Page 42 - 1958-11

Pa». 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ' \v ; 1214

rg» i«mro» — : «¦urmii « mflMnirMajUMWauaa

hotămior Consfătuirii Cifre şi fapte Poşta redacţiei

noastră principală exem plificatoare NEAGU VICTOR — CĂLAN,
La întrebarea dvs. despre drep­
Intre 15 septembrie şi 15 oc­ oada de timp la care ne-am turile tinerilor ce pleacă din
tombrie şcolile patriei noastre referit ar fi oarecum prea în­ cimpul muncii pentru a-şi sa­
au sărbătorit împlinirea ulnui depărtată de zilele marii coti­ tisface serviciul militar, vă co­
deceniu de la aplicarea legii turi a eliberării patriei noas­

Expoziţia pomicolă regională pentru reforma învăţămintului. tre. Spre convingere că situ­ municăm că ne-am adresat ofi­
ciului juridic de pe lingă sfatul
Acest act a marcat saltul de la aţia n-a fost mai bună nici in popular regional, care ne-a răs­
puns următoarele: recruţii che­
invăţămintul confesional pri­ anii de vîrf ai vechiului regim maţi pentru îndeplinirea ser­
viciului militar în termen,
vat, părtinitor şi formalist, la burghszo-moşieresc, dăm încă primesc de la instituţia sau
întreprinderea unde sînt an­
’>¦' Duminica irecui$ s-a deschis expoziţia pomicolă regională, cúre va asemenea m ele sdttiri de migdal cultivate la noi in regiune. Graficele şi invăţămintul democratic, uni­ un exemplu. In anul şcolar gajaţi toate drepturile ca : sala­
funcţiona în cadrul Staţiunii experim m iale pórnicólé din Geóágiti. Prin planşete documentare demonstrează intuitiv rolul polenizării încrucişate a rii, indemnizaţia la zi şi in plus
felul in care a fost concapiltă Şi organizată, éxpóziUh are u:h caracter soiurilor de măr şi păr, compoziţia chimică şi valoarea alimentară a fruc­ tar şi reatist-ştiinţific. 1938-1939, în fostul judeţ Hu­ o indemnizaţie egală cu sala­
intuitiv.:Ea ilustrează intr-un mod grăitor súdesele oj’ţiUute de pomicultura- telor etc. riul pe 12 zile lucrătoare, cal­
regiunii noastre, evidenţiind totodată şi perspectivele largi ce se deschid Ga pretutindeni şi in regiu­ nedoara, existau 864 de şcoli, culată în raiport de salariul me­
iă \fa ţa acestei importante ramuri a agriculturii in anii ce urmează. In sectorul agrotehnic sini expuse in mod comparativ reM iaieië obţi­ diu realizat pe Uitimofe 3 luni“.
nute de unităţile socialiste din agricultură şi sectorul individual in urma nea Hunedoara, şcoala nouă a iar înainte de reformă situaţia
\V izitind expoziţia pomicâlă din Geoagiu,, fiecare colectivist, întovă­ aplicării complexului de măsuri agro tehnice, In sectorul protecţia plantelor IOSIVONI CRISTIAN -
r ă ş ii şi ţăran muncitor individual poate să- Vadă lucruri interesante, poate pot ft cunoscuţi principalii dăunători ai livezilor din regiune, precum şi cunoscut o serie întreagă de nu era cu mult diferenţiată, DEVA. Referitor la sezisarea
săxitU oeţe cum se organizează o Uva dă, sau o pepinieră, ce îngrijiri trebuie miflcacéie de dlstfiigeré a lor. Aici sint expuse planşe care înfăţişează dvs. în legătură cu podul de
date\pom ilor în diferite perioade alé anului, cum pot fi făcuţi pomii nero- ciclul biolgic al diferiţilor dăunători vegetali şi animali, elementele de aver­ realizări. Cîteva cifre sînt edi­ căci numărul total al unităţi­ peste Gris (drumul Brad — R'i-
diiori\să rodească,! aun sé poate uitătura periodicitatea de rodire, care sini tizare şi de combatere sint arătate perioadele de stropire etc. biţa), Sfatul popular al raionu­
soiurile \ cele mai valoroase adaptate condiţiilor pedo-climatice din regiune ficatoare în acest sens. Pentru lor şcolare de toate categoriile lui Brad ne răspunde că recon­
şi multe •aíie [hicruri\folositoare pentru pomicilltori. De fapt, însăşi staţiunea M cîihpul demonstrativ este redat întreg complexul de lucrări pomicole, strucţia acestui pod a fost înce­
experimentală. este o\cxpoziţic valordăsă şi permanentă. In livezile din in­ bicepind de la pepinieră şi pînă la organizarea, plantarea şl întreţinerea a înlesni cititorului posibilita­ se ridica de 869. Iată însă că pută în luna iulie a.c. Nu a fost
cinta aepsieia se pot jvedea foarte mul ie ludturi care sint deosebit 'de în­ unei livezi. » \ ¦ terminată din lipsă d - materiale.
semnate, aiîi pentru /oamenii mantii de la sate, cit şi pentru cei de Id ; tea de a aprecia la justa va­ anul 1948 a adus în istoria în-
oraşe care doresc să cultive ptini fni diferi pe liiigă case. Esté foarte folositor pentru fiecare porriitiiltor 'din regiune să viziteze
aéeasiü expoziţie educativă; care vă fi deschisă timp de 20 de zile. Ea loare adevărul, o confruntare văţămîniului Un eveniment de
Expoziţia are mai mlUte sectoare şi aminte: pórnológie, agrotehnică, îmbogăţeşte cunoştinţele profesionale ale poirticultorilof şi dezvoltă dragos­
proiecţia plantelor şi un,cim p demonstrativ. In séctdrul pomologic sint exjj tea şt pasiunea oaniénitor muncii fafâ de pomicultură, care, pe drept cuvlnt, cu trecutuf se pare potrivită. o însemnătate necunoscută —
puse standuri cu fructe j din soiurile de bază care sé cultivă în regiune. este socotită o frumoasă şl valoroasă meserie,
Prin aceste standuri iese''puternic în evidenţă marea bogăţie de soiuri indi­ In lucrarea „Cercetări privi­ democratizarea întregului sis­
gene, valoareá\acéstora şi posibilităţile de râspiiidird a tor. Sint expuse de Publicăm mai jos feféfaiul prezentat de iov. inginer Emanoil Manughe-
dlcl, directorul staţiunii pomicole experimentate, prezentat cu ocazia deschi­ toare la situaţia învăţămîritu- tem de învăţămint. Lichidând
derii expoziţiei.
lui nostru primar“ apărută în cu vechea orânduire în şcoală,

1911, se găsesc o serie de date statul nostru democrat-popular

destul de grăitoare. Se afirmă a preluat şi valorificat critic

între altele, că în comitatul tot ce a fost bun şi înaintat in

Hunedoara „şcoala noastră stă istoria şcolii.

în general, foarte rău“ (pag. Se cuvine desigur ca acum

4). Şi autorul, dr. Ontsifor după 10 ani de ta reforma în-

Ghibu, intre cauzele acestei si­ văţămîntului să se facă un bi­

tuaţii proaste, aminteşte „să­ lanţ al realizărilor obiective.

răcia materială şi puţina cul­ De aceea vom alătura cifrelor

tură a populaţiei“. Concret: şi datelor amintite din trecut, In prezent se lucrează la a-
Cele 8 „tractate“ ale comitatu­ realităţile zilelor noastre. In cest pod şi se depune străduinţă
lui Hunedoara cuprindeau 420 anul şcolar 1957, de pildă, au pentru a fi dat în cirotilaţie în
sate, dintre care în 218 nu e- funcţionat în regiunea Hune­

o .^temeinică dezvoltare a pomicultura xistau şcoli. „Intre 42.020 de doara, 225 unităţi de educaţie cel mai scurt timp.
copii obligaţi a cerceta şcoala preşcolară, 562 şcoli elementa­
Consfătuirea ţăranilor şi lucrătorilor tanul comestibil etc.- Printre bazinele 0,90 la sută, a caisului la 4,10 la sută, ţeg. Acestea vor putea pune anual la de toate zilele, 22.570 nu o cer­ re de 4 ani, 122 şcoli de 7 ani C.E. C.
cetează, iar dintre cei 21.412 şi 22 şcoli medii. Să adăugăm

din sectorul'i socialist al agriculturii cu o astfel de climă se numără Geoa- a piersicilor ta 2,20 la sută, a cireşi­ dispoziţia producătorilor cantităţile ne­ din şcoala de repetiţie rămîn acestora şcolile naţionalităţi­ CASA DE ECONOM I!
de la Constanţa a trasat sarcini de f>iu, Sibiştelul, Rin de Mori, Demşuş, lor la 7,70 la sută, a vişinilor la 2,10 cesare de altoi de bună calitate. fără carte 13.853“ (pag. 5). lor conlocuitoare care numără ! Ş I C O N SE M N A Ţ H JN I C.E.C.j
mare răspundere pentru pomicultura Dobra; Cetea, Benic etc. la sută, a nucilor la 9,20 la sută, iar Subliniem remarca îndreptăţită 27 de 4 ani, 11 de 7 ani şi 3

din ţara noastră. Ridicarea producţiei Temperatura medie anuală este în al prunului să scadă de la 71,87 la Aténfíe deosebită a autorului „Cifre ruşinoase medii. Să adăugăm apoi cele § a n u n ţă , că Ia tra g e rile lâj
sută, cît este în prezent, la 29,40 ta HdicăHt productivităţii pentru veacul al XX-lea“. In­ 18 şcoli profesionale, cele 7
medii de fructei de iă 30 kg., rapor- regiunea noastră de 10,2 grade, iar sută. formaţii asemănătoare găsim şcoli tehnice, Şcoala pedagogi­ § s o r ţi d in 30 n o i e m b r i e şi 31(
livezilor şi în presa culturală a timpu­ că din Deva şi, in sfîrşit, Insti­
tat pe cap de Hocuitor, ia 75 kg, pe cea Medie minimă de minus 12,6 gradé. Din totalul pomilor care-i avem iri lui. Astfel, in „Luceafărul“ nr. tutul de învăţămint superior decem brie a.c. ale obligaţiu-j i
cap de locuitor \e s te principala sar* Diiv dltiidiiil temperaturii rezultă că nu livezile regiunii, 13,46 la sută sînt ti­ Pentru ridicarea productivităţii plan­ 6-9 din 1911 se arătă <ă între din Petroşani. Vom obţine
cină a pomicuitoiifor şi ea trebuie' în­ s-a înregistrat în nici un an' tempe­ neri, neintraţi pe rod, 61,50 ta sută taţiiior pe rod şi a celor îmbătrînite anii 1907-1911 s-au închis în astfel cifră de aproximativ nilor O.E.C., în aiara c îştig u -§
deplinită în anii (ce urmează. Date raturi aiit de scăzute, îneît să frîneze sînt pomi pe rod şi 24,82 la sută prematur, este necesar să se aplice o comitatul Hunedoara 135 şcoli 1.000 unităţi şcolare care sînt
fiind condiţiile pedoclim atice din re­ răspândirea vreunei specii. S-au înre­ sînt în declin. Una din speciile care sérié de lucrări agrotehnice. Indicăm româneşti in locul cărora s-au frecventate de impresionantul rilor în tre 100.000 şi 1.000 fei,j|
giunea Hunedoara, putem spune că gistrat însă unele pierderi în ce pri­ au cel mai măre număr de poftii în citevá i refacerea plantaţiilor îm­ ridicat câteva şcoli de stat şi număr de cca. 80.500 fii ai oa­
sarcinile trasate de,Consfătuirea de la veşte unele soiuri sensibile de caişi declin este mărul (40 ia sută), urmat bătrînite şi care au goluri între ^ s e v o r a c o rd a şi n u m e ro a se ©
Constanţa sînt pe deplin realizabile şi piersici plantate în lunci. Brumele
g c îş tig u ri su p lim en tare în o-©

biecte ca : %

\ m otocicletă de 350 cmc.,®

2 ceasuri de aur „Schaffhau-©

şi ele constituie preocuparea noastră şi îngheţurile tîrzii de primăvară pro­ de cireş (30 la sută), prud (25 70—75 la sută. prin defrişarea şi re- comunale, cele mai multe sate menilor muncii din regiunea s e n “, 2 g a rn itu ri studio, 2 te-«

cea mai de seamă. Prin crearea sta­ duc uneori pagube ia caişi şi mai rar la sută), păr (25 (a su­ piantarea lor, răritul tivezilor, acolo rămînînd fără nici un fel de noastră. Dacă ne gândim că I e v i z o a r e „ R u b i n " , m a ş i n i A-<

ţiunii experimentale pomicole din la măr şi păr, iar brumele şi înghe­ tă) etc, Din această situaţie putem Unde pomii sînf plantaţi prea des, şcoală“. fiecare nou an aduce nu mai r a g a z , a p a r a t e de ra d io , ma-Jj

Geoagiu, în regiunea noastră s-a asi­ ţurile timpurii de toamnă nu produc trage concluzia că avem un număr asigUZîndU-se distanţa ftecësara de (â S-a spus în reip'eîaîe rînduri puţin de 25 unităţi şcolare, ne sini de cusut, biciclete, maşini«

gurat baza ştiinţifică penfru punerea pagube în livezi. Precipitaţiile ce cad mare de pomi intraţi în declin şi că pom la pom, cortiplectarea golurilor de s p ă la t, co v o a re de lină şiş

in valoare a bogatelor resurse natu­ în regiunea Hunedoara depăşesc 500 aceştia trebuie să fie înlocuiţi cu pomi existente, introducerea agrotehnicii po­ că şcoala de ieri era ufi instru­ dăm seama cît de vertiginos a altele.
rale p« care le are «regiunea în ve­ mm. anual şi sînt deci favorabile cul­ tineri care să le ia locul. Trebuie să micole avansate, organizarea pe baze
ment în mina claselor exploa­ fost şi este ritmul de dezvol­ &®®©®@®®©®©©®©©©©©®S!B<3a ‘
tatoare. Şi, această părere nu tare în acest deceniu.
derea dezvoltării unei importante ra­ turii tuturor speciilor pomicole. Cele arătăm însă că în momentul de faţă temeinice şi ştiinţifice a combaterii
este deloc exagerată. „AnuartXl Dar în afara realizărilor ci­
muri a agriculturii — pomicultura. nu se fac plantări de pomi în .măsură dăunătorilor vegetaţi şi animali. NT
Dezvoltarea impetuoasă a sectorului mai "multe precipitaţii cad în tunîle să înlocuiască numărul celor intraţi şcolii civile de fete din Orăş­ frice, şcoala noastră nouă a
socialist din agricultură creează con­ mai şi iunie, cînd portai au cëa mai in declin, Sau pieriţi şi aceasta mai Pentru dezvoltarea sectorului pomicol, tie“ justifică aceasta. In decurs obţinut succese uimitoare şi în' SECŢIUNEA SA N IîA EÂ
diţii favorabile în acest scop. Unită­ mare nevoie de apă. Precipitaţiile cele ales la mâr, cais, piersic şi ritic. Se prin înfiinţarea de noi plantaţii, re­ de 21 'de ani au „cercetat şcoa­ organizarea conţinutului ştiin­ SI DE PR EV ED ER I SOCIA­
ţile socialiste agricole reprezintă un mai puţine căd îri februarie, ceea ce mai constată şi aite lipsuri care duc comandăm următoarele măsuri: înfiin­ la civilă un număr, de 2.127 ţific, prin legarea cunoştinţelor LE A SFA TU LU I POPULAR
cîmp vast pentru punerea în aplica­ face ca adunarea zăpezii îri jurul po­ la scăderea producţiei de fructe. S? ţarea unor masive pomicole cît mai eleve". Dintre acestea, fiice de teoretice de practică, -prin ac­ AL REG IU N II HUNEDOARA
re a realizărilor ştiinţifice îri ce pri­ milor să fie necesară în special in ra­ intense, formîndu-se centre şi bazine negustori şi industriaşi au fost ţiunea de luminare culturală a face cunoscut celor interesaţi
veşte pomicultura. ioanele Orăştie, Alba şi Sebeş. Dis­ remarcă, de exmpiu, distanţa prea mică naturale de producţie, în bazinele na­ in număr de 854, in timp ce maselor şi de lichidare a anal­ că urm ează să se deschidă
trugeri mari dé grindină nu au fost între pomi (385—500 bucăţi la ha.), turale pomicole ; unde cultura porum­ fiice din categoria „servitori“ fabetismului. ŞC O L I M E D II SA N IT A R E pe
Din punct de Vedete pomicol, două constatate în nici un bazin pomicol. livezile sînt un amestec de specii şi bului sau a griului are o rentabilitate lingă sp italele trlai m ari din
treimi din tetiibfilil regiunii Hunedoa­ Vinturile nu prezintă un pericol pen­ soiuri. Pentru formarea coroanelor po­ redusă, vor trebui redate pomiculturii abia 74. De asemenea, consul- Perspectiva este şi mai lu­
ra se încadrează în regiunea a doua, tru pomicultura din regiunea Hune­ milor şi pentru lungirea vieţii acesto­ toate tereriurile intercalate printre livezi. regiunea H unedoara, pe pro­
iar o treime în regiunea a noua. Cul­ doara. ra nu a existat pînă acum preocupa­ La fel, îri bazineie pomicole naturale, tînd anuarele liceelor din Pe­ minoasă. Dacă vom privi aces­ fil de : teh n ician m edical, pe­
tura pomilor se întinde din lunca Mu­ rea cuvenită. Lucrările de îngrijire, vetrele satelor, précüm şi (inele tere­ diatrie şi m am oş. Se p ri­
reşului şi pînă la altitudini de peste Din cele arătate reiese că în gene­ prelucrarea solului, gunoirea, lupta con­ nuri folosite Ca păşuni particulare ce troşani, Orăştie, Deva, Brad te excepţionale înfăptuiri prin m e s c a b s o l v e n ţ i d e lic e u , CU
1.200 tn. (Naia, Alâgtirenl etc.). A- ral factorii climatici nu depăşesc li­ tra dăunătorilor şi alte lucrări de acest se pretează pentru pomicultură, vor examen de m aturitate.
pele colaterale Mureşului formează văi fel âu fost mult neglijate. In multe trebui plantate cu pomi. înfiinţarea de şi Haţeg din anul şcoiar prisma deschiderii a noi şi noi
delimitate de dealuri şi coline cu ex­ mitele dăunătoare creşterii şi dezvoltă­ locuri se simte şi lipsa inventarului noi plantaţii masive este necesar să C u r s u r i l e v o r a v e a O dura­
poziţii estice şi sudice. Cei mai fa­ pomicol necesar. Avem toate condi­ aibă Ia bază O temeinică organizare 1921-1.922 şi comparînd cifrele, şcoli pentru fiii oamenilor
vorabili dezvoltării pcmictlltUfii în con­ rii spëciilor bOmicôlé, cu excepţia cai­ ţiile pentru a înlătura intr-un timp scurt a teritoriului, Stăvilirea procesului de tă de 2 ani.
diţii de relief şi cu precipitaţii1 stifi* aceste lipsuri şi pentru a face ca li­ eroziune va trebui să constituie o preo­ reiese că nici acolo situaţia nu muncii, prin grija ‘permanentă
cierite sînt versanţii sudici, sUd-ves- sului care nu reuşeşte bine în raionul vezile noastre să se dezvolte şi să ro­ cupare permanentă în toate satele re­ Doritorii se vor adresa sec­
tici şi vestici din raioanele Alba, 0 - dească cum riu au rodit niciodată. giunii noastre. In acest scop, la în­ era mai bună. Din totalul nu­ a statului de a dota şcolile cu ţiilor s a n ita re ra io n a le şi o r ă ­
Peiroşani şi în părţile muntoase ale şeneşti de interes regional,
mărului de elevi, 301 erau fii materiale didactice şi cu toate pe raza căruia domiciliază.
celorlalte raioane. Restul speciilor po­
de arendaşi, industriaşi Şi ne­ cele necesare, prin garanta­
micole răspîndite în cultură, cum sînt
gustori, în timp ce copii de rea obligativităţii frecventării

„ziileri“ au fost' în acel an doar cursurilor şi generalizarea în­
29. văţământului de 7 ani, prin a-

Să adăugăm acesfor cifre sigurarea condiţiilor de mun­

răştie, Haţeg, Ilia şi Brad. In ra­ mărul, părul, cireşul, vişinul, gutuiul, fiinţarea livezilor pe pante uşoare, celelalte trăsături ale învăţă­ că, calificare şi perfecţionare

ioanele Alba, Orăştie şi Haţeg, vef- prunul etc., găsesc condiţii de creş­ Pentru realizarea trebuie să se ia măsuri penfru orien­ mântului din acea vreme — a cadrelor didactice, vom com­

sariţii cu expoziţii ntâi puţin înso­ tere şi dezvoltare foarte favorabile în în regiune a peste 50.000 tarea fînduriior Şi éxecütarea lucrări­ caracterul confesional, şovinist pleta tabloul perspectivei în­ De vinzare 1
tone fructe anual lor de întreţinere a solului paralel eu
rite sînt favorabili dezvoltării culturii toate raioanele. curbele de nivel. Prin respectarea cu şi obscurantist şi ne vom con­ văţământului de stat.
Ţinind seama că pomii rodesc în stricteţe a sortimentelor de specii şi
mărului-. ", medie Ia doi ani odată, constatăm că soiuri raionate pentru fiecare bazin vinge de realităţile de tristă Cadrele didactice ale regiu­
Teritoriul regiunii Hunedoara poate Să fJG Ittdf^Gptăîil cllGÎlţîâ armai se produc la noi în regiune sau raion pomicol, se vor pufea cr?a
circa 25.000 tone fructe. Dacă calcu­ plantaţii intense şi cu producţii mari. amintire. Să adăugăm acesto­ nii noastre, având în faţă bi­ una presă de balotat m arca
fi împărţit în următoarele zone pomi- înspre CUÎÎÎVafGa CGlOf lăm' cîte 75 kg. fructe pe cap de lo­ Este necesar să âcordătf o atenţie „L anz", pe 4 roţi, cu şaşiu
cuitor — at1t « t prevăd documentele deosebită soiurilor locale valoroase, ra, situaţia grea, nesigură şi lanţul luminos al acestui de­ şi c a d ru m etalic, g re u ta te 4
colé: 1) lunca Mureşului, favorabilă Consfătuirii de la Constanţa ~* atunci deoarece acestea sînt aclimatizate con­ tone, capacitate 20 tone/24
dezvoltării cutfufii de cîmp, a livezi­ riiai valoroase specii am vedea că pentru regiunea noastră diţiilor noastre. Printre soiurile loca­ de şomaj a cadrelor didacticd, ceniu, cu încredere şi justifi­ ore.
lor de pOnil pe lîrigă case, precum şi de pomi este nevoie de o cantitate totală de le valoroase amintim următoarele :
42.000 tone fructe anual. Aceasta fără Roşii de Geoagiu, Untoase de Geoa­ situaţia detestabilă a celor mai cată mîndrie patroţică muncesc P la ta şi p rin v ira m e n t. Do*
a mai socoti cantităţile necesare pen- giu, Roz de Geoagiu, Verzi de Mada, ritorii se vor a d re sa Ia în tr e ­
a livezilor mari în gospodăriile de sfat Bulzeşti, nuci do Sibişel etc. multe manuale şcolare, corup­ pentru a obţine noi şi însem­ prinderea „Fructexport" din
şi gospodăriile colective ; 2) zona co- . industrializare şi export. Pentru a Sibiu, str. I. V. S talin , nr. 3,
p linelor şi dealurilor, favorabilă cultu­ După statisticile existente, în regiu­ Realizarea unor plantaţii masive cu ţia, sistemul defectuos de nate succese in opera de con­ telefon 12.40.
rii pomilor ; 3j zotia Mónfá'rta — fa­ nea HurtedOâfa se găsesc tfft niiinâr specii şi soiuri valoroase nu se pot a-
vorabilă dezvoltării Zootehniei Şi cul­ de 2.487.536 pomi fructiferi din care control şi vom avea imaginea struire a socialismului in pa­
turii pomilor sub formă de grădini fa­ 24,26 la suiă în plantaţii masive, iar
75,80 la sută Sînt plantaţii răzleţe. integrală a vechiului invăţă- tria noasiră..
miliare. Pomii din plantaţiile masive ocupă 0
Dispoziţia, aproape în evantai, a re­ Suprafaţă de peste 4.006 ha. Pe spe­ mînt. lOAN ILIESCU
cii, situaţia pomilor din livezile noas-
ţelei hidrografice şi bogăţia formelor tre se prezintă astfel : meri 13,56 la S-ar putea obiecta că peri­ profesor
de relief creează 0 serie de depresiuni
sută, peri 3,04 la sută, gutui 0,22 la putea face faţă nevoilor consumului sigura decît în sectorul de stat şi ce! Brigada arîlsîlci de agitaţie i fost «fmizati
sută, pnMi 71,87 la sută, caişi 0.44 intern, a industriei şi exportului, re­ cooperatist al agriculturii. De aceea
care pot fi socotite adevărate bazine Am cunoscut zilele acestea o P rintr-un teleobiectiv, m em brii irului, provoca nereguli st
pomicole, lată care sîfit acestea: 1)
depresiunea Haţegului, delimitată de la sută, piersici 1,27 la Sută, cireşi giunea va trebui Să pfodUcă anual este necesar să se duca o susţinuta b r ig a d ă a r ti s t i c ă d e a g i t a ţ i e e n ­ b r ig ă z ii a u c r e a t u n r a id s a tir ic p ie r d e r i c e s -a r fi p u tu t e v ita .
j ,59 la sută, vişini 0,98 la sută, nuci muncă politică în rîndul ţăranilor Pe de altă parte brigada s-a
lanţul munţilor Sebeş, Parîng şi Po­ <i,5f la sută, alţi pomi 2,52 la sută. 52.000 tone fritcle din care: 42.000 muncitori pentru a-i convinge să se tu ziastă. E ste brigada artistică prin diferite sectoare ale în tre­
iana Rusca ; 2) bazinul Geoigiu, si­ torte fructe pentru consum intern, 8.678 constituie în asociaţii, întovărăşiri şi d e a g ita ţie I.G .R.A. D eva care, prinderii, descoperin d diferite ocupat şi de succesele obţinute
tuat între Murit!i Metalici şi valea Mu­ Acest raport numeric între specii după cum ea singură îşi cintă, practici străine com erţului so­
în cin stea zile i dă 7 N oiem brie.

reşului : 3) bnâintil Orăştie, delimitat arată o orientare greşită îrtspre cul­ tone pentru industrializare şi 1.350 tone gospodării colective, care prin natürá s-a trezit dintr-un som n ce a cialist. D upă acest raid s-a cre­ Au fost eviden ţiaţi tovarăşii Pe­
de munţii Sebeş şi valea Mureşului ; 4) tura prunului care reprezintă 7 i,S7 pentru export. lor permit dezvoltarea rapidă a ra­ d u ra t a p ro a p e 6 Iutii. at un spectacol reuşit, întocm it
tre Ilarabagiu , M atei A dăm ,

bazinul Hunedoara cu subbazirielé sálé la suiă din livezi, deşi condiţii tot Pentru a realiza producţia de 52.000 murii pomicole. In u rm ă ca o ju m ă ta te de an, cu m u ltă m in u ţiozitate. M eza G aşpar, Iuliu Jeleriu şt
Strei şi Cefnél, délimitât la est de aşa de favorabile sînt şi pentru res'ul tone fructe anual, este, în primul rînd brigada a dat un spectacol apoi m ulţi alţii care au m uncit cu
munţii SebestiKiI şi la veSt de Munţii speciilor. Componenţa plantaţiiior în necesar să Mărim numărul pomilor. O atenţie mai mare ca pînă acum s-a a u to d izo lva t nem aiocupîn- O m are parte a program ului sim ţ de răspundere, dovedind o
Poiana RúScá i 5) bázliííll Brad, si­ masive şi cele răzleţe se caracterizea­ tiebuie să se acorde plantării de pomi du-se nim eni de ea. Cum a luat g rijă deosebită pentru avutul
in grădinile familiare dé la oraşe şl a fost îndreptat îm potriva dela­
pidatorilor şi a lipsurilor nejus­
tuat intre Munţii Metalici SÍ Grisul ză printr-un număr mare de specii şi Pînă In anul 1965, în regiunea noastră safe, unde fiecare locuitor trebuie să d in n o u f iin ţă ? I a tă c u m . î n t r e ­ tif ic a te d in g e s tiu n i. A s tf e l a u o b ş te s c .
soiuri, cită vreme arbuştii sînt înfr-un
Alb ; 6) bazinul Peiroşani, situat îri- număr foarte redus şi se găsesc nu­ vor trebui să fie Un nUmăr de 2.628.800 aibă în grădiniţa sa cel puţin 10—30 prinderea, neindepliiiindu-şi p la ­ fost c ritic a ji: m erceologii D u­ U ltim ul program prezen tat de
t/e munţii SëbestiMi fa nord, munţii mai în grădinile familiare. La multe pomi pe rod. Aceasta înseamnă că pomi fructiferi. nul pe cele trei trim estre din m itru Ionescu de la P etroşan i brigada artistică de a g ita ţie a
Lotrului la est, Munţii Vi/lcah la sud specii valoroase, ctun sînt vişinul, gu­ pînă în anul 1965 vor trebui plantaţi diferite c a u ze , printre m ăsurile şi N icolae IIest de la D eva, în trep rin d erii I.C .R .A . a d o v e d it
şi muriţli Retezat lei Vest. Acest baZIli tuiul şi cireşul, Mi se observă nici un înea 1,106.534 pomi. Repartizaţi pe Inginerii şi tehnicienii agronomi de luate în scopul m o b iliză rii tu ­ care au în străin at sau au făcut că aci există toate condiţiile
este străbătut de fitil Jiui progres, ceëa eé înseamnă ca în anii ani, revine cîte 160.000 bucăţi pomi pe lingă sfaturile populare, din S.M.T., turor salariaţilor la o m ai in ten ­ afaceri cu brînZa din d ep o zit, pentru o a ctivita te a rtistică in­
Viitori trebuie să ne îndreptăm atenţia anual, din soiurile şi speciile raionate. G.A.S. şi G.A.C. au obligaţia să acor, să activitate, a fost şi aceea de g estion aru l C on stan tin M anoliu tensă. F oarte ta len ta te s-au d o ­
Prin poziţia sa geografică, regiu­ înspre răspîndireâ acestor specii. La aceştia se mai adaugă 10 la sută, de O asistenţă tehnică şi o îndrumai« de la d ep o zitu l nr. 2 D eva, care v e d it a fi so liste le A na M arcu
nea Hurieílodrá se încadrează îritr-im căfe trebuie plantaţi în Midi ace­ a făcut chefuri cu băutura din şi Schleim hulita.
climat *émf»eraf, líiü'tílcif mult, ca rit­ Ţiriînd seama de orienlarea greşită în lora care irit/'a în declin sau pier. In rnni competentă, atît unităţilor socia­ a r e a d i v i z a b r ig a d a a r ti s t i c ă d e d e p o zit, C o n sta n tin B u toi de ta
maré a dispoziţiei reţelelor de dpe. ce priveşte cultivarea diferitelor spe­ ce priveşte prunul, va trebui ca în depozitu l de bere P etroşani, D acă pe viitor organ izaţia de
Văiie ăpelof fiind fri céa Mai Mare cii de pomi, va trebui ca pe viitor mod treptat, parte din soiurile locale, liste cît şi ţăranilor muncitori indivi­ a g ita ţie . Aşa s - a n ă s c u t d in n ou care a m a n evra t în folosu l lui partid şi com itetul de întreprin­
parte închise, sînt férité de infirienţa să ne îndreptăm atenţia înspre culti­ să fie înlocuite cu soiuri de masă. in plu su rile d e bere etc. d e re s e v o r o cu p a mai. in te n s
curenţilor reci. Ele sînt închise, în­ varea celor mai valoroase specii. Ur- vederea asigurării materialului săditor duali. brigada artistică de agitaţie. de activitatea acestei brigăzi ar­
deosebi pentru vlutnrilé reei cure bat mînd indicaţiile date de Consfătuirea aii fost amenajate' două pepiniere po­ De asem enea s-a satirizat tistice de agitaţie, ea îşi va adu­
dm est şi din nord-est. întreaga edn- de la Constanţa va trebui ca în vii­ micole la Orăştie şi Reia, raionul Ha* Socotim că prin înfăptuirea indicaţii­ In întreprindere sin t m u lţi ti­ niunca în a sa lt p ra c tic a tă la li­ ce contribuţia la lichidarea din
figurafié ti tefenffilli regiunii Creează torii ani, procentul mărului în livezi lor date vom asigura dezvoltarea po­ neri. A ici m uncesc u tem işti ca nele d ep o zite raionale care, ur­ tim p a lipsu rilor, la m o b iliza ­
Microclime deosebit de favorabile edi­ să se ridice la 38,10 la sută, a pă­ miculturii în regiunea noastră la ni­ E lena Radu, E ugenia G roza, m ărind îndeplinirea planului rea m uncitorilor pentru în depli­
turii pomilor şi chiar a unor specii r u şi , ţa y o la şţjlă, a gutuiului la velul posibilităţilor ce te are, înde­ M argareta P opa şi m ulţi alţii.
plinind astfel o sarcină nobilă pe care Prin ei brigada trăieşte, acti­ num ai in u ljiţgg P jîjte a trinies- nirea sarcinilor încredin ţate,
pretenţioase cum sint njigţjaDJ. cJLş- vează.

partidul şi guvernul ne-au puş-0 în l a t ă un, a s p e c t d in m u n c a a-

ta. ' ¦» u _ t - » » t u l.Vt??LC§ M k t e M â
. i • Uţ-t c