iar un număr însemnat de      ţăranilor din comună despre           lor agricole de toamnă la un
      După terminarea orelor de muncă, sute de muncitori din                              care 180 de ha. numai din cadrul în­       pe o suprafaţă de 9.279 ha. executîn-                                           realizările şi traiul lor fericit,    înalt nivel' tehnic, să se asigure
secţiile combinatului siderurgic din Hunedoara au participat zil­                         tovărăşirilor.                             du-se arături adînci pentru însămînţă-      familii de ţărani individuali au    despre avantajele ce le au pe         de pe acum bazele obţinerii unor
                                                                                                                                     rile de primăvară pe o suprafaţă de         intrat în gospodăriile colective    baza muncii în comun, cu spri-        recolte bogate în anul viitor.
nic la acţiunea patriotică de înfrumuseţare a combinatului.                                  Paralel cu, aceste lucrări şe munceşte  2.586 ha.                                   şi întovărăşirile existente.
     IN CLIŞEU : muncitorii de la C.S.H. la muncă voluntară.                              intens la pregătirea terenului pentru                                                                                                                                                   Ing. ALBU NÎCOLAE
                                                                                          însămînţările de toamnă şi se execută                                     PETRU TOMA      La această dată sectorul co­
                                                                                                                                                                                 operatist din agricultură din ra-

   Un rol hotăritor în bunul mers           de o- mare atenţie aprovizionă­               mare de. sulf. Pentru aceasta, el          minereu, cocs şi. fondanţi. El             surilor metalice, calitatea com­     blemă care mă preocupă în mod         lor din birou. Am căutat să tiu
'al procesului de producţie, in­            rii cu cantităţi suficiente d;e ma­           supraveg h.ează adm ini.str ar ea          trebuie să vegheze ca dozarea              bustibilului şi compoziţia rela­     deosebit. Avînd în brigadă ti­        în permanenţă în mijlocul lor,
diferent în ce ramură, îl au mai­           teriale pentru lucru c a : nisip,             cantităţii de sodă calcinată ne­           lor să fie făcută în funcţie de            tivă a zgurei), astfel incit aces­   neri absolvenţi ai şcolii profe­      discutînd apropiat şi acordînd
ştrii, ei fiind organizatorii di­           mangal, gudron, pămînt, etc.,                 cesară deşu.lfură.rîi.                     calitatea fontei ce se cere a Ii           ta să fie cit mai mic posibil.       sionale şi tineri care înainte nu     atenţie oricărei probleme ridica­
recţi ai producţiei. Dacă mai­                                                                                                       obţinută. O dozare incorectă                                                    au avut o meserie, trebuie să         te de ei.
ştrii ştiu să folosească din plin           aranjării lor la locurile desti­                 El se îngrijeşte, ca după ter­          face ca fondanţii să nu poată                 Pe lingă acestea, maistrul        mă ocup de fiecare în alt mod.
drepturile ce le au, şi caută să            nate, avind totodată grijă ca ele             minarea descărcării, oalele să             zgurifica cantitatea de aglome­            este dator să prezinte periodic      Cei calificaţi în şcolile profesi­       Astfel, am reuşit să-mi cîştig
creeze condiţii cit mai bune                să nu fie întrebuinţate in alte               fie expediate la banda, de tur­            rat introdusă. Pentru aceasta,             raportul de activitate in faţa       onale şi care posedă un bagaj         pe deplin stima şi încrederea
pentru desfăşurarea muncii, a-              scopuri, pentru a se înlătura ri­             nare sau la oţelă.rie, respectind          maiştrii trebuie să informeze,             grupei sindicale.                    de cunoştinţe teoretice, trebuie      muncitorilor, iar în prezent bri­
tunci totul va decurge normal.              sipa.                                         cu stricteţe graficul descărcări­          pe şefii de schimb cu situaţia a-                                               să se deprindă cu munca prac­         gada noastră este în fruntea în­
Ei sînt aceia care trebuie să ur­                                                         lor. Aceasta, pentru, a nu se su­          provizionării. Se intîmplă une­               Dar, ar fi incomplect să se       tică. De aceea, sînt mereu între      trecerii ce se desfăşoară între,
mărească în permanenţă disci­                  O deosebită atenţie trebuie să             prapune operaţiile de descărca­            ori ca maiştrii, fiind aglomeraţi          afirme că atribuţiunile maistru­     ei, explicîndu-ie la faţa locului     brigăzile de furnalişti.
plina in muncă şi tehnologie.               acorde maistrul operaţiunilor de              re cu cele necesare pentru între­          cu alte sarcini, să uite acest             lui se opresc aici. El trebuie să    cum trebuie să procedeze în
                                            descărcare a furnalului, acestea              ţinerea benzilor de turnare şi             lucru. Aşa a fost cazul maistru­           fie un bun tovarăş şi un bun         orice împrejurare şi corectind           Pilda tov. Gheorgh.e Cizmaş
   Şi pentru că este vorba de               fiind cele mai dificile. In tot               pentru a contribui la mărirea              lui Mihai Militaru de la C. S.             pedagog, mai ales cînd are de a      împreună fiecare greşeală pe          merită toată atenţia. Din ea se
maistrul furnalist, să ne oprim'            timpul descărcării, maistrul este             duratei de funcţionare a oale­             Hunedoara care a plecat, fără              face cu muncitori tineri, pentru     care o comit. Astfel, ei au reu­      pot trage concluzii folositoare.
puţin asupra cîtorva atribuţiuni            acela care supraveghează îndea­               lor. El sezisează necesitatea o-           să anunţe pe şeful de schimb               a trezi în ei încrederea în tor­     şit să se deprindă în scurt timp      Maiştri ca tov. Gheorghe Ciz­
ce-i revin în mod special. însuşi           proape pe muncitori şi felul în               ricărei măsuri ce trebuie luată,           că aprovizionarea era defectu­             ţele proprii şi dragostea faţă de    cu felul de a munci, obfinînd         maş mai sînt ia turna lele. H u­
noţiunea de maistru furnalist               care iucrează. El trebuie să re­              pentru ca procesul de producţie            oasă, fapt ce a dat naştere la             meserie.                             rezultate frumoase. De exemplu,       nedoarei. Ştefan Cazan, Vasiie
face să se observe marea răs­               partizeze pe topitori la descăr­                                                         perturbări în procesul de pro­                                                  tînărul Ion Tărnăuceanu, care         Crişan şi Victor Pali si.nt demni
pundere ce-i revine. Deoarece               care în aşa fel, incit fiecare s.ă            să se desfăşoare normal.                   ducţie.                                       Oare nu maistrul este în per­     nu de mult a terminat şcoala          a fi remarcaţi.
munca la furnal are un specific             deservească un sector bine de­                   La C.S. Hunedoara, pînă nu                                                         manenţă printre muncitori ? Nu       profesională, a reuşit in scurt
aparte, condiţiile în c.a-re ea se          terminat. Din partea maistru­                                                               Complectarea jurnalului de              el este acela care le îndrumă        timp să atingă ajutor de topi-           Iată deci că maistrul trebuie
desfăşoară s-înt şi ele deosebite:          lui se cere o iscusinţă deosebi­              demult, descărcările se făceau             activitate a furnalului din oră            pas cu pas activitatea de fieca­     tor.                                  să fie jjn om cu o bună. pregăJ
muncă la temperatură ridicată,              tă, îneît să observe momentul,                de 3-4 ori pe schimb, ceea ce              în oră, trebuie făcută cu un de­           re zi ?                                                                    tire profesională, un hun orga­
lucru cu material incadescent,              in care o oală se umple pentru                scurta timpul necesar întreţine­           osebit simţ de răspundere şi cu                                                    In ce priveşte calificarea la      nizator, un bun tovarăş şi în
funcţionare fără întrerupere,               a se trece la alta, pentru aceas­             rii benzilor, iar capacitatea cre­         multă sinceritate, raportîndu-se              Să vedem ce ne spune mais­        locul de muncă, aceasta necesi­       toate împrejurările să dea dor
etc.                                        ta se cere ca ochiul şi urechea               uzetului furnalului nu era folo­           la sector situaţia reală pentru            trul Gheorghe Cizmaş de la           tă o deosebită atenţie şi răbda­      vadă de un înalt simţ de răs­
                                            să-i fie formate. Trebuie să fie.             sită din plin. La propunerea u-            a se putea interveni cînd şi unde          C.S. Hunedoara în această pri­       re, deoarece trebuie ca muncito­      pundere.
   Maistrul este acela care ve­             foarte atent, ca oalele in care               nor maiştri, s-a trecut la 2-3             este nevoie.                               vinţă :                              rul să primească în acelaşi timp
ghează la buna desfăşurare a                se încarcă fonta şi zgura să fie              descărcări pe zi şi lipsurile s-au                                                                                                                                                       Ing. GH. COMŞUŢA
procesului tehnologic — mersul              aranjate cu precizie la jgheab,               remediat.                                     O datorie de seamă a mais­                 — Brigada mea este formată        cunoştinţele teoretice şi practice
normal al furnalului. Pentru a-             pentru a se evita descărcarea                                                            trului este de a lupta cu perse­           aproape în întregime din tine­       necesare. Activitatea lui trebuie     I DIRECŢIA REGIONALĂ
ceasta, el trebuie să fie un bun            pe jos, fapt ce duce la o serie                  Maistrul trebuie să asigure             verenţă pentru realizarea de e-            ret, eu însumi sînt tînăr. In. toa­  îndrumată pas cu pas, trezin-                   DE STATfSTlCĂ
                                            de urmări neplăcute ce stinje-                condiţiuni optime pentru astu­             conomii la încărcătura metali­             tă activitatea mea am pus un         du-i interesul pentru tot ceea ce                Hunedoara-Deva
cunoscător al proceselor care au            nesc mersul producţiei şi la                                                             că şi combustibil, pentru redu­            mare accent pe exemplul perso­       face. In felul acesta a fost cali­    din str. Avram lancu nr. 2
loc in furnal, a indicilor după             pierderea unei cantităţi de fon­              parea gurii de scurgere a fontei           cerea preţului de cost al meta­            nal, deoarece nu pot să pretind      ficat la locul de muncă tînărul
care se apreciază mersul său, a             tă.                                           ori de cîte ori este nevoie. Pen­          lului. El trebuie să caute toate           oamenilor un lucru pe care eu        Schneil, care astăzi este prim        telefon 413, face cunoscut că
deranjamentelor etc., după cum                                                                                                       căile ce duc la îmbunătăţirea              nu sînt capabil să-l realizez.       lopitor in brigada mea.
trebuie să cunoască şi indicii                 Maistrul trebuie să aibă gri­              tru aceasta trebuie avut grijă             coeficientului de utilizare a fur­         Aceasta cu atît mai mult, cu cit                                           în ziua de 14 noiembrie 1958, '
tehnico-economici- ai furnalului            jă, ca înainte de descărcare,                                                            nalului. Este ştiut fa.ptul că             am de a face cu elemente tine­          Dar mai este o problemă im­
şi felul cum ei pot fi influenţaţi.         oalele să fie controlate cu multă             ca maşinile de astupat să fie în­          cca. 40-50 la sută din costul              re. Cerînd muncitorilor să fie       portantă şi anume aceea a în­         Iva ţine concurs pentru ocu­
                                            atenţie pentru a se evita eventu­                                                        fontei îl reprezintă costul coc­           punctuali, menţionez că o sin­       crederii reciproce între munci­         parea posturilor de consultant |
   O bună organizare- a locului             alele defecţiuni                              cărcate în permanenţă cu argilă            sului. Deci se cere din partea             gură dată m-am prezentat la          tor şi maistru. Eu trebuie să           şef şi statisticieni principali
de muncă face ca fiecare munci­                                                                                                      maistrului multă pricepere în a            serviciu cînd a sunat sirena şi      am garanţia că muncitorul lu­         vacante la Direcţie şi Ins- ;
tor să aibă cele necesare şi să                Tot maistrul este aceia care               şi să fie in bună stare de fun­            influenţa factorii ce determină            aceasta cu motiv serios, iar în      crează conştiincios şi acolo un­
ştie ce are de făcut. Pentru a-             se îngrijeşte ca fonta să nu fie                                                         consumul de combustibili (gra­             rest cu cel puţin o jumătate de      de nu poate fi supravegheat, iar      pectoratul statistic raional I
 ceasta maistrul trebuie să acor­           declasată din cauza conţinutului              cţionare.                                  dul de utilizare a energiei ter­           oră mai devreme. Astfel am re­       el trebuie să fie încredinţat că      Orăştie.
                                                                                                                                     mice şi chimice a gazelor, în­             uşit, să fac pe toţi membrii bri­    tot ceea ce îl sfătuiesc este în
                                                                                             De asemenea, maistrul este              călzirea vintului, compoziţia              găzii să fie prezenţi la lucru       spre binele lui. Pentru aceasta       înscrierile pentru concurs
                                                                                                                                                                                mai devreme, iar la începerea        am evitat complect directivele
                                                                                          acela care trebuie să se îngri­            fontei produse, cantitatea adau­           lucrului să fie totul pregătit.      de la distanţă, emiterea o rd it#     se pot face pînă la 25 octorn-
                                                                                                                                                                                                                                                            rie 1958.
                                                                                          jească de aprovizionarea furna­                                                          Ridicarea nivelului profesio­
                                                                                                                                                                                                                                                           Condiţiile de admitere si
                                                                                          lului cu materiale de fuziune:                                                        nal al muncitorilor, este o pro­
                                                                                                                                                                                                                                                           tematicele pe baza cărora se ]

                                                                                                                                                                                                                                                           va ţine concursul, sînt afişa- |

                                                                                                                                                                                                                                                           | te la sediul Direcţiei.        W
                                                                                                                                                                                                                                                           "__________
   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43   44