Page 37 - 1958-11
P. 37
!
P R O L E T A R I DIN TO ATE TARILE, U N IŢ I-V A l
Anul X Nr. 1213 Joi 13 noiembrie 1958 4 pagini 20 bani
Să continuăm IN C O N T U L
cu acelaşi entuziasm A N U L U I V I I T O R
întrecerea socialistă W P E N l (ds la subredacţla noas- Şi aduna metrii planificaţi pe în- 1
treg anul. Aduna şi metrii foraţi pe '*
Zilele acestea, oamenii muncii au deosebit în mijlocul minerilor din Iă voluntară) — 8 noiembrie. Mai primele 10 luni, plus cei de la 1 la
sărbătorit cea mai scumpă sărbătoare Valea Jiului şi rezultatele sînl stră au cileva ' minute, bune pină Ia ora 6 noiembrie. Mai lipsea doar pro
La sediul sectorului de foraj Vul- ducţia a două sau irei so'ide pe o zi
n, din cadrul întreprinderii de ex- şi planul anual era terminat. „N-am'
orări Lupeni, liniştea dimineţii, fu
a proletariatului mondial, Marea Re lucite. treruptă de sc k ţîita l' strident al greşiţi" gîndt şi reluă din nou cal — 30—
irţii de la Intrare. Inginerul şef de culul.
voluţie Socialistă din Octombrie. Ca întrecerea socialistă a dat roade bo dor, Constantin Busuiocescu, se
dreptă grăbit spre btroul său. îşi Intre timp, brigadierii, mecanicii i
pretutindeni in ţara noastră, munci gate şi în celelalte întreprinderi din îrnă cu grifă 'paltonul de cuier, de revizie şi electricienii se prezen-' Âcfivifafea în India In R. C eh o slo va că , în 'prim ele şa p te litrii a le an u
K>i scoase din dulapuri şi sertare iară la raportul obişnuit de diminea a grupului de
torii, tehnicienii, inginerii şi funcţio regiunea noastră. La Hunedoara, sl- ferite dosare şi mape pe care le a- ţă. Brigadierii, îşi scoaseră fiecare lui in curs, p ro d u cţia de fo n tă a crescu t cu 6,2 la su tă
ză tn ordine• pe masă. Din ele rapoartele din ziua precedentă ale specialişii romîm
nari] din regiunea Hunedoara au in- derurgiştii au elaborat pînă la 7 No trase pe - o filă, din carnetul de sondelor şi aşteptau cu ele în fa ţă* fafă de cea din aceeaşi perioadă din anul trecut. P ro
ograme zilnice, metrii planificaţi să comunice rezultatele. din industria
tîmplnat această măreaţi iembrie, peste plan, de la d u cţia d e oţel a crescu t cu 6,4 la su tă în a cela şi in ter-
Întregul an. Extrase şi metrii — Rezultatele I — făcu şeful d e ' petroliferă
sărbătoare ou succese deose începutul' anului, 32.000 tone raţi pe primele 10 luni ale anului sector, care aştepta gata să noteze >val de tim p. In R. C ehoslovacă au tom atizarea tu rn ătoriilor a
metrii foraţi pe sonde, fără a lua DELHI (Agerpres). — Presa
bite în muncă. Peste tot, în cocs metalurgic, 22.000 tone trecu: ta calculul procentului de ochii de pe graficul din faţa sa. N otă' indiană continuă să se ocupe > atin s un înalt n ivel şt ea con tin u ă să se dezvolte. In anul 1956
păşire. pentru o sondă, notă pentru a doua... dc activitatea în India a grupu
toate fabricile, uzinele, mi fe . oţel, 10.475 tone laminate, 11 cuprinse emoţia. lui de specialişti romîni din in \ în R. C eh o slo va că se produ cea la fiecare 24 de ore cîte 5,24
4.341 tone tontă etc. Tot la dustria petroliferă, conduşi de
nele şi pe şantierele de con O . K B I M E Ä Cînd raportul fu luat de ta toate ing. îancu Horaţiu. Astfel, zia letone de o ţel de fiecare m etru p ă tr a t de spaţiu de furnal, ceea
sondele, trase linie şi adună. Nu se rele „Hindustan Times" şi „In
strucţii, avîntul întrecerii so Hunedoara, constructorii de mai putu stăpînt ) ce ech iva lea ză cu produ cţia u zi nelor fru n taşe din S.U .A . —
> Intr-unui din p rin cipalele centre in du striale ceh oslovace, la
cialiste a cuprins majoritatea (a l.C;S'.H. au terminat con
>I<uncice, regiu n ea O stro va , M o ra via , la N oile tu rn ă to rii K le-
covlrşitoare a oamenilor mun strucţia celui de-a! II 1-lea
> m erit G o ttw a ld , a în cepu t să fu n c ţio n e ze la 1 o ctom brie, un nou
cii. Angajamentele concrete tn cins cuptor Martin al noii oţelării, iar con >lam inor.
> TN C L IŞ E U : V edere p a rţia lă a noului lam inor a cărei
tea zilei de 7 Noiembrie au consti structorii de locuinţe de la Trustul 4 < produ cţie experim en tală a în cep u t la 1 octom brie 1958.
tuit stimulente vii ale marii întreceri, au dat în .folosinţă încă două blocuri vAAAA/V /
La fiecare loc de muncă, oamenii s-au cu 40 apartamente. La Ghelar, mine
străduit să-şi respecte cuvîntul dat. rii au extras anul acesta peste sar
Şl nu puţine au fost cazurile cînd cinile de plan, 13.000 tone de mine Pe turn ianuarie depăşirea a fost — Sectorul şi-a îndeplinit planul dian Expres" informează că în Ştiri culturale din Geoagiu
colective întregi de muncitori, tehni reu de fier. Nujneroase sînt şi colec ia de 0,6 la sută. Puţin, Pe luna anual I... cadrul sesiunii comisiei de petrol
cieni şi ingineri, datorită elanului în tivele de muncitori care şl-au reaii- şi gaze naturale de Ia Dehra
muncă, şi-au depăşit considerabil an rat sau sînt in curs de realizare a ‘!mărie .depăşirea se ridică la 71,37 — Cînd ? se auzi o voce. Dun, prezidată de K. D. Mala- GEOAGIU (De Ia subredac- electric, însă şi aici în scurt timp
gajamentele luate. De pildă, bravii planului anual cu mult înainte de ter sută. — Ieri, 7 Noiembrie... Ieri, sondoriij viya, ing. îancu Horaţiu a dis ţia noastră voluntară). — Co se va termina lucrarea de elec
mineri de Ia mina Uricani, încă ia men. Constructorii de pe şantierul A cutat cu autorităţile indiene des mitetul executiv al Sfatului trificare a satului.
sfîrşitul lunii octombrie şi-au între I O. M. din Hunedoara, minerii din \ ' Pe graficul schiţai * repezeala, noştri au şi forat primii 14 metri tiv pre măsurile ce trebuie luate popular ai comunei Geoagiu a
cut angajamentul. Pentru ca între sectorul 11 al minei Petrila,' minerii pentru grăbirea programului de luat măsurile necesare pentru Tineri şl wîrstntci în
cerea socialistă să aibă în continuare din Uricani şi alţii,’ lucrează acum fn ^Indicele dc depăşire forma o linie ce contul anului 1959... prospectări petrolifere în diferi organizarea şi desfăşurarea în-
un obiectiv concret, stimulativ, ei şi-au contul anului viitor. te regiuni ale Indiei. De aseme văţămîntului agricol de masă formafille arîisîice
se îndrepta în diagonală spre colţul GR. GOANŢA nea ziarele indiene relatează în perioada de iarnă. Astfel, vor
reînnoit angajamentul, şi astfel, în despre sosirea la Galcutta a gru fi deschise 3 cercuri: unul în Numărul tinerilor şi vîrstnl-
ziua de 7 Noiembrie, din abatajele mi din dreapta .de sus si. se înfipse in pului de specialişti romlni în satul Geimar, al doilea la G.A.G. cilor încadraţi în formaţiile ar
nei, au fost scoase la suprafaţă pri drum spre Asam; aici ei vor Geoagiu — la care vor partici tistice ale Căminului cultural
mele tone de cărbune în contul a* căsuţa primei decade a lunii noiem propune guvernului indian lo pa şi ţăranii întovărăşiţi din din Geoagiu, este mereu în creş
nulul 1959. Minerii de la Uricani şi-au cul definitiv unde urmează să fie Geoagiu, iar al treilea tot în tere. Pe lîngă celelalte forma
realizat sarcinile de plan pe anul 1958 F r u n t a ş i i g a r a j u l u ibrie. ,,Să fi'terminat planul anual?“ construită rafinăria. In legătură ţii, de curînd a luat fiinţă la
cu 54 de zlic înainte de termen. cu aceasta, ziarul „Amrita Sa- Geoagiu, pentru ţăranii indivi Geoagiu un cor pe 4 voci, alcă
— se întreabă. zar Patrika" publică un inter tuit din 41 persoane. Vîrstnicii
Succese remarcabile în întrecerea duali. şi tinerii vin cu plăcere la re
socialistă au obţinut şi celelalte ex In zilele care au trecut de la 7 lui eveniment, muncitorii de viu acordat corespondentului petiţii. Cei mai conştiin
aici raportează îndeplinirea an Pentru ca materialele ce se cioşi corişti sînt Domnica Ma-
Noiembrie, rezultatele în produpţle,, sînt „ in. cinstea conferinţei orăşe gajamentelor luate. său special de către ing. J. Ho
tot atît de frumoase, fapt, care denotă neşti de partid, .colectivul de vor preda la cursuri să fie bine
că întrecerea oamenilor munci] din re la garajul I.R.T.A. Deva' şi-a Printre cei care au muncit
giunea noastră pentru a da patriei' luat . importante angajamente bine se numără conducătorii
auto Avei Petreanu, care a
cît mal mult cărbune, metal, loculn- în transportul cu autocamioa
nele şi economisirea de benzi
(Continuara In pag. S-a) nă. Acum, în preajma mare- parcurs 136.000 km. fără repa
ploatări miniere din Valea Jiului. La -.S S : raţii generale, Andone Grosu cu raţiu în care acesta arată prin pregătite şi înţelese pe deplin de covei, Maria Perţa, Traían Per-
Petrila s-au extras peste plan de la 110.000 km. şi alţii. tre altele că după stabilirea lo către cursanţi, s-a cerut sprijinul ţa, Nicolae Gîrjob, care deşi sînt
începutul anului, peste 5.000 lone de cului se vor începe lucrările de Staţiunii experimentale pomicole familişti, găseso timp suficient
cărbune, ia Lonea, aproape 5.500 tone ŞTEFAN MÂNU construcţie ale rafinăriei. din Geoagiu, care va pune ia pentru a se prezenta ia repeti
cărbune, iar pe întreaga Vale a Jiu dispoziţia cercurilor ingineri şi ţii. Pentru activitatea desfăşu
corespondent rată pînă acum la cor, merită
lui s-au dat în afara sarcinilor de materialele didactice necesare a fi subliniată contribuţia diri
plan, în anul acesta, 130.386 Sărbătorirea centenarului poştei lucrărilor practice. jorului, tov. Zaharie Giorogaru,
tone dc cărbune. După cum se vede,
întrecerea socialistă în întîmpinarea Condlfil bune penSru directorul Şcolii elementare de
Marelui Octombrie a avut un răsunet 7 ani din Geoagiu.'
—O— acîivsiaîea culturală Formaţiile căminului cultural
INIŢIATIVĂ şi a timbrului romînesc Sfatul popular din Geoagiu a se pregătesc cu intensitate în
m erituoasă aprovizionat din timp unităţile vederea întîmpinării celui de-al
Cu ocazia sărbătoririi cente mazon, directorul P.T.T.R. regio culturale cu combustibilul ne V-lea concurs pe ţară al for
Se şiie că Coşlariui este Un im narului poştei de stat şi a tim nal care a vorbit des-pre istori cesar perioadei de iarnă. De a- maţiilor artistice.
portau! nod de cale ferată. Aci lucrea brului romînesc, a avut loc ieri cul poştei şi al timbrului romi- semenea, s-au tăcut reparaţiile
ză un mare număr ds muncitori cefe după-amiază in Piaţa Unirii din nesc şi despre succesele obţinute necesare localurilor respective. In toate acţiunile mai sus
rişti, mulţi dintre ei locuitori tn satul oraşul Deva o frumoasă si inte de lucrătorii poştei regionale In ceea ce priveşte iluminatul menţionate se simte din plin
Coşlariu. Aceştia din urmă fac zilnic resantă festivitate. Hunedoara. unităţilor culturale, numai în sprijinul acordat de către comi
drumul de-acasă pînd la sfaţie; drum tetul comunal de partid şi sfa
ce se întinde pe lungimea de aproxi Sutele de participanţi la festivi In încheierea festivităţii, pio satul Geimar nu există curent tul popular comunal.
mativ mai bine de un kilometru. tate au tăcut o călduroasă pri nierul Sorin Fărcaş a adus lu
mire ştafetelor raionale care au crătorilor din domeniul poştei ANA BORZA
adus mesajul tuturor lucrători un salut al pionierilor deveni.
~m î
O expozifle de arfă cuîin ara
Din iniţiativa comitetului ele femei Printre gospodinele care au prezen
din oraşul Deva a fost deschisă, zilele tat preparate şi au muncii pentru des
trecute o interesantă expoziţie dc arhi chiderea expoziţiei se numără iov.
culinară cu preparate ale gospodine
De cină ceferiştii coşlăreni fac zilnic lor poştei din regiune. Factorul lor din oraş. Aici au fost expuse un Aurelia Ene, Rozalia Sîrbu, Luiza
acest drum, dc cînd există în realitate ¦ poştal Petre Stelescu de la ofi număr de 244 preparate c a : bulion, Gkezan, Mana Dadiu, Ionela Dălăiţă
drumul, el n-a fost pietruit niciodată. ciul P.T.T.R. Petroşani — oficiu
Era suficient să plouă puţin pentru ca fruntaş pe regiune în cel de al Tot cu ocazia sărbătoririi cen compoturi, dulceţuri şi altele. ele.
el să devină impracticabil. in acest treilea trimestru al anului curent tenarului poştei de stat şi a tim
caz ceferiştii îşi căutau poteci pe care, — a vorbit despre succesele sa brului romînesc, astăzi la ora i gss— ;----------- 7
mai ales seara, le găseau cu greu la lariaţilor de la acest oficiu obţi
Lumina felinarelor. nute in cinstea centenarului. 12 va porni către Bucureşti din li
Recent, din iniţiativa organizaţiei de In continuare, a luat cuvîntul Piaţa Unirii a oraşului Deva, o Casă pionierilor din oraşul rai din comuna Petreşti. Cu a-
bază P.M.R. sal, (secretar iov. Victor tovarăşul inginer Năstase Fa«-. ştafetă a Direcţiei regionale Sebeş a prezentat un reuşit pro ceastă ocazie pionierii au inter
Popa), prin contribuţia benevolă a ce. P.T.T.R. gram artistic la căminul cuitu- pretat sceneta „Nasturii“, urmă--
iăţenilor, acest drum a fost pietruit, —O”
trănsportindu-se 173 m.c. pietriş. Prin Din fondul întreprinderii tă de repertoriul orchestrei de
munca voluntară a ceferiştilor coşlă mandoline şi acordeoanc, gim
nastică artistică etc.
Publicul spectator, care a um-
reni pietrişul a fost împrăştiat, astăzi In ultimul timp, la economii la preţul de întreprinderii. Pînă în plut pînă la refuz sala căminu
drumul devenind practicabil pe orice lui^ cultural din Petreşti, a răs
Pentru p ro iecţia întreprinderea Certej, cost. prezent două din aceste
m u n c iitimp. s-au obţinut rezultate Acest lucru a permis blocuri au şi fost acope plătit cu îndelungate aplauze
deosebite în muncă. ca de curînd să înceapă rite şi urmează să se pc micii artişti, manifested sim
—o — F rezorul fru n taş Ion P op, d e la U .R .U .M . P etro şa n i, m em L’a Gombinatul carbonifer Va Aici pe lîngă depă în Certej construirea din treacă la lucrările de patie pentru frumosul program
bru al U .T.M ., lu crea ză la una din m a şin ile de g ă u rit radial lea Jiului, s-au cheltuit in pri şirea, lună de lună, a fondul întreprinderii a 4 finisaj, iar la celelalte prezentat.
Conferinţă despre femeia ,,O d esa " , la care se ex ecu tă p ie se d e d im en siu n i m ari, cum ar mele trei trimestre ale anului, sarcinilor de plan s-au blocuri cu 16 aparta două blocuri se execută
f i: ca rca se p en tru cu tii d e a n g re n a j, ro ţi p en tru va g o a n e etc. pentru protecţia muncii mineri realizat şi importante mente pentru muncitorii lucrările de zidărie. Pentru viitor, Casa pionierilor
sovietică lor suma de 14.776.277 lei. Din din Sebeş a planificat deplasări
IN C L I Ş E U : Tov. P o p la locul d e m uncă. aceşti bani s-au cheltuit numai în oraşele Deva, Alba Iulia şi în
Z ile le Trecute, din iniţiativa pentru tehnica securităţii mun alte centre muncitoreşti din re
Comitetului de femei al oraşu Realizări ia Şcoala de 7 ani din Lupani cii 1.862.444 lei, iar pentru mă Cine cunoaşte meserie, cfştigi“ giune. ,
lui Deva’ ra avut loc la Şcoala surile tehnice sanitare în pro
elementară din cartierul Viile Odată cu începerea secretariat, o sală pentru tid şi de stat. ducţie s-a cheltuit suma de In ziua de 3 noiembrie s-a desfă lul" / la a doua iernă „Motorul Diesel“ -o — / '
Noi o conferinţă cu tema „Fe noului an şcolar, la atelierul de tîmplărie şi Noul comitet de spri 3.966.967 lei. Pentru aerisirea şurat în sala Casei raionale de cul a răspuns muncitorul Gheorghe Avram,
meia sovietică, luptătoare acti o sală de gimnastică. minelor s-au executat o serie tură din Alba hilia un concurs „Cine iar la cea de-a ireia, „Toleranţe şi Cursuri de schi
vă pentru construirea comunis Şcoala de 7 ani nr. 1 jin al Şcolii de 7 ani de lucrări .şi s-au instalat ven cunoaşte meserie, ciştigă", organizat măsuri tehnice,“ s-a prezentat Sever
mului şi apărarea păcii“. Confe din Lupeni s-au dat în Localul a devenit ast nr. 1 din Lupeni nu va tilatoare care au costat 1.013.038 de conducerea întreprinderii „Ardea Oană. Comisia regională de schi de
rinţa a fost expusă de tov. Cla folosinţă, prin noua con fel destui de spaţios precupeţi nici un efort iei. Pentru echipamentul de pro lul“, in colaborare cu consiliul raional pe lîngă U.C.F.S. regional, va
ra Todor, responsabila comisiei strucţie ce s-a ridicat pentru a asigura o frec pentru înzestrarea şcolii tecţia muncii s-au cheltuit A.R.L.U.S. Deoarece toţi irei concurenţii au organiza pe timpul iernii patru
de femei din cartierul Viile Noi. lingă vechiul local al venţă bună ia cursuri .cu cele necesare bunei 4.158.060 lei, iar pentru alimen răspuns bine la întrebări, fiecare din cursuri de schi cu tinerii înce
La conferinţă au participat nu şcolii, încă 6 săli de a celor 630 elevi în sale gospodăriri, pentru taţia specială a minerilor care Cu această ocazie, iov. Găinara a tre ei a cîşligat suma de 320 lei. pători pînă Ia 17 ani, din cen
meroase temei. clasă, o sală pentru can scrişi în clasele I—VIL a face cţin aceasta o lucrează în sectoarele cele mai prezentat conferinţa: „290.000 de spe trele Lonea, Petroşani, Lupeni şi
celaria cadrelor didac şcoală model. grele s-au cheltuit 277.807 lei. cialişti înlr-un an“, după care s-a des 'A urmat apoi un concurs, fulger la Cugir. Cursurile teoretice şi
După conierinţă, elevii Şcolii tice şi o sală pentru Cu ocazia adunării ge făşurat concursul. Profesor examina care 'an participat mai mulţi concu practice se vor desfăşura numai
elementare din Viile Noi au pre laboratorul chimic. S-a nerale a părinţilor, s-a IACOR A4AR1N Acest lucru dovedeşte grija tor a fost inginerul Roată. renţi, şi care a fost dotat cu un pre în timpul liber şi vor dura 3
zentat un bogat program artis mai amenajat un birou scos în evidenţă aceas preşedintele comitetului miu surpriză. (uni de zile.
tic. pentru direcţiunea şco tă realizare obţinută cu de sprijin de pe lîngă pe care o acordă conducerea La prima iernă „Sculele aşchieloa-
lii şi un birou pentru sprijinul şi sub îndru Şcoala de 7 ani nr. 1 re şi procesul de aşchiere a metale După ierminarea' concursului a Aceste cursuri vor începe în
marea organelor de par combinatului, protecţiei muncii lor“ s-a înscris maisirul Constantin rulai filmul cehoslovac „Ultima staţie". jurul lui 15 decembrie.
— Lupeni — Morarii de la întreprinderea 4 „Ardea
minerilor din Valea Jiului. PETRU TOMA
corespondent