Page 43 - 1958-11
P. 43
Nr. 1214 DRUMUL SOCIALISMULUI Pan. 3
ALEGEREA. ORGANELOR COMPLICATO A RE Secretar pentru a patra oară T E L E E R ataiE EXTEBIBE
P E It* A R T Bl® Gu prilejul ad u n ării generale Acest lucru dovedeşte cu priso Guvernul R.Q.G. salută recentele
de alegeri de Ia uzina electrică sin ţă că cei reafeşr îh o rg an ele
din V'tflcari, din cei 7 m em b ri ai c o n d u c ă to a re de p a rtid s-ă u s tr ă declaraţii aie lui N. S. Hruşciov
vechiului birou ăl o rg an izaţiei duit şi a u m u n c it cu sîrhţ de r ă s
La Sebeş a avut loc de curlnd sută, preţul de cost a fost redus ducţie medie de 1.404 kg. grltf, d e b a z ă , 5: t o v a r ă ş i ă u f o s t r e ă - p u n d ere p e n tru tra d u c e re a tn fu problema germană
3.590 kg. porumb' şi 11.300 kg. feşi. C eea ce m e rită su b lin ia t v ia ţă a h o tă rîriio r p a rtid u lu i şi
coritei'lilţa orăşenească de partid.- cu 1,89 'ia suta, realizîndu-se cartofi la hectar. Faţă de anul este şi fa p tu l că s a rc in a de se guvernului, că aprecierea una BERLIN. — Corespondentul subliniat Otto Grotewohl, dă'
trecut, gospodăria colectivă şi-a cretar al organizaţiei de bază nim ă a fost pe deplin justificată. Agerpres transmite: La 12 no răspuns la toate speculaţiile po
Din lucrările conferinţei a re astfel economii in valoare de mărit numărul bovinelor de la de aici a fost în c re d in ţa tă peri-’ iembrie, la reşedinţa -preşedinte litice ale Bonnului şi permite să
12 la 58 capete. Grajdul pentru tru a p a tra o a ră aceluiaşi coffiu- NICOLAE RAVENŢA lui Consiliului de Miniştri al Re se scoată problema germană din
ieşit activitatea vechiului comi peste 422.000 lei. De asemenea, 50 vaci ou lapte este şi el pe nistj tovarăşului Teodor Radu, corespondent publicii Democrate Germane,- impasul în care a intrat, tocmai
tet, în direcţia creşterii maturi întreprinderea „Sebeşul“ şi-a terminate. Din gradina de zar Otto Grotewohl, a avut loc o ca urmare a politicii guvernului
zavat s-a realizat un venit de conferinţă de presă la care au de la Bonn.
tăţii organizaţiilor de bază, 6- îndeplinit planii! în această peri-' peste 100.000 lei. Colectiviştii / v v s a a a a a a a a a a a a a a a a a a A /v ^\ a a â / A a a 'Vn a a a a a a a a a Aa a a J participat numeroşi ziarişti ger
vor primi în acest an pe Ungă mani şi străini. La această Primul ministru al R.D. Ger
rientării lor mai operativ înspre oadă în proporţie de 101,16 la produsele agro-aiiftientare şi Fondul fîntreprinderii \ conferinţă de presă a fost. dis mane a salutat propunerea lui
10-12 lei la zi-muncă. Datorită tribuit un memorandum a! gu N. S. Hruşciov ca puterile de
rézolvarea sarcinilor trasate de sută, dini peste plan' 33.000 pe rezultatelor obţinute şi' a mun să fie mai bine folosit vernului R.D. Germane cu pri ocupajie să ia îri considerare în
cei de al II-lea Congres al rechi ciorapi de bumbac şi mă cii politice desfăşurată de comu vire la primejdia de război pro mod serios problema retragerii
nişti, tdt mai multe familii de vocată de politica de înarmare trupelor lor din Germania. Otto
P.M.R., luptei pentru înfăptuirea tase şi reăiizînd economii in ţărani muncitori se îndreaptă cu a Germaniei occidentale, precum Grotewohl a insistat din nou ă-
încredere. spre gospodăria co şi o „Carte albă cu privire la supra propunerii de creare a u-
tuturor hofârîrilor organelor de valoare de 354.000 lei. lectivă. politica agresivă a guvernului nei Confederaţii a celor două
Republicii Federale Germane“. state germane şi pentru înche-
partid. In scopul obţinerii unor suc ? N u de m u lt a a p ă ru t o hotă- 409.000 lei, pentru acţiuni so- Aceste documente au fost edita ierea unui tratat de pace la ela
te de Ministerul Afacerilor Ex borarea căruia să participe re
De asemenea, a reieşit faptul cese cit mai mari, organizaţiile îndrumate de către comitetul rlre a C on siliu lu i de M iniştri cial-cu ltu rale 270.000 lei, pen terne al R. D. Germane. prezentanţii poporului german.
orăşenesc de partid, organiza
că membrii comitetului orăşe de bază au mobilizat peste 80 ţiile de bază au muncit mai con p rivito a re la con stitu irea şi fo tru o rg a n iza rea diferitelor In cadrul conferinţei de pre După cum arată reacţia gu
cret şi ou rezultate mai bune in losirea fon du lu i în trep rin d erii, fe stiv ită ţi 114.000 lei, pen tru să au făcut declaraţii Otto Gfo- vernului vest-german, la aedste
nesc de partid au reuşit să a- la sută din numărul muncitori primirea de noi membri şi can tewohl şi dr. Lothar Bolz, mi propuneri, a spus O. Grotewohl,
didaţi de partid. Anul acesta, nistrul Afacerilor Externe al acesta tinde spre agravarea în*
corde organizaţiilor de bază uri lor şi în special al tinerilor în Organizaţiile de bază ău primit hotărire p rih care p a rtidu l şi îm bu n ătăţirea m eselor la can R.D. Germane. corelării internaţionale.-
203 candidaţi de partid din care g u v e r n u l îşi m a n ife s tă în că o- tin ă 100.0 0 0 lei, iar p e n tru
ajutor mai concret, ceea ce a întrecerea socialistă. Gele 33 de 181 sîrit muficMori care lucrea* Otto Grotewohl a subliniat în Ministrul Afacerilor Externe
făcut ca acestea să-şi îmbună brigăzi de tineret din întreprin ză nemijlocit îri producţie, făr dată grija fa ţă de oam enii con stru cţii de locuinţe abia declaraţiile sale că guvernul al R. D. Germane, dr. Lothar
restul sini ingineri, tehnicieni, m uncii. 26.000 lei. R.D. Germane salută declaraţii Bolz, luînd cuvîntul, a dat ex
tăţească simţitor munca. S-a derile oraşului cuprind astăzi colectivişti. le recente făcute de N. S. Hruş plicaţii amănunţite asupra celor
ciov la mitingul prieteniei din două documente prezentate în
întărit disciplina de partid, a peste 320 utemişti. Pe lingă aspectele pozitive ale M ajoritatea întreprinderilor P rivin d aceste cifre se vede tre popoarele sovietic şi polonez. cadrul conferinţei de presa.
muncii comitetului orăşenesc de n o a stre du în ţe le s ş i a p lic a t în clar că fondul în treprin derii nu Precizările făcute de N. S. Hruş
crescut simţul de răspundere Pe lingă munca de conduce partid, vorbitorii au scos \a i- p ractică a cea stă hotărire. D in ciov, a spus Otto Grotewohl, Conferinţa de presă
veală o serie de lipsuri care au p ăcate însă, există şi unele în s-a ch eltuit conform hotârîrii. ^ deschid noi perspective pentru
al membrilor şi candidaţilor de re a organizaţiilor de tineret, existat în munca comitetului o- treprinderi căre, deşi dispunind H otărirea prevede că cea m ai încheierea unui tratat de pace de ia ambasada R.D.6.
partid care acum participă mai comitetul orăşenesc de partid răşenesc şi a organizaţiilor de de un fond în sem n at, tili l-au cu Germania. Guvîntarea lui
bază. Ei au criticat slaba preo fo lo sit aşa curii treb u ie, co n m are parte a fondului — cel N. S. Hruşciov, după cum a din Moscova
activ la rezolvarea sarcinilor s-a preocupat cu multă grijă de cupare a acestora faţă de educa form cerinţelor hotârîrii m ai puţin 67 la su tă — să fie chel
rea candidaţilor de partid şi a su s a m in tite. Âşcl d e exem plu, beneficiile MOSCOVA (Agerpres)'. —
politice şi economice': îndrumarea organizaţiilor de ti masei de tineri, precum şi fap la C o m b in a tu l sid eru rg ic H u tuită pentru construcţia de lo TASS transmite: In seara zi-
tul că nu s-a asigurat organi n ed o a ra s-a ch eltu it p în ă la cuinţe pentru m uncitori. Mâi lei de 12 noiembrie, la amba
Multe organizaţii de bîză, neret înspre mobilizarea tinere zaţiilor de masă, o conducere şi d a ta de I o cto m b rie a.c. su m a sada R.D.G. din Moscova a avut
îndrumare mal concretă, d e 1.362.000 lei din fon du l în spus că nici exploatarea bento- Iog o conferinţă de presă pen
ca cele de la' îritfeprin'dereâ tului la munca de înfrumuseţa tre p rin d e rii. rtitei, care este fo arte c ă u ta tă în tru ziariştii sovietici.
Faţă de posibilităţile reale, de dom eniul forajului, nu se face
„Sebeşul“, „Simian Bărnuţiu“, re a oraşului şi a împrejurimi forţele existente, procentul su Cum s-a cheltuit această în m od ra ţio n a l. Aici, dacă s-ar Ambasadorul R.D.G., Johan-
prafeţei de fereri cooperativizat \ sum ă ? P entru prim a şi aju toa- nes Konig, a informat pe cores
T. A. R. T., cartier II, G. A. O., lor lui. Utemiştii au plantat este încă mic — au subliniat P entru viito r tovarăşii din înfiinţa un cuptor pentru coace pondenţi despre pasul important
sfatul popular raional, a re p'este 800 puteţi în parcul din numeroşi vorbitori. Aceasta do ? re 443.000 iei. pentru reptiraţii conducerea C .S.H . vor trebu i rea bentonitei, beneficiu) pentru întreprins de grivernul R. D.
ieşit Că âü folosit' metode arin? (la marginea oraşului) şi vedeşte că nu s-a muncit îndea întreprindere ar creşte cu cel Germane în lupta pentru men
juns de bine şi cu toată răspun ţ şi în treţin eri de case de odihnă să acorde toată atenţia folosirii p u ţ i n 17 lei !a t o n ă . N u e x i s t ă ţinerea şi consolidarea păcii în
bune în pregătirea şi des au muncit ou multă însufleţire derea. fondului în treprin derii, in aşa însă interes suficient pentru ex Europa. Konig a comunicat că
făşurarea adunărilor generale, la amenajarea drumului care ploatarea tuturor resurselor lo guvernul R.D. Germane a adre
îri conducerea învăţămîniului de duce la terenul sportiv. Conferinţa a recomandat no fel incit — conform hotârîrii cale şi p en tru folosirea întregii sat guvernelor celorlalte stată
ului organ ales să ţină seamă — cel pu ţin 67 la su tă din el capacităţi a unităţilor existente. un memorandum în legătură cu
de propunerile făcute şi să mun De asem enea, lipseşte din partea primejdia de război provocată
partid, în munca de primire de Succese in dezvoltarea cească cu mai multă răspundere să fie ch eltu it pentru co n stru conducerii iniţiativa înfiinţării de de politica de înarmare a Ger
noi membri şi candidaţi de par pentru îmbunătăţirea continuă maniei occidentale. Guvernul
sectorului socialist a muncii de partid. irea de locuinţe pentru m unci- 5 noi secţii şi de îm b o g ă ţire a s o r R.D. Germane consideră de da*
teria sa sa informeze pe larg
tid, în conducerea economiei Conferinţa a. ales noul comitet tori. ţ tim entelor de producţie. opinia publică internaţională de
orăşenesc de partid încredinţînd Am arătat mai sus nu intenţiiîe '‘agresive ale cercurilor
etc. diil agricultură sarcina de secretar al acestuia 1V A V W W V V 'i toomihărlfe'" di'n R. F. Gefrriană:
Birourile organizaţiilor de tovarăşului Mircea Stan. m ai cîteva din cauzele ca
re duc Ia nerealizarca de Pe baza unui vast material
baza s-au preocupat cu mai Cil sprijinul organizaţiilor de P". GHIRUŢA c ă tre În tre p rin d e re a „1 M a i" faptic, a declarat Johannes Ko
a beneficiilor. Ele însă sînt m ult nig, în acest document se: dau
mult simţ de răspundere de re bază, a! membrilor de partid De m ai m u lte şi care ar trebui să dovezi incontestabile despre fap*
constituie obiectul unei analize tul că pe teritoriul R.F. Germa
partizarea de sarcini concrete din întreprinderi şi instituţii, al serioase intr-o şedinţă de lucru ne se desfăşoară pregătiri care
membrilor de partid. De pildă, conducerilor de întreprinderi şi cu participarea organelor de re înseamnă pentru întreaga Euro
so rt ale sfatu rilo r p o p u lare o- pă pericolul ilnuî război neîn
organizaţia de bază de la U.I.L. instituţii, s-au obţinut succese ră ş e n e s c şi reg io n a l. Ş e d in ţa re s chipuit de pustiitor. Guvernul
pectivă — care ar trebui ţinută R.D. Germane adresează po
Sebeş a luat măsuri de a re importante în direcţia dezvoltării cît m ai în g rab ă — e necesar poarelor şi guvernelor tuturor
să se soldeze cu luarea de m ă forţelor iubitoare de pace apelul
partiza membri de partid la lo sectorului socialist al agricul suri practice care să ducă cel de a sprijini lupta popofuliti
puţin fa re a liz a re a beneficiilor german împotriva pericolului
curile cheie ale producţiei. turii în oraşul Sebeş. Pe prim ele nouă luni ale an u cauza neaproviziortării la tim p care porneşte de la imperialis
a izvorului cu sticlele tiecesare, planificate. Există posibilităţi mul german.
Aportul cornunlştlior Dacă la conferinţa din anul lui, În tre p rin d e rea de in d u strie aproape 80 la sută din debitul suficiente pentru ca aceste bene
trecut, in afara gospodăriei co de apă se pierde prin scurgere. ficii să fie ch iar d e p ă ş ite ! In încheierea conferinţei de
locală „1 M a i" din o ra şu l D eva, presă, tuturor participanţilor li
Un alt mijloc de sporire a be s-a difuzat textul memorandu
îri adunările generale ale or- lective din Sebeş mai exista a răm as datoare statului cu un n e fic iilo r a r fi e x p l o a t a r e a b a mului.
gariizâţiiior de bază de aici s-au doar o singură întovărăşire care la stu lu i şi n isip u lu i din albia
discutat măsurile tehnico-orga- cuprindea 90 familii cu 87 hec beneficiu n ev ărsat de 1.614.000 M u re ş u lu i. în t r e p r i n d e r e a „1
riizătbrlce şi aportul comunişti M ai" însă nu face nici acest
lor la realizarea şi depăşirea tare teren, în prezent, numărul lei. E ste o cifră m a re şi c a re se lucru deşi din partea sfatului
planului de producţie, la îmbu întovărăşirilor se ridică la 4 şi popular orăşenesc a prim it dez
nătăţirea calităţii produselor. ele cuprind mai mult de 500 datoreşte în prim ul rînd neînde- le g a r e în a c e s t s e n s şi c h ia r in
Datorită măsurilor luate de că familii cu peste 450 hectare te dicaţii asupra felului cum tre
tre biroul organizaţiei de bază ren. In total sectorul socialist plinirii planului la producţia b u i e s ă p r o c e d e z e ." ....... ‘ '
şi conducerea întreprinderii, pînă al agriculturii cuprinde astăzi
la data de 1 octombrie a.c., la peste 28 la sUfă din suprafaţa m arfă.. M ai în fiecare lună, a- D e a s e m e n e a , f o a r t e m u l ţ i Ce
arabilă a oraşului. tăţeni au cerut cu diferite ocazii
proape toate unităţile de bază să se înfiinţeze pe lîngă între
prindere, anum ite ateliere cu
au fost chiar cu zeci de procen prestaţie de serviciu pentru
populaţie c a : cioplitorie, tini-
te sub prevederile planului. Din chigerie, arg ăsito rie etc. Nu s-ar
putea spune că în această direc
această cauză, nu se poate vorbi ţie nu există posibilităţi. De pil
dă, atelierul m ecanic se îndelet
nici de o r e n t a b i l i t a t e a întrfc* niceşte Ia ora a c tu a lă n u m a i cu
;î iitijsto........... „ ..... rep aratu l m aşinilor, deşi aici
prindem . sînt condiţii de deschidere a u-
U. I.L. planul de producţie a Rezultate frumoase au fost nui complex mecanic pentru fa
In bilanţul prezentat secţiei bricarea de găleţi, lacăte, lopeţi,
fost îndeplinit în proporţie de obţinute şi pe linia consolidării topoare şi altele. In ceea ce p ri
financiare regionale, conducerea veşte înfiinţarea unui atelier de
105,96 la sută, productivitatea gospodăriei agricole colective cioplitorie, întreprinderea „Bam -
întreprinderii invocă o serie de potoc" ar putea furniza îilate-
rhurieii a crescut cu 3.92 la din Sebeş, care a realizat o pro tia prim ă (cantităţi însem nate
motive cum că nereaiizarea be de deşeuri de m arm u ră). Trebuie
S ă nu se scape din neficiilor s-ar datora unor fac
principalele probleme ale muncii «le partid tori obiectivi. E adevărat că în
treprinderea a pierdut o serie
de beneficiari, în special la pro
d u c ţia de p ia tră c o n c a s a tă şi
toarele productive au analizat Iul în care s-a pregătit noul an m o b ilă. D a r şi aici se n a ş te o
în adunări generale problemele de învăţămînt, cum au fost re
Delegaţii organizaţiilor de ba creşterii producţiei, ale produc crutaţi propagandiştii, cum a în tre b a re : de ce întreprinderea
ză de la mina Petrila au ales tivităţii muncii şi reducerii pre crescut numărul cursanţilor fa
în cadrul conferinţei noul co ţului de cost, recomandînd con ţă de anul trecut, cum a cres „1 M a i" nu fu rn iz e a ză m ărfu ri
mitet de partid. Cu acest prilej ducerilor administrative ale sec cut interesul membrilor şi can
ei au analizat cu simţ de răs toarelor măsuri concrete în di didaţilor de partid, pentru stu d e b u n ă c a l i t a t e p e n t r u a n u fi
pundere principalele probleme recţia realizării principalilor diul marxism-leninismului.
legate de Creşterea producţiei de indici de plan. La fel a proce p u să în situ a ţia să m ai fie re
cărbune, de întărirea rolului dat şi comitetul de partid. Darea de seamă nu a arătat
conducător al comitetului de ce măsuri a luat comitetul de fuzată, cum e cazul mobilei ta-
partid şi al organizaţiilor de O altă măsliră luată de con partid şi organizaţiile de bază
bază în producţie. piţate ?
Există apoi posibilităţi pen
tru realizarea de beneficii mari,
prin exploatarea raţio n ală a a-
pei m inerale de Bohoft. D ar, din
Darea de seamă prezentată de ducerea minei a fost aceea a ca pentru ca îri noul an şcolar în- factor important al păcii în Europa
comitetul de partid, precum şi lificării unui număr cît mai ma văţămîntul de partid să se des
discuţiile, au scos în evidenţă un re de muncitori. In acest an au făşoare în condiţiuni bune, Gu
mare număr de fapte care do fost calificaţi 60 de mineri şi alte cuvinte, darea de seamă nu
vedesc că iii anul care a trecut peste 170 de ajutori mineri. a arăta’t conferinţei de partid
de la ultimele alegeri, organiza Deosebit de însufleţitori a fost cum se va desfăşura învăţămîn- Tini/) de mai multe zile îj i Uniu rialişlilor n-au avut succes. Ele s-au menea că prietenia dintre popoarele sprijină întrulotul dreptul legitim şi
ţiile de bază şi comitetul de par exemplul comuniştilor. La mina tul în noul an şcolar. Acest lu nea Sovietică s-a aflat o delegaţie lovit de voinţa hotărîtă a poporului sooietic. şi polonez constituie un fac- suveran al marelui popor chinez de
tid au avut o preocupare mai Petrila există mulţi comunişti cru a influenţat şi discuţiile. Tre guve'ntdmentală şi de partid a R.P. polonez de a construi socialismul a- ior puternic al păcii în Europa, cea a elibera şi uni ioaie teritoriile saiL,
intensă pentru sporirea produc ca Francisc Bartha, Pamîil Crai buie spus că un număr toarte Polone, in frunle cu Wladyslaw Go- tătari de Uniunea Sovietică, alături mai bună garanţie a inviolabilităţii care cuprind Taioaml şi insulele de
ţiei şi productivităţii muncii, nic şi alţii, care au cerut orga mic de tovarăşi **¦- doar 2—3 —
pentru reducerea preţului de cost nizaţiei de partid să fie puşi să au amintit cîte ceva despre felul mulka, prim-secreiar al C.C. al de toate celelalte ţări socialiste. Dînd frontierei apusene a Poloniei de pe coastă.
al Cărbunelui, precum şi pentru lucreze acolo unde condiţiile de cum se desfăşoară învăţământul P.M.U.P. Aşa după cum sublinia răspunsul cuvenit imperialiştilor, Oder şi Neisse. In legătură cu aceas Dar îhlritcîl cercurile conducătoa
întărirea vieţii interne de partid. muncă sînt mai grele. Ei au de partid. tovarăşul Gonmlka la mitingul în poporul polonez şi-a îndreptat aten tă problemă, tovarăşul N. S. Hruş re occidentale se eschivează de (Z
ştiut să muncească în aşa fel ca chinai prieteniei sovielo-polone ce a ţia spre întărirea economică a patriei ciov sublinia de ouând că frontiera iraiaiive, iau măsuri care nu numai
Sînt semnificative cîteva fap brigăzile pe care le conduc să Poate .comitetul de partid a avui loc ta 10 noiembrie la Mosco sale, spre strîngerea legăturilor de de pe Oder — Neisse este o fronli- că nu dovedesc dorinţa lor de înţe
te. Colectivul minei Petrila a aducă o contribuţie însemnată la considerat că nu este cazul să va, scopul vizitei de prietenie a so prietenie şi colaborare cu ioaie ţă eră a păcii. Orice atentai al revan legere şi pace, ci, dimpotrivă, pun în
extras de la începutul anului îndeplinirea planului de produc sc vorbească despre această pro lilor poporului polonez in U.R.S.S. rile socialiste frăţeşti, adueîndu-şi şarzilor germani împotriva R.D. Ger primejdie securitatea popoarelor între
pînă la 8 noiembrie 35.024 tone ţie. blemă întrucît lucrurile merg a fost înfăptuit pe deplin. Intilnirile astfel o contribuţie importantă la în mane irebuie considerai ca un aien- gii lumi, cele două delegaţii consi
Cărbune peste plan. In domeniul bine. Adevărul esto însă că frec pc care le-a avui delegaţia cu oame tărirea şi consolidarea invincibilului iat împotriva frontierei de pe Oder- deră necesară întărirea Traidului de
productivităţii muncii, mina Pe Acestea sînt numai cîteva din venţa îndeosebi, lasă mult de nii sovietici, cu conducătorii U.R.S.S. lagăr socialist, în frunle cu Uniunea Ncisse, irebuie considerat ca o ame fensiv de la Varşovia, căre siă de
trila ă realizat şi depăşit sarci iniţiativele comuniştilor, care au dorit. Sînt unele cercuri şi au constituii o puternică demonstra Sovietică. ninţare a securităţii popoarelor iubi strajă securităţii comune a iuiuror
na stabilită de Conferinţa ra jucat un rol hotărîtor în îndepli cursuri la care frecvenţa nu se ţie a sincerelor sentimente de priete toare de pace din Europa. ţărilor lagărului socialist.
ională de partid. Productivita nirea şi depăşirea sarcinilor de ridică decît la 50—60 la sută din nie şi frăţie care unesc Polonia In actualele împrejurări internaţio
tea se ridică astăzi la 940—960 plan. populară cu Uniunea Sovietică. nale, cînd cercurile conducătoare ale Aiîi în cuvîntările roşiile de tova Declaraţia comună sovieto.polone-
kg. pe post. De asemenea, pre numărul total al cursanţilor pactului Atlantic şi a forţei sale do răşii N. S. Hruşciov şi W. Gomutka ză subliniază de asemenea că o con
ţul de cost a scăzut cu 5,13 lei De !a început, atenţie Pentru că lucrurile stau aşa, Rodnicele rezultate cu care s-a minante — S.U.A. — urmăresc trans ia mitingul prieteniei sovieto.polone diţie necesară pentru succesul, con
nou] comitet de partid va trebui încheiat vizita oamenilor de partid şi formarea Europei occidentale într-un de la Moscova, cîf şi în declaraţia strucţiei socialiste esle lupla fără
pe tonă. Economiile puteau de învăţămîntuiul d e par Ud să ia de urgenţă măsurile cores de stai polonezi în Uniunea Sovie arsenal de arme alomice şi apoi de dată publicităţii la sfîrşiiul vizitei compromis împotriva revizionismului,
punzătoare în direcţia lichidării tică dovedeşte odată mai mult că a declanşa un război împotriva ţă care reprezintă în aciuaia etapă
păşi cifra de 4.000.000 lei dacă A trecut mai bine de o lună lipsurilor existente în domeniul alianţa polono-sovietică esle astăzi rilor lagărului socialist, orice mani delegaţiei poloneze in U.R.S.S. se
de cînd în întreprinderi s-a des învăţămîntului de partid. mai sirinsă decit orieînd. Consiiitiind festare a unităţii şi coeziunii ţărilor subliniază .deplina unitaie de. vederi principalul pericol şi care încearcă
mina n-ar fi trebuit să plătească chis noul an şcolar în sistemul o mare forţă materială care siă de socialiste are o importanţă deosebită. a celor două guverne în ce priveşte să submineze principiile fundamen
învăţământului de partid. Pînă Conferinţa a analizat şi alte straja păcii şi securităţii în Europa, Se şlie că revanşarzii vest-germaai principalele probleme ale actualei si- tale ale ideologiei marxism-leninis
penalizări pentru calitatea slabă acum toate cursurile şi cercu aspecte ale muncii de partid la prietenia şi alianţa dintre Polonia mului şi să slăbească unitatea marii
rile au ţinut cel puţin două lec mina Petrila şi a elaborat unele populară şi. Uniunea Sovietică este, flutură făţiş lozinci de revizuire a inaţii internaţionale. familii a ţărilor socialiste şi a miş
a cărbunelui. ţii din programul stabilit. Comi măsuri concrete, care, traduse în acelaşi timp, un obstacol de ne- actualelor graniţe cu Polonia şi Ce cării muncitoreşti internaţionale.
Realizările obţinute de colecti tetul de partid al minei Petrila, în viaţă, vor veni în sprijinul co irecut pentru acei care agită iot mai hoslovacia, amenihţihd aceste două Cele două delegaţii subliniază din
deşi cunoaşte bine situaţia învă- lectivului de mineri, ingineri şi nulii în última vreme apele tulburi popoare. Declaraţia sovieio-polonă nou importanţa ce ar avea-o pentru Avind o importanţă deosebiiă pen
vul de mineri, ingineri şi tehni ţâmîntuldi de partid şi ştie eă tehnicieni, ajutîndu-1 să lupte ale acţiunilor războinice şi ptovocă- condamnă cu hoiărîre politica dusă destinderea încordării din Europa în
frecvenţa la lecţii nu este deloc mai eficace pentru continua spo rilor. de cercurile conducătoare de la Bonn cheierea tratatului de pace cu Ger. tru întărirea şi consolidarea prleie‘
cieni de la mina Petrila, l-au si satisfăcătoare, nu a găsit nece rire a producţiei de cărbune, şi arată că întreaga răspundere pen mania, crearea unei zone denucleari-
tuat, în primul semestru al a- sar nici măcar să amintească pentru traducerea cu succes în Se ştie că nu odaia imperialiştii tru consecinţele ce decurg din aceas zaie> aşa cum a propus guvernul niăi dintre popoarele sovietic şi po
în darea de seamă despre felul viaţă a sarcinilor trasate de par au căutat să creeze discordie inire tă politică vor reveni guvernului lui R.P. Polone, convocarea unei confe
ri(jitii, în fruntea întrecerii, obţi- în care se desfăşoară învăţămîn- tid şi guvern. s Uniunea Sovietică şi R. P. Polonă, 'Adenauer, care încurajează o poliii- rinţe la nivel înalt a şefilor guver lonez, rezultatele recentei vizite a
riînd drapelul de întreprindere tul de partid în acest an şcolar. incercincl în felul acesta să formeze că primejdioasă păcii în Europa şi nelor marilor puieri, aşa cum propti
Darea de seamă s-a mulţumit C. ARMEAN o breşă în puternicul nostru lagăr în întreaga lume. solilor poporului polonez în Uniunea
frtinfâşă pe ramură. să relateze felul în care s-a des socialist. Dar ioaie strădaniile impe- ne Uniunea Sovietică, inceiarea io
făşurat învăţărriîntul de partid în In declaraţie se subliniază de ase Sovietică contribuie in acelaşi timp la
Meritul organizaţiilor de par anul trecut, fără să amintească A. ială şi penlru totdeauna a experien
nici măcar uri cuvînt despre te* întărirea unităţii şi coeziunii între
tid în obţinerea acestor însem ielor nucleare ele. Cele două părţ
gului lagăr socialist .reprezintă un
nate succese constă în aceea că , ... V-V-' •—'iyVr- V—-
factor important al păcii în Europa.
ele aii avut îri permanenţă în
?feritriil atenţiei problemele pro li
ducţiei. Trebuie remarcat că toa
te organizaţiile de bază din sec