Page 43 - 1958-11
P. 43

Nr. 1214                                                                                                                     DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                          Pan. 3

         ALEGEREA. ORGANELOR COMPLICATO A RE                                                                                 Secretar pentru a patra oară                                                                                 T E L E E R ataiE EXTEBIBE

                                        P E It* A R T Bl®                                                                       Gu prilejul ad u n ării generale Acest lucru dovedeşte cu priso­                                        Guvernul R.Q.G. salută recentele
                                                                                                                             de alegeri de Ia uzina electrică sin ţă că cei reafeşr îh o rg an ele

                                                                                                                             din V'tflcari, din cei 7 m em b ri ai c o n d u c ă to a re de p a rtid s-ă u s tr ă ­                     declaraţii aie lui N. S. Hruşciov
                                                                                                                             vechiului birou ăl o rg an izaţiei duit şi a u m u n c it cu sîrhţ de r ă s ­

La Sebeş a avut loc de curlnd sută, preţul de cost a fost redus              ducţie medie de 1.404 kg. grltf,                d e b a z ă , 5: t o v a r ă ş i ă u f o s t r e ă -  p u n d ere p e n tru tra d u c e re a tn              fu problema germană
                                                                             3.590 kg. porumb' şi 11.300 kg.                 feşi. C eea ce m e rită su b lin ia t                 v ia ţă a h o tă rîriio r p a rtid u lu i şi
coritei'lilţa orăşenească de partid.- cu 1,89 'ia suta, realizîndu-se        cartofi la hectar. Faţă de anul                 este şi fa p tu l că s a rc in a de se ­              guvernului, că aprecierea una­                          BERLIN. — Corespondentul                        subliniat Otto Grotewohl, dă'
                                                                             trecut, gospodăria colectivă şi-a               cretar al organizaţiei de bază                        nim ă a fost pe deplin justificată.                  Agerpres transmite: La 12 no­                      răspuns la toate speculaţiile po­
Din lucrările conferinţei a re­ astfel economii in valoare de                mărit numărul bovinelor de la                   de aici a fost în c re d in ţa tă peri-’                                                                   iembrie, la reşedinţa -preşedinte­                 litice ale Bonnului şi permite să
                                                                             12 la 58 capete. Grajdul pentru                 tru a p a tra o a ră aceluiaşi coffiu-                                         NICOLAE RAVENŢA             lui Consiliului de Miniştri al Re­                 se scoată problema germană din
ieşit activitatea vechiului comi­ peste 422.000 lei. De asemenea,            50 vaci ou lapte este şi el pe                  nistj tovarăşului Teodor Radu,                                                        corespondent         publicii Democrate Germane,-                       impasul în care a intrat, tocmai
tet, în direcţia creşterii maturi­ întreprinderea „Sebeşul“ şi-a             terminate. Din gradina de zar­                                                                                                                             Otto Grotewohl, a avut loc o                       ca urmare a politicii guvernului
                                                                             zavat s-a realizat un venit de                                                                                                                             conferinţă de presă la care au                     de la Bonn.
tăţii organizaţiilor de bază, 6- îndeplinit planii! în această peri-'        peste 100.000 lei. Colectiviştii                / v v s a a a a a a a a a a a a a a a a a a A /v ^\ a a â / A a a 'Vn a a a a a a a a a Aa a a J           participat numeroşi ziarişti ger­
                                                                             vor primi în acest an pe Ungă                                                                                                                              mani şi străini. La această                           Primul ministru al R.D. Ger­
rientării lor mai operativ înspre oadă în proporţie de 101,16 la             produsele agro-aiiftientare şi                      Fondul fîntreprinderii \                                                                               conferinţă de presă a fost. dis­                   mane a salutat propunerea lui
                                                                             10-12 lei la zi-muncă. Datorită                                                                                                                            tribuit un memorandum a! gu­                       N. S. Hruşciov ca puterile de
rézolvarea sarcinilor trasate de sută, dini peste plan' 33.000 pe­           rezultatelor obţinute şi' a mun­                          să fie mai bine folosit                                                                          vernului R.D. Germane cu pri­                      ocupajie să ia îri considerare în
cei de al II-lea Congres al rechi ciorapi de bumbac şi mă­                   cii politice desfăşurată de comu­                                                                                                                          vire la primejdia de război pro­                   mod serios problema retragerii
                                                                             nişti, tdt mai multe familii de                                                                                                                            vocată de politica de înarmare                     trupelor lor din Germania. Otto
P.M.R., luptei pentru înfăptuirea tase şi reăiizînd economii in              ţărani muncitori se îndreaptă cu                                                                                                                           a Germaniei occidentale, precum                    Grotewohl a insistat din nou ă-
                                                                             încredere. spre gospodăria co­                                                                                                                             şi o „Carte albă cu privire la                     supra propunerii de creare a u-
tuturor hofârîrilor organelor de valoare de 354.000 lei.                     lectivă.                                                                                                                                                   politica agresivă a guvernului                     nei Confederaţii a celor două
                                                                                                                                                                                                                                        Republicii Federale Germane“.                      state germane şi pentru înche-
partid.                                 In scopul obţinerii unor suc­                                  ?                         N u de m u lt a a p ă ru t o hotă- 409.000 lei, pentru acţiuni so-                                     Aceste documente au fost edita­                    ierea unui tratat de pace la ela­
                                                                                                                                                                                                                                        te de Ministerul Afacerilor Ex­                    borarea căruia să participe re­
De asemenea, a reieşit faptul cese cit mai mari, organizaţiile                 îndrumate de către comitetul                  rlre a C on siliu lu i de M iniştri cial-cu ltu rale 270.000 lei, pen ­                                    terne al R. D. Germane.                            prezentanţii poporului german.
                                                                             orăşenesc de partid, organiza­
că membrii comitetului orăşe­ de bază au mobilizat peste 80                  ţiile de bază au muncit mai con­                p rivito a re la con stitu irea şi fo­ tru o rg a n iza rea diferitelor                                       In cadrul conferinţei de pre­                      După cum arată reacţia gu­
                                                                             cret şi ou rezultate mai bune in                losirea fon du lu i în trep rin d erii, fe stiv ită ţi 114.000 lei, pen tru                                să au făcut declaraţii Otto Gfo-                   vernului vest-german, la aedste
nesc de partid au reuşit să a- la sută din numărul muncitori­                primirea de noi membri şi can­                                                                                                                             tewohl şi dr. Lothar Bolz, mi­                     propuneri, a spus O. Grotewohl,
                                                                             didaţi de partid. Anul acesta,                                                                                                                             nistrul Afacerilor Externe al                      acesta tinde spre agravarea în*
corde organizaţiilor de bază uri lor şi în special al tinerilor în           Organizaţiile de bază ău primit                 hotărire p rih care p a rtidu l şi îm bu n ătăţirea m eselor la can­                                       R.D. Germane.                                      corelării internaţionale.-
                                                                             203 candidaţi de partid din care                g u v e r n u l îşi m a n ife s tă în că o- tin ă 100.0 0 0 lei, iar p e n tru
ajutor mai concret, ceea ce a întrecerea socialistă. Gele 33 de              181 sîrit muficMori care lucrea*                                                                                                                              Otto Grotewohl a subliniat în                      Ministrul Afacerilor Externe
făcut ca acestea să-şi îmbună­ brigăzi de tineret din întreprin­             ză nemijlocit îri producţie, făr                dată grija  fa ţă               de oam enii con stru cţii          de locuinţe  abia                       declaraţiile sale că guvernul                      al R. D. Germane, dr. Lothar
                                                                             restul sini ingineri, tehnicieni,               m uncii.                                              26.000 lei.                                          R.D. Germane salută declaraţii­                    Bolz, luînd cuvîntul, a dat ex­
tăţească simţitor munca. S-a derile oraşului cuprind astăzi                  colectivişti.                                                                                                                                              le recente făcute de N. S. Hruş­                   plicaţii amănunţite asupra celor
                                                                                                                                                                                                                                        ciov la mitingul prieteniei din­                   două documente prezentate în
întărit disciplina de partid, a peste 320 utemişti.                             Pe lingă aspectele pozitive ale                       M ajoritatea întreprinderilor                    P rivin d aceste cifre se vede                   tre popoarele sovietic şi polonez.                 cadrul conferinţei de presa.
                                                                             muncii comitetului orăşenesc de                     n o a stre du în ţe le s ş i a p lic a t în       clar că fondul în treprin derii nu                   Precizările făcute de N. S. Hruş­
crescut simţul de răspundere Pe lingă munca de conduce­                      partid, vorbitorii au scos \a i-                    p ractică a cea stă hotărire. D in                                                                     ciov, a spus Otto Grotewohl,                          Conferinţa de presă
                                                                             veală o serie de lipsuri care au                    p ăcate însă, există şi unele în ­                s-a ch eltuit conform hotârîrii. ^                   deschid noi perspective pentru
al membrilor şi candidaţilor de re a organizaţiilor de tineret,              existat în munca comitetului o-                     treprinderi căre, deşi dispunind                  H otărirea prevede că cea m ai                       încheierea unui tratat de pace                     de ia ambasada R.D.6.
partid care acum participă mai comitetul orăşenesc de partid                 răşenesc şi a organizaţiilor de                     de un fond în sem n at, tili l-au                                                                      cu Germania. Guvîntarea lui
                                                                             bază. Ei au criticat slaba preo­                    fo lo sit aşa curii treb u ie, co n ­             m are parte a fondului — cel                         N. S. Hruşciov, după cum a                                 din Moscova
activ la rezolvarea sarcinilor s-a preocupat cu multă grijă de               cupare a acestora faţă de educa­                    form cerinţelor hotârîrii m ai                    puţin 67 la su tă — să fie chel­
                                                                             rea candidaţilor de partid şi a                     su s a m in tite. Âşcl d e exem plu,                                                                   beneficiile                                           MOSCOVA (Agerpres)'. —
politice şi economice':                 îndrumarea organizaţiilor de ti­     masei de tineri, precum şi fap­                     la C o m b in a tu l sid eru rg ic H u­           tuită pentru construcţia de lo­                                                                         TASS transmite: In seara zi-
                                                                             tul că nu s-a asigurat organi­                      n ed o a ra s-a ch eltu it p în ă la              cuinţe pentru m uncitori.                            Mâi                                                lei de 12 noiembrie, la amba­
Multe organizaţii de bîză, neret înspre mobilizarea tinere­                  zaţiilor de masă, o conducere şi                    d a ta de I o cto m b rie a.c. su m a                                                                                                                     sada R.D.G. din Moscova a avut
                                                                             îndrumare mal concretă,                             d e 1.362.000 lei din fon du l în­                                                                     spus că nici exploatarea bento-                    Iog o conferinţă de presă pen­
ca cele de la' îritfeprin'dereâ tului la munca de înfrumuseţa­                                                                   tre p rin d e rii.                                                                                     rtitei, care este fo arte c ă u ta tă în           tru ziariştii sovietici.
                                                                                Faţă de posibilităţile reale, de                                                                                                                        dom eniul forajului, nu se face
„Sebeşul“, „Simian Bărnuţiu“, re a oraşului şi a împrejurimi­                forţele existente, procentul su­                        Cum s-a cheltuit această                                                                           în m od ra ţio n a l. Aici, dacă s-ar                 Ambasadorul R.D.G., Johan-
                                                                             prafeţei de fereri cooperativizat               \ sum ă ? P entru prim a şi aju toa-                                                                                                                           nes Konig, a informat pe cores­
T. A. R. T., cartier II, G. A. O., lor lui. Utemiştii au plantat             este încă mic — au subliniat                                                                              P entru viito r tovarăşii din                    înfiinţa un cuptor pentru coace­                   pondenţi despre pasul important
sfatul popular raional, a re­ p'este 800 puteţi în parcul din                numeroşi vorbitori. Aceasta do­                 ? re 443.000 iei. pentru reptiraţii                   conducerea C .S.H . vor trebu i                      rea bentonitei, beneficiu) pentru                  întreprins de grivernul R. D.
ieşit Că âü folosit' metode arin? (la marginea oraşului) şi                  vedeşte că nu s-a muncit îndea­                                                                                                                            întreprindere ar creşte cu cel                     Germane în lupta pentru men­
                                                                             juns de bine şi cu toată răspun­                ţ şi în treţin eri de case de odihnă                  să acorde toată atenţia folosirii                    p u ţ i n 17 lei !a t o n ă . N u e x i s t ă      ţinerea şi consolidarea păcii în
bune în pregătirea şi des­ au muncit ou multă însufleţire                    derea.                                                                                                fondului în treprin derii, in aşa                    însă interes suficient pentru ex­                  Europa. Konig a comunicat că
făşurarea adunărilor generale, la amenajarea drumului care                                                                                                                                                                              ploatarea tuturor resurselor lo­                   guvernul R.D. Germane a adre­
îri conducerea învăţămîniului de duce la terenul sportiv.                       Conferinţa a recomandat no­                                                                        fel incit — conform hotârîrii                        cale şi p en tru folosirea întregii                sat guvernelor celorlalte stată
                                                                              ului organ ales să ţină seamă                                                                        — cel pu ţin 67 la su tă din el                      capacităţi a unităţilor existente.                 un memorandum în legătură cu
                                                                              de propunerile făcute şi să mun­                                                                                                                          De asem enea, lipseşte din partea                  primejdia de război provocată
partid, în munca de primire de Succese in dezvoltarea                        cească cu mai multă răspundere                                                                        să fie ch eltu it pentru co n stru ­                 conducerii iniţiativa înfiinţării de               de politica de înarmare a Ger­
noi membri şi candidaţi de par­                                               pentru îmbunătăţirea continuă                                                                                                                                                                                maniei occidentale. Guvernul
                                        sectorului socialist                  a muncii de partid.                                                                                  irea de locuinţe pentru m unci- 5                    noi secţii şi de îm b o g ă ţire a s o r­          R.D. Germane consideră de da*
                                                                                                                                                                                                                                                                                           teria sa sa informeze pe larg
tid, în conducerea economiei                                                     Conferinţa a. ales noul comitet                                                                   tori.                              ţ                 tim entelor de producţie.                          opinia publică internaţională de
                                                                              orăşenesc de partid încredinţînd                                                                                                                                Am arătat mai sus nu­                        intenţiiîe '‘agresive ale cercurilor
etc.                                    diil agricultură                      sarcina de secretar al acestuia                1V A V W W V V 'i                                                                                                                                             toomihărlfe'" di'n R. F. Gefrriană:
   Birourile organizaţiilor de                                                tovarăşului Mircea Stan.                                                                                                                                  m ai cîteva din cauzele ca­
                                                                                                                                                                                                                                        re duc Ia nerealizarca de                              Pe baza unui vast material
baza s-au preocupat cu mai Cil sprijinul organizaţiilor de                                                      P". GHIRUŢA                                                                                                             c ă tre În tre p rin d e re a „1 M a i"             faptic, a declarat Johannes Ko­
                                                                                                                                                                                                                                        a beneficiilor. Ele însă sînt m ult                 nig, în acest document se: dau
mult simţ de răspundere de re­ bază, a! membrilor de partid                                                                      De                                                                                                     m ai m u lte şi care ar trebui să                  dovezi incontestabile despre fap*
                                                                                                                                                                                                                                        constituie obiectul unei analize                    tul că pe teritoriul R.F. Germa­
partizarea de sarcini concrete din întreprinderi şi instituţii, al                                                                                                                                                                      serioase intr-o şedinţă de lucru                    ne se desfăşoară pregătiri care
membrilor de partid. De pildă, conducerilor de întreprinderi şi                                                                                                                                                                         cu participarea organelor de re­                    înseamnă pentru întreaga Euro­
                                                                                                                                                                                                                                        so rt ale sfatu rilo r p o p u lare o-              pă pericolul ilnuî război neîn­
organizaţia de bază de la U.I.L. instituţii, s-au obţinut succese                                                                                                                                                                       ră ş e n e s c şi reg io n a l. Ş e d in ţa re s­  chipuit de pustiitor. Guvernul
                                                                                                                                                                                                                                        pectivă — care ar trebui ţinută                     R.D. Germane adresează po­
Sebeş a luat măsuri de a re­ importante în direcţia dezvoltării                                                                                                                                                                         cît m ai în g rab ă — e necesar                     poarelor şi guvernelor tuturor
                                                                                                                                                                                                                                        să se soldeze cu luarea de m ă­                    forţelor iubitoare de pace apelul
partiza membri de partid la lo­ sectorului socialist al agricul­                                                                                                                                                                        suri practice care să ducă cel                      de a sprijini lupta popofuliti
                                                                                                                                                                                                                                        puţin fa re a liz a re a beneficiilor               german împotriva pericolului
curile cheie ale producţiei.            turii în oraşul Sebeş.                                                               Pe prim ele nouă luni ale an u ­                      cauza neaproviziortării la tim p                                                                         care porneşte de la imperialis­
                                                                                                                                                                                   a izvorului cu sticlele tiecesare,                   planificate. Există posibilităţi                    mul german.
Aportul cornunlştlior                      Dacă la conferinţa din anul                                                       lui, În tre p rin d e rea de in d u strie             aproape 80 la sută din debitul                       suficiente pentru ca aceste bene­
                                        trecut, in afara gospodăriei co­                                                                                                           de apă se pierde prin scurgere.                       ficii să fie ch iar d e p ă ş ite !                   In încheierea conferinţei de
                                                                                                                             locală „1 M a i" din o ra şu l D eva,                                                                                                                          presă, tuturor participanţilor li
                                                                                                                                                                                       Un alt mijloc de sporire a be­                                                                       s-a difuzat textul memorandu­
   îri adunările generale ale or-       lective din Sebeş mai exista                                                         a răm as datoare statului cu un                       n e fic iilo r a r fi e x p l o a t a r e a b a ­                                                        mului.
gariizâţiiior de bază de aici s-au      doar o singură întovărăşire care                                                                                                           la stu lu i şi n isip u lu i din albia
discutat măsurile tehnico-orga-         cuprindea 90 familii cu 87 hec­                                                      beneficiu n ev ărsat de 1.614.000                     M u re ş u lu i. în t r e p r i n d e r e a „1
riizătbrlce şi aportul comunişti­                                                                                                                                                  M ai" însă nu face nici acest
lor la realizarea şi depăşirea          tare teren, în prezent, numărul                                                      lei. E ste o cifră m a re şi c a re se                lucru deşi din partea sfatului
planului de producţie, la îmbu­         întovărăşirilor se ridică la 4 şi                                                                                                          popular orăşenesc a prim it dez­
nătăţirea calităţii produselor.         ele cuprind mai mult de 500                                                          datoreşte în prim ul rînd neînde-                     le g a r e în a c e s t s e n s şi c h ia r in ­
Datorită măsurilor luate de că­         familii cu peste 450 hectare te­                                                                                                           dicaţii asupra felului cum tre­
tre biroul organizaţiei de bază         ren. In total sectorul socialist                                                     plinirii planului la producţia                        b u i e s ă p r o c e d e z e ." ....... ‘ '
şi conducerea întreprinderii, pînă      al agriculturii cuprinde astăzi
la data de 1 octombrie a.c., la         peste 28 la sUfă din suprafaţa                                                       m arfă.. M ai în fiecare lună, a-                         D e a s e m e n e a , f o a r t e m u l ţ i Ce­
                                        arabilă a oraşului.                                                                                                                        tăţeni au cerut cu diferite ocazii
                                                                                                                             proape toate unităţile de bază                        să se înfiinţeze pe lîngă între­
                                                                                                                                                                                   prindere, anum ite ateliere cu
                                                                                                                             au fost chiar cu zeci de procen­                      prestaţie de serviciu pentru
                                                                                                                                                                                   populaţie c a : cioplitorie, tini-
                                                                                                                             te sub prevederile planului. Din                      chigerie, arg ăsito rie etc. Nu s-ar
                                                                                                                                                                                   putea spune că în această direc­
                                                                                                                             această cauză, nu se poate vorbi                      ţie nu există posibilităţi. De pil­
                                                                                                                                                                                   dă, atelierul m ecanic se îndelet­
                                                                                                                             nici de o r e n t a b i l i t a t e a întrfc*         niceşte Ia ora a c tu a lă n u m a i cu
                                                                                                                             ;î         iitijsto...........  „ .....               rep aratu l m aşinilor, deşi aici
                                                                                                                             prindem .                                             sînt condiţii de deschidere a u-
U. I.L. planul de producţie a Rezultate frumoase au fost                                                                                                                           nui complex mecanic pentru fa­
                                                                                                                             In bilanţul prezentat secţiei                         bricarea de găleţi, lacăte, lopeţi,
fost îndeplinit în proporţie de obţinute şi pe linia consolidării                                                                                                                  topoare şi altele. In ceea ce p ri­
                                                                                                                             financiare regionale, conducerea                      veşte înfiinţarea unui atelier de
105,96 la sută, productivitatea gospodăriei agricole colective                                                                                                                     cioplitorie, întreprinderea „Bam -
                                                                                                                             întreprinderii invocă o serie de                      potoc" ar putea furniza îilate-
rhurieii a crescut cu 3.92 la din Sebeş, care a realizat o pro­                                                                                                                    tia prim ă (cantităţi însem nate
                                                                                                                             motive cum că nereaiizarea be­                        de deşeuri de m arm u ră). Trebuie

     S ă nu se scape din                                                                                                     neficiilor s-ar datora unor fac­

principalele probleme ale muncii «le partid                                                                                  tori obiectivi. E adevărat că în­

                                                                                                                             treprinderea a pierdut o serie

                                                                                                                             de beneficiari, în special la pro­

                                                                                                                             d u c ţia de p ia tră c o n c a s a tă şi

                                        toarele productive au analizat       Iul în care s-a pregătit noul an                m o b ilă. D a r şi aici se n a ş te o
                                        în adunări generale problemele       de învăţămînt, cum au fost re­
   Delegaţii organizaţiilor de ba­      creşterii producţiei, ale produc­    crutaţi propagandiştii, cum a                   în tre b a re : de ce întreprinderea
ză de la mina Petrila au ales           tivităţii muncii şi reducerii pre­   crescut numărul cursanţilor fa­
în cadrul conferinţei noul co­          ţului de cost, recomandînd con­      ţă de anul trecut, cum a cres­                  „1 M a i" nu fu rn iz e a ză m ărfu ri
mitet de partid. Cu acest prilej        ducerilor administrative ale sec­    cut interesul membrilor şi can­
ei au analizat cu simţ de răs­          toarelor măsuri concrete în di­      didaţilor de partid, pentru stu­                d e b u n ă c a l i t a t e p e n t r u a n u fi
pundere principalele probleme           recţia realizării principalilor      diul marxism-leninismului.
legate de Creşterea producţiei de       indici de plan. La fel a proce­                                                      p u să în situ a ţia să m ai fie re­
cărbune, de întărirea rolului           dat şi comitetul de partid.             Darea de seamă nu a arătat
conducător al comitetului de                                                 ce măsuri a luat comitetul de                   fuzată, cum e cazul mobilei ta-
partid şi al organizaţiilor de             O altă măsliră luată de con­      partid şi organizaţiile de bază
bază în producţie.                                                                                                           piţate ?

                                                                                                                             Există apoi posibilităţi pen­

                                                                                                                             tru realizarea de beneficii mari,

                                                                                                                             prin exploatarea raţio n ală a a-

                                                                                                                             pei m inerale de Bohoft. D ar, din

   Darea de seamă prezentată de         ducerea minei a fost aceea a ca­     pentru ca îri noul an şcolar în-                            factor important al păcii în Europa
comitetul de partid, precum şi          lificării unui număr cît mai ma­     văţămîntul de partid să se des­
discuţiile, au scos în evidenţă un      re de muncitori. In acest an au      făşoare în condiţiuni bune, Gu
mare număr de fapte care do­            fost calificaţi 60 de mineri şi      alte cuvinte, darea de seamă nu
vedesc că iii anul care a trecut        peste 170 de ajutori mineri.         a arăta’t conferinţei de partid

de la ultimele alegeri, organiza­          Deosebit de însufleţitori a fost  cum se va desfăşura învăţămîn-                        Tini/) de mai multe zile îj i Uniu­             rialişlilor n-au avut succes. Ele s-au               menea că prietenia dintre popoarele                sprijină întrulotul dreptul legitim şi
ţiile de bază şi comitetul de par­      exemplul comuniştilor. La mina       tul în noul an şcolar. Acest lu­                    nea Sovietică s-a aflat o delegaţie               lovit de voinţa hotărîtă a poporului                 sooietic. şi polonez constituie un fac-            suveran al marelui popor chinez de
tid au avut o preocupare mai            Petrila există mulţi comunişti       cru a influenţat şi discuţiile. Tre­                guve'ntdmentală şi de partid a R.P.               polonez de a construi socialismul a-                 ior puternic al păcii în Europa, cea               a elibera şi uni ioaie teritoriile saiL,
intensă pentru sporirea produc­         ca Francisc Bartha, Pamîil Crai­     buie spus că un număr toarte                        Polone, in frunle cu Wladyslaw Go-                tătari de Uniunea Sovietică, alături                 mai bună garanţie a inviolabilităţii               care cuprind Taioaml şi insulele de
ţiei şi productivităţii muncii,         nic şi alţii, care au cerut orga­    mic de tovarăşi **¦- doar 2—3 —

pentru reducerea preţului de cost nizaţiei de partid să fie puşi să au amintit cîte ceva despre felul                            mulka, prim-secreiar al C.C. al de toate celelalte ţări socialiste. Dînd frontierei apusene a Poloniei de pe coastă.

al Cărbunelui, precum şi pentru         lucreze acolo unde condiţiile de     cum se desfăşoară învăţământul                      P.M.U.P. Aşa după cum sublinia                    răspunsul cuvenit imperialiştilor,                   Oder şi Neisse. In legătură cu aceas­                 Dar îhlritcîl cercurile conducătoa­
întărirea vieţii interne de partid.     muncă sînt mai grele. Ei au          de partid.                                          tovarăşul Gonmlka la mitingul în­                 poporul polonez şi-a îndreptat aten­                 tă problemă, tovarăşul N. S. Hruş­                 re occidentale se eschivează de (Z
                                        ştiut să muncească în aşa fel ca                                                         chinai prieteniei sovielo-polone ce a             ţia spre întărirea economică a patriei               ciov sublinia de ouând că frontiera                iraiaiive, iau măsuri care nu numai
   Sînt semnificative cîteva fap­       brigăzile pe care le conduc să          Poate .comitetul de partid a                     avui loc ta 10 noiembrie la Mosco­                sale, spre strîngerea legăturilor de                 de pe Oder — Neisse este o fronli-                 că nu dovedesc dorinţa lor de înţe­
te. Colectivul minei Petrila a          aducă o contribuţie însemnată la     considerat că nu este cazul să                      va, scopul vizitei de prietenie a so­             prietenie şi colaborare cu ioaie ţă­                 eră a păcii. Orice atentai al revan­               legere şi pace, ci, dimpotrivă, pun în
extras de la începutul anului           îndeplinirea planului de produc­     sc vorbească despre această pro­                    lilor poporului polonez in U.R.S.S.               rile socialiste frăţeşti, adueîndu-şi                şarzilor germani împotriva R.D. Ger­               primejdie securitatea popoarelor între­
pînă la 8 noiembrie 35.024 tone         ţie.                                 blemă întrucît lucrurile merg                       a fost înfăptuit pe deplin. Intilnirile           astfel o contribuţie importantă la în­               mane irebuie considerai ca un aien-                gii lumi, cele două delegaţii consi­
Cărbune peste plan. In domeniul                                              bine. Adevărul esto însă că frec­                   pc care le-a avui delegaţia cu oame­              tărirea şi consolidarea invincibilului               iat împotriva frontierei de pe Oder-               deră necesară întărirea Traidului de­
productivităţii muncii, mina Pe­           Acestea sînt numai cîteva din     venţa îndeosebi, lasă mult de                       nii sovietici, cu conducătorii U.R.S.S.           lagăr socialist, în frunle cu Uniunea                Ncisse, irebuie considerat ca o ame­               fensiv de la Varşovia, căre siă de
trila ă realizat şi depăşit sarci­      iniţiativele comuniştilor, care au   dorit. Sînt unele cercuri şi                        au constituii o puternică demonstra­              Sovietică.                                           ninţare a securităţii popoarelor iubi­             strajă securităţii comune a iuiuror
na stabilită de Conferinţa ra­          jucat un rol hotărîtor în îndepli­   cursuri la care frecvenţa nu se                     ţie a sincerelor sentimente de priete­                                                                 toare de pace din Europa.                          ţărilor lagărului socialist.
ională de partid. Productivita­         nirea şi depăşirea sarcinilor de     ridică decît la 50—60 la sută din                    nie şi frăţie care unesc Polonia                    In actualele împrejurări internaţio­
tea se ridică astăzi la 940—960         plan.                                                                                    populară cu Uniunea Sovietică.                    nale, cînd cercurile conducătoare ale                   Aiîi în cuvîntările roşiile de tova­               Declaraţia comună sovieto.polone-
kg. pe post. De asemenea, pre­                                               numărul total al cursanţilor                                                                          pactului Atlantic şi a forţei sale do­               răşii N. S. Hruşciov şi W. Gomutka                 ză subliniază de asemenea că o con­
ţul de cost a scăzut cu 5,13 lei           De !a început, atenţie            Pentru că lucrurile stau aşa,                          Rodnicele rezultate cu care s-a                minante — S.U.A. — urmăresc trans­                   ia mitingul prieteniei sovieto.polone              diţie necesară pentru succesul, con­
                                                                             nou] comitet de partid va trebui                    încheiat vizita oamenilor de partid şi            formarea Europei occidentale într-un                 de la Moscova, cîf şi în declaraţia                strucţiei socialiste esle lupla fără
pe tonă. Economiile puteau de­          învăţămîntuiul d e par Ud            să ia de urgenţă măsurile cores­                    de stai polonezi în Uniunea Sovie­                arsenal de arme alomice şi apoi de                   dată publicităţii la sfîrşiiul vizitei             compromis împotriva revizionismului,
                                                                             punzătoare în direcţia lichidării                    tică dovedeşte odată mai mult că                 a declanşa un război împotriva ţă­                                                                      care reprezintă în aciuaia etapă
păşi cifra de 4.000.000 lei dacă           A trecut mai bine de o lună       lipsurilor existente în domeniul                     alianţa polono-sovietică esle astăzi             rilor lagărului socialist, orice mani­               delegaţiei poloneze in U.R.S.S. se
                                        de cînd în întreprinderi s-a des­    învăţămîntului de partid.                            mai sirinsă decit orieînd. Consiiitiind          festare a unităţii şi coeziunii ţărilor              subliniază .deplina unitaie de. vederi             principalul pericol şi care încearcă
mina n-ar fi trebuit să plătească       chis noul an şcolar în sistemul                                                           o mare forţă materială care siă de               socialiste are o importanţă deosebită.               a celor două guverne în ce priveşte                să submineze principiile fundamen­
                                        învăţământului de partid. Pînă          Conferinţa a analizat şi alte                    straja păcii şi securităţii în Europa,            Se şlie că revanşarzii vest-germaai                  principalele probleme ale actualei si-             tale ale ideologiei marxism-leninis­
penalizări pentru calitatea slabă       acum toate cursurile şi cercu­       aspecte ale muncii de partid la                      prietenia şi alianţa dintre Polonia                                                                                                                      mului şi să slăbească unitatea marii
                                        rile au ţinut cel puţin două lec­    mina Petrila şi a elaborat unele                    populară şi. Uniunea Sovietică este,              flutură făţiş lozinci de revizuire a                 inaţii internaţionale.                             familii a ţărilor socialiste şi a miş­
a cărbunelui.                           ţii din programul stabilit. Comi­    măsuri concrete, care, traduse                       în acelaşi timp, un obstacol de ne-              actualelor graniţe cu Polonia şi Ce­                                                                    cării muncitoreşti internaţionale.
   Realizările obţinute de colecti­     tetul de partid al minei Petrila,    în viaţă, vor veni în sprijinul co­                  irecut pentru acei care agită iot mai            hoslovacia, amenihţihd aceste două                      Cele două delegaţii subliniază din
                                        deşi cunoaşte bine situaţia învă-    lectivului de mineri, ingineri şi                    nulii în última vreme apele tulburi              popoare. Declaraţia sovieio-polonă                   nou importanţa ce ar avea-o pentru                    Avind o importanţă deosebiiă pen­
vul de mineri, ingineri şi tehni­       ţâmîntuldi de partid şi ştie eă      tehnicieni, ajutîndu-1 să lupte                     ale acţiunilor războinice şi ptovocă-             condamnă cu hoiărîre politica dusă                   destinderea încordării din Europa în­
                                        frecvenţa la lecţii nu este deloc    mai eficace pentru continua spo­                     rilor.                                           de cercurile conducătoare de la Bonn                 cheierea tratatului de pace cu Ger.                tru întărirea şi consolidarea prleie‘
cieni de la mina Petrila, l-au si­      satisfăcătoare, nu a găsit nece­     rire a producţiei de cărbune,                                                                         şi arată că întreaga răspundere pen­                 mania, crearea unei zone denucleari-
tuat, în primul semestru al a-          sar nici măcar să amintească         pentru traducerea cu succes în                          Se ştie că nu odaia imperialiştii             tru consecinţele ce decurg din aceas­                zaie> aşa cum a propus guvernul                    niăi dintre popoarele sovietic şi po­
                                        în darea de seamă despre felul       viaţă a sarcinilor trasate de par­                   au căutat să creeze discordie inire              tă politică vor reveni guvernului lui                R.P. Polone, convocarea unei confe
ri(jitii, în fruntea întrecerii, obţi-  în care se desfăşoară învăţămîn-     tid şi guvern.                                    s Uniunea Sovietică şi R. P. Polonă,                'Adenauer, care încurajează o poliii-                rinţe la nivel înalt a şefilor guver               lonez, rezultatele recentei vizite a
riînd drapelul de întreprindere         tul de partid în acest an şcolar.                                                         incercincl în felul acesta să formeze            că primejdioasă păcii în Europa şi                   nelor marilor puieri, aşa cum propti
                                        Darea de seamă s-a mulţumit                                              C. ARMEAN        o breşă în puternicul nostru lagăr               în întreaga lume.                                                                                       solilor poporului polonez în Uniunea
frtinfâşă pe ramură.                    să relateze felul în care s-a des­                                                        socialist. Dar ioaie strădaniile impe-                                                                ne Uniunea Sovietică, inceiarea io
                                        făşurat învăţărriîntul de partid în                                                                                                           In declaraţie se subliniază de ase­                                                                  Sovietică contribuie in acelaşi timp la
   Meritul organizaţiilor de par­       anul trecut, fără să amintească                                                      A.                                                                                                         ială şi penlru totdeauna a experien
                                        nici măcar uri cuvînt despre te*                                                                                                                                                                                                                   întărirea unităţii şi coeziunii între­
tid în obţinerea acestor însem­                                                                                                                                                                                                         ielor nucleare ele. Cele două părţ
                                                                                                                                                                                                                                                                                           gului lagăr socialist .reprezintă un
nate succese constă în aceea că                                                                                                                                                                 , ...                 V-V-' •—'iyVr- V—-
                                                                                                                                                                                                                                                                                           factor important al păcii în Europa.
ele aii avut îri permanenţă în
?feritriil atenţiei problemele pro­                                                                                                                                                                                                                                                                             li

ducţiei. Trebuie remarcat că toa­

te organizaţiile de bază din sec­
   38   39   40   41   42   43   44   45   46   47   48