Page 41 - 1958-11

1 Anul X Nr. 1214 i-'l'UUC P R O L ETARI DIN TO ATE ŢĂRILE, U N IŢ l-V A ! @ itiţi u t pxtty, 4 LA (3.A.S. ALBA
l' .X‘,X»fi.. _
Vineri 14 noiembrie 1958 ® Pentru interzicerea ar­ Atenţie mai mare arăturilor
4 pagini 20 bani mei nucleare şi încetarea ex­ adinei de toamnă!
perienţelor cu această armă.
La gospodăria de stat din Alba Iulia, arăturile adînci de
© Congresul extraordinar to a m n ă sînt în toi. D in cele 525 ha. plan ificate s-au a ra t pî­
al partidului socialist din Ja­ n ă în z i u a de 13 n o i e m b r i e p e s t e 2 00 h a.
ponia.
S u p ra fe ţe le cele m a i m a ri au fost a ra te Ia secţiile G a ld a de
© Ditlles respinge „trium-. J o s şi O a r d a de Jo s. Miai s la b s tă s e c ţia d in A lb a Iu lia , c a re
viratul" propus de De Gaulle. p î n ă în z i u a de 12 n o i e m b r i e n u a r a s e n i m i c d in cele 8 0 h a .
planificate.
© „Axa Bonn-Roma“ pen­
tru 'fabricarea rachetelor. F ă r ă a n e g l i j a a l t e s a r c i n i i m p o r t a n t e , ce Ie a r e în a c e a s t ă
perioadă, conducerea G.A.S. Alba Iulia va trebui să acorde o
® Sciziune in partidul de- atenţie mai m are arăturilor adînci de toam nă. Tim pul fiind
mocrait-creştin din Italia. înain tat se im pune grăbirea în aşa lei a acestei lucrări, incit
să se term ine în cel m ult o să p tă m în ă .
NOI BLOCURI

vor fi date în folosinţă

Pînă la stîrşitul anului aces­ peni şi Uricani vor ti date în In plin sezon de cules
ta, minerilor din Valea Jiului U folosinţă două blocuri cu cite o vînificaţie
se vor da în folosinţă noi blo­ 27 apartamente. Pentru minerii
curi de locuinţe. Harnicii con­ din Petriila se vor termina şi da Era seară tîrzie şi totuşi — Am recoltat şi vinificat
structori ai Trustului 7 se stră­ in folosinţă un număr de 10 la tru p u l v itic o l d in D obirca,
duiesc ca planul pe trimestrul case în şir cu 111 apartamente. aparţinător gospodăriei de pînă acum stru gu rii de pe o
IV să-l realizeze înainte de vre­ Pentru tinerii necăsătoriţi vor sta t din A poldu de Sus, m un­
me, pentru ca astfel alte familii fi date in folosinţă în acest tri­ ca nu încetase. Şiru l de căru­ suprafaţă de peste 50 ha. —
de mineri să se mute in locuinţe mestru un număr de 3 cămine ţe ce soseau din vie aşteptau
noi. cu o capacitate de .477 locuri. să fie descărcate. La cele cî­ a sp u s el. N e-au m ai ră m a s
teva prese oam enii lucrează de re c o lta t do a r 15 ha. F acem
Astfel, la Petroşani se vor Ritmul actual al lucrărilor de cu m ultă hărnicie şi pricepe­ tot ce putem să le term inăm
termina in acest trimestru 6 construcţii dă-toată garanţia-în­ re la lum ina unor becuri pu ­ şi pe acestea cît m ai repede
blocuri cu un tdtail de 84 apar­ deplinirii sarcinilor de plan ale ternice. De la prese m ustul pentru a nu ne prinde în gh e­
tamente. De asemenea, la Lu- constructorilor. ţişn eşte, la fel ca apa din ţul. D espre produ cţie, ce a ş
n işte izv o a re p u tern ice, în putea să sp u n ? E ste bună.
Lucrări de electrificare
n iş te jg h e a b u r i p e c a r e se S trîn g em . in m edie p este
Echipa comunistului SPRE fn cartierul Urol al oraşului ţeaua electrică şi radioficare pe
Alexandru Herban, dc Simeria s-au plantai prin mun­ o lungime de 3.000 metri. scurge intr-un puţ adine. De 6.000 kg. stru g u ri la ha. C a­
la sectorul If al minei că voluntară stîlpi pentru re- aici pom pele îl trim it pe so r­
Teliuc, se angajase să Din comitetul de iniţiativă în­ bu ri în p iv n iţi. A şa e acu m litatea m ustului este ceva ne­
dea in cinstea zilei dc 7 Noiembrie 0 **L>*« = fiinţat pentru mobilizarea cetă­ toam n a, în p lin sezo n d e cu­ o b işn u it la noi. La a n a liza
i 50 tone minereu peste plan. In ţenilor la efectuarea lucrărilor les şi vin ifica ţie in p o d g o riile f ă c u tă a m c o n s ta ta t că. un
\ numai 27 de zile. ale lunii oclotn- NOI SUCCESE IN fac parte: deputatul Ioan -Re- regiunii noastre. litru de m ust con ţin e între
i bric, oamenii din această echipă şeru, muncitorii ceferişti Ioan 240-260 gram e zahăr.
au dat 57 tone minereu peste plan. ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Sabău, Ioan Goman şi alţii. P rin tre m uncitorii de la
descărcat l-am in tiln it pe tov. T ot d e la to v. B icfa lvi am
!â IN CLIŞEU: Echipa condusă de în a in t e a Irt a c e s te z ile , în tr e c e r e a MINERII Pînă acum s-au strîns 32.000 B icfalvi Ioan, responsabilul aflat că num ai de la acest
.Alexandru Herban în timpul lucru­ so cia listă continuă ' cu avînt. RIN RHELAR lei, adică peste 60 la sută din trupului. Era g ră b it, dar şi-a tru p vitic o l s-au trim is in cen ­
lui. V R EM II Iată cîteva ştiri sosite ta re­ costul total al lucrărilor de elec­ făcut totu şi tim p pentru a ne trele m u n citoreşti din regiune
dacţie care confirm ă acest lu­ In fiecare zi, dtc Glielar, pornesc trificare şi radioficare. da citev a in form aţii despre peste 200.000 kg. stru g u ri de
De la subredâcfia Odată cu intrarea în funcţiune a ce­ cru. spre furnale numeroase vagoane încăr­ m ersul culesului şi vinificn- m a s ă . C u le g e r e a şi. s o r ta r e a
noastră voluntară lor două mari cuptoare, producţia de cate cu minereu de fier. Întrecerea ce In cu'rind aproximativ 140 de ţiei. lor nu a fost o sarcin ă uşoa­
oţel electric Ia Combinatul siderurgic ECONOMII se desfăşoară Intre raioane, pentru a locuinţe vor fi luminate cu cu­ ră, dar harnicii m uncitori de
din S ebeş din Hunedoara a crescut simţitor. extrage Ia suprafaţă pină ia sfîrşitu! rent electric. aici s-au achitat cu cin ste de
.Aplieind iniţiativa muncitori­ anului 2.900 tone de tninereu de fier ea. Pe piaţă au plecat num ai
Un magazin universal mîxf In ziua de 12 noiembrie, topitorii lor de la întreprinderea „Jfinoş peste sarcinile da plan, a dus la în­ — O— struguri de calitate.
ce deservesc cele 4 cuptoare electrice Herbak“ din Cluj, colectivul de registrarea unui succes deosebit.
In curînd, în comuna Păuca se va ale combinatului siderurgic, ‘ au înre­ muncitori, ingineri şi tehnicieni Âcfiuni tinereşti Din activitatea Societăţii
deschide un magazin universal mixt. gistrat un nou şi important su cces; de la fabricp . „Ardeleana" din Din ziua de 12 noiembrie, colectivul
Lucrările acestui local se găsesc în- au fost elaborate primele tone de oţel Alba Iulia, a luat o seamă de dc muncă de la grupul minerilor de Tinerii din oraşul Vulcan, mo­ de ştiinţe matematice şi fizice
tr-un stadiu avansat — (se lucrează în contul zilei de 10 decembrie 1958 măs uri teiinico-organi?atomice, fier Gheţar a început să extragă mine­ bilizaţi de către organizaţiile de
la finisaj)'. La acest magazin, ţăranii care,, puse în ' practică, au dgt reu în contul primei decade e lunii U.T.M., au hotărît să facă ora­ P e lin ie de in- Prof. A. CHIŢEI GHEORGHE utiiv. E ugen Do-
muncitori se vor putea aproviziona cu PR IN TEHNICA chiar de ta început rezultate decembrie 1958. şul lor cît mai frumos. In acest o ă ţă m în t, în ca­ preşedintele Filialei Societăţii brescu şi „Ana­
toate mărfurile necesare. AVANSATA bune.. In.’juna care. a . trecut, la scop ei au pornit, cu cîtva timp drul S ocietăţii de liza m anualului
secţia croi s-au înregistrat cele Tt RRIGAZB în urmă, o acţiune de curăţenie ştiin ţe m atem a­ de ştiinţe matematice şl fizice de calcul dife­
Toi mai mulle mărfuri Preocupaţi de realizarea unor mai frumoase economii de ma­ RE TINEREII a oraşului. Astfel a fost cură­ tice şi fizice, din regiunea Hunedoara ren ţia l şi inte-
i n d ic i d e p l a n c î t ’m a i r i d i c a ţ i , un teriale din amil acesta. Fapt ţat molozul şi resturile de mate­ s-a ţin u t în z i- g ra i pîn ă la no­
Desfacerea mărfurilor către popu­ g ru p de teh n icien i şi in g in eri de semnificativ este şi acela că in vederea întâm pinării zilei riale din jurul blocurilor. In fa­ ——
laţie prin magazinele comerţului de la m in a V ulcan, în fru n te cu toţi muncitorii acestei secţii au de 30 Decembrie, la întreprinde­ ţa blocurilor au început să se a-
stat a crescut în 1958 faţă de 1957 cu tov. Iosiî rCotoiţ, : V ictor G îrjp ab ă realizat in tuna octombrie eco­ rea „C eram ica" Baru M are s-au rnenajeze spaţii verzi. In acest ua d e 11 n o ie m b rie o c o n sfă tu ­ ţiunea d e d eriva tă in clu siv, din
21 la sytă. şi alţii, au co n cep u t co n fecţio n a­ nomii însemnate de materiale. luat unele m ăsuri care să asi­ scop s-a transportat pămînt şi ire cu toţi. p ro feso rii din reg iu n e punct de vedere ştiin ţific şi m e­
rea unei benzi pentru alegerea Valoarea totală a economiilor gure realizarea planului de pro­ s-au confecţionat gărduleţe. Ac­ care predau m atem aticile la cla­ todologic“ făcută de către tov.
In 1958 s-a distribuit cu 25 la sută şistului. In urm a folosirii acestei făcute în furia trecută se ridică ducţie. ţiunea continuă şi în aceste zile. sa XI-a. cotif. univ. Ioan S ă lâ ja n .
mai mult zahăr, cu 14 la sută mai benzi, procentajul de cenuşă s-a la stima de 7.635 lei. in timp ce
multă carne şi preparate de oarnd, cu 8 redus în m edie în tre 2 — 2,5 la în luna septembrie, atunci cind Zilele trecute, de pildă, s-au Printre tinerii care au adus Cu această ocazie s-au expus La discuţii, au luat cu vîn tu l
la sută mai multă pline. S-au intro­ sută, ceea ce face ca anual să nu se aplica iniţiativa de la fo rm at 7 b rig ăzi de tineret, în o contribuţie deosebită la aceas­ două re fe ra te : „N oţiunile de li­ p ro feso rii: Pauel P erebiceanu,
dus noi sortimente care satisfac la un se ob ţin ă econom ii în v alo are de Cluj, economiile de materiale fa care au in trat peste 50 de ute- tă acţiune se numără cei din m ită, continuitate şi derivate
nivel tot mai înalt cerinţele maselor, 1.440.000 lei. secţia croi s-au ridicat abia la m işti. organizaţiile de bază U.T.M. nr.
printre care răcitoare electrice, aspi­ suma de 3.500 lei. 5 şi 6 Construcţii. ex p u se in lu m in a m a te m a tic ilo r P a v e l G a ra m a n , G o rio la n T em -
ratoare de praf, aparate de radio de De asem enea, confecţionarea P r i n t r e o b ie c tiv e le ce şi le-au
calitate superioară, precum şi aparate şi p u n e r e a în fu n c ţie a celo r Dintre muncitoarele acestei stabilit s î n t : îm bunătăţirea ca­ Hidrocentrală modernei" de că tre iov. prof. peanu, P am fil T om a, conf. univ.
de fotografiat, maşini de cusut etc. două maşini de curăţat vagoneţi secţii s-au evidenţiat în mod de­ lităţii produselor, reducerea pre­ Gh. M asca şi alţii.
de m ină. precum şi h ald o ru l de osebit Ana Moldovan, care a ţului de cost, întreţinerea agre­
Aprovizionări de iarnă ia p uţu l V ii vest, aii dus la economisit 1.777 dm.p de piele. gatelor, creşterea productivităţii 1 In urm a discu ţiilor s-au tras
reducerea a o serie de posturi, .Maria Boitor cu o economie de m uncii şi altele. urm ătoarele concluzii, care, a-
In vederea aprovizionării de iarnă ceea ce re p re z in tă o econom ie o- 1.442 dm.p. piele, Ana Man- automatizată p lic a te în to cm a i, p o t du ce la o
a cantinelor, internatelor şi spitalului n u a lă de 230.000 lei. drosca, care a economisit 2.487 In fru n tea brigăzilor au fost
cu legumele şi zarzavaturile necesare, dm.p. de meşinâ şi altele. aleşi tineri vrednici ca Necs Va- îm bunătăţire a predării m ate­
secţia comercială şi administraţiile uni­ In lupta pentru realizarea de sile, M aria Boldeanu, Elvira
tăţilor de resort, au luat din timp toate cit mai m ulte econom ii, colec­ m a ticilo r în şco lile m edii din re­
măsurile. Astfel au fost preparaţi pînă tivul sectorului electrom ecanic, Vass, Cornel A ndraş etc, ,
în prezent 4.320 litri bulion, 6.600 kg. prin oprirea com presoareior giunea n o a stră : profesorii de
semiconserve şi s-au însilozat 30.000 tim p de o ju m ă ta te de oră Ia
kg. cartofi pentru cantine şi internate. fiecare şut, realizează anual su­ la şcolile m edii să se ţin ă la
m a d c 3 7 5.000 lei e c o n o m ii.
curent cu progresele ştiin ţei
A. H07.U
pentru ca in p red a re să nu con ­

tra zică n oţiu n ile ştiin ţifice noi,

să cerceteze din punct de vedere

m etodologic şi să adapteze a-

cesle noţiuni, n ivelu lu i co resp u n ­

zător elevilor din clasa X l-a ;

să se a n a lizeze in am ănunt m a ­

nualul de clasa X l-a, astfel ca

la sfîrşitu l anului să se po a tă

In c o n s t r u c ţ i i trage concluzii folositoare care
să fie p o p u la riza te prin „ G a zeta

Toate brigăzile la nivelai celor nuntaşe de m atem atică şi fizică “ ; ches­
tiunile cu caracter m etodologic
să fie red a cta te in aşa fel incit

Pentru ca rezu ltatele constructorilor de B rig ă zi harnice se g ă sesc încă m u lte pe de executarea unor lucrări de calitate, de să con stitu ie lucrări care să se
la T.P.C.L.IJ. D eva, să fie d in tre cele m ai. expună la sesiu n ile ştiin fifice
bune, conducerea de aici, şi în special co­ şan tierele d e con stru cţii din oraşul D eva. organ izarea m uncii pe şan tiere, de grifa ale societăfii de ştiin ţe m ate­
m atice şi fizice.
m itetu l sindical pe întreprindere, acordă 4 sa d e e x e m p lu , b r ig a d a z id a r ilo r co n d u ­ p en tru e c o n o m isire a m a te ria le lo r.
o im portanţă deosebită ridicării gradului -o -
să d e G rigore S zo k a s de pe şan tieru l tin e­ E xistă insă şi unele b rigăzi care nu se
de cunoştinţe al oam enilor oare com pun PRIN CONTRIBUŢIE
brigăzile şi echipele, pentru ca aceştia să relu lu i, stra d a A urel V laicu , a în reg istra t preocu pă in m odul cel m ai serio s d e sa r­ VOLUNTARĂ

construiască m ai m ult, m ai repede şi m ai în a ceea şi p erio a d ă su ccese d e o se b ite în cin ile ce le au pe lin ie d e p ro d u cţie. D ăm

ie ftin . m u n că . . T in erii B.imion B a la zs, io a n O pri- un sin g u r exem plu . B rig a d a co n du să de

La acest im portan t tru st de construcţii şo r ş i N ico la e .T ra n d a fir, z id a r i 'fă r ă p rea D u m itru M u sta ţă d e la şa n tie ru l bloc A-
există m ulte b rig ă zi şi echipe, care se stră ­
m ultă experienţă, au ajuns .să , fie cunoscuţi oram lancu se an gajase să term ine acest
d u ie s c s ă o b ţin ă r e z u lta te c it mai. bune-
ca cei m ai h arn ici şi p ricep u ţi oam en i din bloc în roşu şi să -l acopere in tr-u n . term en
a ţii in ce p riveşte scu rtarea term en u lu i de
această brigadă. stabilit. D atorită unei slabe organizări a Adunarea cetăţenească a locuitori­
j execuţie, cit şi p rivin d darea unor lucrări
î de ca lita te şi la un preţ de' cost redus. La h otelu l din P ia ţa U n irii, d eşi au e- m uncii, b rig a d a n-a p u tu t să -şi resp ecte lor din Săuleşti, oraşul Simeria, a !
î Iată cîteva exem ple in acest sens. B rigada
x ista t unele lip su ri de o rg a n iza re şi spirit a n g a ja m en tu l, in tirziin d a cea stă lucrare. hotărît ca prin contribuţia voluntară
l com plexă a zidarilor de pe strada G eneral
gospodăresc, sîn t to tu şi b rig ă zi bune ca O parte din oină o poartă şi m eşterul de să se reînnoiască gardul şcolii din,
â* B ă la n , c o n d u s ă d e I o a n N e d a , a r e u ş it ca cartier.
in luna octo m b rie să -şi în d ep lin ea scă p la ­ aceea con du să d e zid a ru l L u dovic P e t e r . şa n tier R om u lu s C rişan , om cu ' sp irit de
nul de p ro d u cţie în p ro p o rţie d e 112 la
ca re a e x ecu ta t fa ţa d a a c e stu i h o tel in in iţia tiv ă d a r care în u ltim u l tim p a m a ­ In cîteva duminici s-a organizat,
| sută şi să execute lucrări de bună călita-
* te. B eton istu l P etru O culeanu, m uncitorul condijiuni ireproşabile. n ifesta t d e lă sa re în m uncă. muncă voluntară. In locul gardu­
J G heorghe D incă, dulgherul G heorghe
U n sprijin p reţios la ridicarea b rig ă zi­ Nu se p oate .spune că co m itetu l sin dical lui vechi al şcolii s-a construi!,
4 K rek şi m ulţi alţii care fac parte din aceas- lor îl acordă com itetul siiidical pe intre- d e la T.R.C.L.IJ. nu s-a preo cu p a t de ri­
d ica rea tu tu ro r b rig ă zilo r şi ech ip elo r la astfel prin muncă voluntară un
î fă b rig a d ă aduc un m are a p o rt la su ccese- ¦p r in d e r e . A tunci, c in d a u . l o c . c o n s f ă tu ir ile nivelul celor fruntaşe. A ceastă preocupare
î le brigăzii. U n ajutor de seam ă, m ai ales există: Trebuie insă să se in siste m ai m ult, gard de beton şi fier de circa 50,
de producţie, participă din partea com ite­ să rse ţină o legătu ră m ai strîn să cu con-
âc in d o a m e n ii d in b r ig a d ă în tim p in ă a n u m i­ tului sindical delegaţi care ajută n em ijlo­ stru ctorii. M uncind in felul acesta rezu l- Mulle din hidrocentralele existen g azi dispiuT de conducere automată. m. lungime, realizîndu-se astfel e-
te g reu tăţi, îl dă şi conducătorul tehnic al ţa ţele d e pe şan tiere vor fi cu m u lt m ai In momentul de fală se automatizează complect hidrocentrala Ezmin din
4 şantierului, iov. D um itru A ntonescu. cit la rezo lva rea , unor 'deficienţe de m o­ bune, idr oam enii m uncii vor prim i în lr-u i ! R.S.S. Autonomă Osetină de Nord. A şi !ost terminată tnonlarea aparaturii conomii de aproximativ 4.000 lei.
m en t, sprijin ă aprovizion area cu m ateriale, « de comandă la distanţă a proceselor de bază. Acum întreaga centrală elec­
| trică Ezmin este condusă de un sing ur om care se află în sala hidrocen- De remarcat în această acţiune
. urm ăresc îndeplinirea an gajam en telor lu­ j iralei. In curiad tabloul de comandă va fi mutat în localitatea Ordjoni-
kidze ia o distanţă de 25 km. este faptul că printre cei 50 de ce­
ate, stim u lează m aterial şi . m oral pe cei j
m ai harnici m uncitori tehnicieni şi in g i­ IN FOTO: Conductele prin care apele rîulut Terek se rostogolesc de tăţeni care au lucrat la acest gard
1 ia o înălţime de 160 de metri către turbinele centralei electricé Ezmin.
sînt nu numai părinţi ai copiilor

ce învaţă la această şcoală, ci şi

neri. T ot la con sfătu irile de produ cţie se tim p m ai scurt ap a rta m en te confortabile. alţi cetăţeni, locuitori ai cartieru-

discu tă felul cum constructorii se preocupă V. ALBU Iui, mobilizaţi fiind de deputaţii

{ lor. T

na ( • -«¦ o O • « a « o 4 « • « i i s » * e «I * • * « > » ! * « « *-• • » ® ¦ i 4 I Í 1 »t • t : t t * i t- ? i « t -5 e x i i -, i « * * i «