Page 38 - 1958-12

VRÜMÜE SÖGlALfSMULÖt .Nr. 1237

IN CONSILIUL DE SECURITATE: La H arko v:

• Â fost adoptată hotărîrea Cea mai mare

de a recomanda Adunării Generale fabrică de zabăr

primirea Republicii Guineea în O.N.U. din Europa

r-‘r-|r-»r

© Manevrele S. U. A. de a perpetua I HARKOV 10 (Agerpres). J

scindarea Coreei şi Vietnamului Com icaiol grupului parlamentar Problema Berlinului L — Fabrica de zahăr „Stalin“ ^
în atenţia principalelor puteri L din regiunea economică Har-
NEW YORK 10 De la trimisul Ager- A. A. Sobolev a atras atenţia Con­ I kov (Ucraina) se va transîor-)
pres: După cum s-a mai anunţat, în siliului de Securitate asupra faptului I ma în cea mai mare întreprin- 1
L dere producătoare de zahăr 3
al Partidului Comunist Francezşedinţa din dimineaţa zilei de 9 de­ că în problemele admiterii de noi mem­
cembrie Consiliul de Securitate a exa­ bri în O.N.U., o serie de state mem­ ale N.Â.T.O. (_ din Europa, cu o capacitate)
minat cererea Republicii Guineea de bre ale Consiliului şi în primul rînd
a fi admisă în Organizaţia Naţiunilor S.U.A., îşi menţine poziţia care este PARIS 10 (Agerpres). — La comunicatul, va ti dominată de t de prelucrare de 1.200.000 io-1
9 decembrie a aivut loc şedinţa majoritatea ultrareacţionară. Re­
[• ne de sfeclă pe sezon. J

Unite. Reprezentanţii Irakului şi Japo­ într-o contradicţie flagrantă cu intere­ grupului parlamentar aii Parti­ zultatele alegerilor parlamentare LONDRA 10 (Agerpres). — că duminică, 14 decembrie, se [¦ Reconstrucţia întreprinderii -j
niei au prezentat spre examinare Con­ sele întăririi O.N.U. şi ale dezvoltării dului Comunist Francez la care dovedesc, existenţa unei puter­ La 9 decembrie, la Ministerul vor întîlni la Paris miniştrii A-
nice ofensive a forţelor reacţio­ Aiacerilor Externe al Marii Bri­ facerilor Externe ai Statelor U- ( nu prevede extinderea ei. Pe j
nare şi fasciste, ceea ce se ex­ tanii a avut loc o conferinţă de nife, Angliei, Franţei şi Germa­
siliului de Securitate un proiect de re­ colaborării internaţionale. S.U.A. şi a- a fost ales biroul grupului în plică in mare măsură prin po­ presă la care au fost prezenţi niei occidentale, care „fireşte, I aceleaşi suprafeţe de producţiei
zoluţie în care propun Consiliului să coliţii lor, a declarat A. A. Sobolev, frunte ou Waldeck Rochet. litica de scindare a forţelor mun­ toţi observatorii diplomatici şi vor examina nota sovietică“.
citoreşti şi democratice, dusă in politici acreditaţi la Londra. Re- . In cercurile politice şi ziaristi­ L se vor foiosi mijloacele tehni-^
mod sistematic de liderii parti­ reprezentantul Ministerului ' de ce londoneze, ştirea apropiatei
recomande Adunării Generale admite­ continuă să persiste în politica lor de Grupul parlamentar al Parti­ dului socialist şi ai partidului Externe a fost literalmente cople­ conferiiniţe a celor patru miniş­ l ce cele mai moderne: baterii -j
rea în O.N.U. a Republicii Guineea. discriminare faţă de o serie de ţări, dului Comunist Francez a dat radicalilor. şit de întrebări asupra măsurilor tri de Externe occidentali a fost
din pricina orînduirii lor sociale şi publicităţii un comunicat în ca­ pe care intenţionează să le în­ primită cu un mare interes. A- [d e difuziune cu funcţionare)
Majoritatea membrilor Consiliului de politicii interne. Asemenea atitudine re subliniază că, datorită siste­ In legătură cu aceasta, în co­ treprindă Occidentul ca răspuns proape toţi observatorii politici
Securitate s-au pronunţat pentru admi­ inadmisibilă şi de mult condamnată municat se subliniază necesita­ sînt de părere că principalul r continuă, instalaţii perîecţio-Î
terea Republicii Guineea în O.N.U. este aceea faţă de cererea Republicii mului electoral inechitabil, noua scop al acestei conferinţe va fi
Populare Mongole de a fl admisă în încercarea de a înlătura contra­ (. nate de filtrare în vid, centri-^
Consiliul de Securitate a adoptat cu Adunare Naţională nu oglindeş­ dicţiile dintre participanţi în le­
zece voturi pentru şi o abţinere (Fran­ gătură cu politica Occidentului 1 fuge automate cu mers rapid )
faţă de notele sovietice în pro­
blema Berlinului. Aci se subli­ L şi altele. 1
niază că actualele tratative de
ţa) hotărîrea de a recomanda Adună­ O.N.U. Refuzul S.U.A. şl al parteneri­ te adevărata opinie din ţară. la Bonn dintre ambasadorii pu­ !1mJbJuJui
terilor occidentale şi ministrul
rii Generale admiterea în O.N.U. a lor lor de a rezolva în mod pozitiv Intr-adevăr, Partidul Comu­ tea alianţei dintre muncitori, ţă­ la nota guvernului sovietic in Afacerilor Externe al R. F. G. C onfe^inţi
n-au dat pînă în prezent nici dezamăgipila»»»
Republicii Guineea. problema admiterii în O.N.U. a R.P. nist Francez, care a întrunit rani şi toţi republicanii. problema Berlinului. un rezultat.
încă înainte de începerea şedinţei Mongole dovedeşte că aceste ţări sînt 3.882.000 voturi, nu are decit 10 In cadrul restrâns în care îşi Astfel, unul din corespondenţi WASHINGTON 10 (Agerpres).
împotriva principiului de egalitate în deputaţi în timip ce U.N.R. care După cum se declară aci, la Agenţia United Press Interna­
Consiliului de Securitate, delegaţia drepturi a popoarelor şi a universali­ a îdtruinit 3.600.000 voturi, are va desfăşura activitatea grupul a întrebat cum reacţionează gu­ conferinţa miniştrilor Afacerilor tional relatează că lucrările con­
S.U.A. a propus să se includă în or­ parlamentar comunist in Aduna­ vernul englez la ştirile apărute Externe de la Paris se va exami­ ferinţei de la Washington a celor
dinea de zi şi problema admiterii în în presă potrivit cărora Ade- na problema tratativelor cu Uni­ 21 de state americane se desfă­
unea Sovietică în lumina note­ şoară sub semnul unui pesi­
O.N.U. a Coreei de sud şi Vietnamului tăţii O.N.U. A sosit timpul, a subli­ 188 de deputaţi. rea Naţională, el va depune toa­ nauer cere puterilor occidentale lor ei cu privire la viitorul sta­ mism crescând din cauza pozi­
tut ai Berlinului. Potrivit nume­ ţiei S.U.A., care nu urmăresc să
de sud. niat reprezentantul U.R.S.S., să se ¦ Astfel, un deputat comunist, te eforturile pentru ca, cu spri­ să renunţe chiar ¦la' ideea’ unor roaselor ştiri apărute în presa acorde un ajutor real ţărilor la­
Arătînd că această acţiune a delega­ pună capăt politicii de discriminare se spune în comunicat, reprezin­ jinul poporului, să lupte în ve­ tratative cu Uniunea Sovietică britanică, Adenauer insistă în tino*americane pentru uşurarea
dusă de puterile occidentale faţă de tă 388.000 alegători, iar un de­ derea politicii pe care o aşteap­ în problema germană sau în mod categoric să se renunţe cu situaţiei economice dificile a a-
ţiei americane este o manevră a „răz­ Republica Populară Mongolă şi să se putat aii U.N.R. - 19.869 de tă ţara. problema Berlinului pină cînd totul la tratative. In cercurile o- cestora.
boiului rece", A. A. Sobolev, reprezen­ rezolve în mod pozitiv problema admi­ alegători. Uniunea Sovietică „nu va re­ ficiale engleze insă se lasă în
tantul U.R.S.S., s-a pronunţat împo­ El va lupta pentru tratative nunţa la propunerea de a se li­ mod limpede să se înţeleagă că Fostul preşedinte al Colum­
triva includerii pe ordinea de zi şi a dis­ această poziţie nu promite Occi­ biei, Lopez, care este conducă­
dentului nimic bun. In aceste torul delegaţiei columbiene la a-
cutării admiterii Coreei de sud şi a terii sale în O.N.U. Adunarea Naţională, continuă in Algeria, pentru apărarea li­ chida statutul de ocupaţie ai cercuri se subliniază din nou că ceastă conferinţă, a declarat că
ministrul Afacerilor Externe, „el a venit la conferinţă cu con­
Vietnamului de sud în O.N.U. Nouă =m= bertăţilor şi a şcolii laice, pen­ Berlinului“. Lloyd, în discursul rostit în Ca­ vingerea că aici air fi cu putinţă
delegaţi au votat pentru propunerea mera Comunelor, deşi a respins să se găsească o soluţie pentru
Corespondentul a întrebat de în principiu propunerile ca Ber­ situaţia defavorabilă a econo­
S.U.A., delegaţia U.R.S.S., a votat 0 delegaţie de partid şi guvernamentală tru pace şi independenţă naţio­ asemenea care este reacţia gu­ linul occidental să fie declarat miei America Latine. Dar — a
împotrivă, delegaţia Irakului s-a ab­ nală. vernului englez la recentul dis­ oraş liber, totuşi se pronunţă spus el — voi pleca cu un sen­
curs făţiş revanşard al lui Ade- pentru tratative cu Uniunea So­ timent de dezamăgire deoarece
ţinut. a' R.P. Ungare a plecat In Cehoslovacia In interesul îmbunătăţirii con­ nauer, caire a cerut revizuirea vietică. In aceste cercuri s-a fă­ Statele Unite refuză să elabore­
In cursul discutării acestei proble­ diţiilor de trai ale oamenilor cut chiar aluzia că participanţii ze un vast program de ajutor e*
la conferinţa de la Paris „se conomic pentru America Latină“.
me, Lodge, reprezentantul S. U. A., BUDAPESTA 10 (Agerpres). Gyorgy Marosan, ministru de muncii, grupul parlamentar a frontierelor răsăritene ale Ger­ vor ocupa, eventual, de stabi­
ciankaişistul şi reprezentantul Angliei, La invitaţia Comitetului Central stat, membru al Biroului Politic lirea de coniun acord a unei or­ —o * o —
Dixon, au repetat vechile argumente al Partidului Comunist din Ce­ al C.G. al P.M.S.U. Din dele­ hotărit să pregătească 5 pro­ maniei. Reprezentantul Ministe­ dine de zi, care ar putea fi pro­
neîntemeiate în încercarea de a dovedi hoslovacia şi a guvernului R. Ce­ gaţie iac parte: Bela Biszku, mi­ iecte de lege cerind printre al­ rului de Externe a fost întrebat
că Coreea de sud şi Vietnamul de sud hoslovace, la 9 decembrie a plecat nistru al Afacerilor Interne al tele crearea obligatorie a unui de asemenea care este scopul
ar îndeplini toate condiţiile, cerute Ia Praga, într-o vizită de priete­ R. P. Ungare, membru al Biro­ fond pentru acordarea de aju­ principal aii consfătuirii amba­
pentru a fi membre ale O.N.U. nie, o delegaţie de partid şi gu­ ului Politic al C.C. al P.M.S.U., sadorilor de la Bonn al puteri­
vernamentală a Republicii Popu­ Lajos Feher, membru al Birou­
Manevrele S.U.A. au fost demascate lare Ungare în frunte cu Ferenc lui Poliţie al C.C. al P.M.S.U., toare şomerilor, construcţii de lor occidentale cu ministrul
de A. A. Sobolev, reprezentantul Endre Sik, ministru al Afaceri­
U.R.S.S., care a arătat că S.U.A. şi Miinnich, preşedintele guvernu­ lor Externe al R. P. Ungare, locuinţe ieftine pentru familiile vest-german al Afacerilor Exter­ După descoperirea
puterile care le sprijină îşi îndreaptă Jozsef Priezol, membru a! C.C. oamenilor muncii, finanţate ex­ ne, Bremta.no. complotului împotriva
de mai mulţi ani eforturile în sens in­ lui revoluţionar muncitoresc ţă­ al P.M.S.U. şi Jozsef Gabor, clusiv de patroni, o reformă de­ r egimului republican
vers, urmărind să consfinţească scin­ ambasadorul R. P. Ungare în mocratică a învăţământului, ma­ Reprezentantul Ministerului de
darea aceştor ţări. rănesc ungar, membru ai Birou­ Republica Cehoslovacă. jorarea cu 20 la sută a pensiilor Externe a refuzat să dea răs­ din Irak
punsuri concrete' la întrebările
Reprezentantul U.R.S.S. a prezentat lui Politic al C.C. al Partidului puse, declarând că „acest lucru Protestul opiniei publica
un amendament la proiectul de rezolu­
Muncitoresc Socialist Ungar şi şi ajutoarelor de bătrâneţe.' ar fi prematur“. Caraeterizînd irakiene

ţie cu privire Ia admiterea în O.N.U. Aceste propuneri vor fi pre­ în general poziţia Angliei în e-
zentate spre examinare parla­ tapa actuală, el s-a referit la
a Coreei de sud, care prevede admi­ A începui aplicarea mentului de îndată ce o vor per­ recenta cuvîrttare a ministrului
terea simultană în O.N.U. a Republicii mite noile condiţii in care va Afacerilor Externe, Selwyn Llo-
yd, în Camera Comunelor.
Populare Democrate CoreCne şi a Co­
reei de sud. reformei agrare în Irak funcţiona Adunarea Nâţiondlă. In acelaşi timp el a declarat

A. A. Sobolev a atras de asemenea ESSE

atenţia asupra faptului că S.U.A. ig­ BAGDAD 10 (Agerpreş). — strălucită a poporului asupra im­ In Oman pusă pentru tratative cu Uniunea BAGDAD 10 (Agerpres). —

norează total hotărîrea conferinţei de Presa a publicat declaraţia pri­ perialismului şi monarhiei, o vic­ N O i P IER D ER I Sovietică“. In legătură cu descoperirea
la Geneva din anul 1954, la care mului ministru irakian, Abdel torie care a dus la legiferarea complotului împotriva regimului
participanţii şi-au asumat obligaţia de Kerim Kassem, in problema re­ reformei agrare. Această refor­ ale trupelor engleze —o — republican din Irak, presa şi o-
a sprijini admiterea în O.N.U. a Viet­ formei agrare. In declaraţie se mă v,a permite întărirea cuceri­ pinia publică din ţară condamnă
namului unit şi nu a unei părţi a a- subliniază că revoluţia irakiană rilor revoluţiei şi va contribui la O nouă efapă uneltirile duşmănoase din inte­

cestei ţări. din 14 iulie constituie o victorie progresul poporului. de înarmare a R.F.G. rior şi din afară împotriva tine­
Reforma agrară, se spune in rei republici Irak şi sprijină ac­
Luptele muncitoreşti revoluţionare din decembrie 1918 CAIRO 10 (Agerpres). — Re­ tiv 60 de oameni. Un mare nu­ BERLIN 10 (Agerpres). — ţiunile hotărîte ale guvernului.
în România (I) continuare în declaraţie, „va e- prezentanţa Imamului Omanului măr de soldaţi şi ofiţeri englezi Ziarul „Berliner Zeitung“ anun­
libera pe ţărani din lanţul robiei la Cairo a dat publicităţii o de­ răniţi au fost transportaţi pe ţă că ministrul Apărării al R. F. Ziarele publică numeroase te­
M u t u l reveinflonar $1 starea şi le va da pămîntul la care vi­ claraţie în care se spune că calea aerului in insulele Bah- Germane, Strauss, a declarat re­ legrame ale reprezentanţilor a
economica a firii noastre f i anii sau părinţii şi străbunii lor“. trupele engleze de ocupaţie au rein şi la Aden, 59 de militari cent că în cel mai scurt timp diferite pături ale populaţiei din
ie «lip i primul r iilfti mondial Noi, se arată în declaraţie,, am dezlănţuit o ofensivă împotriva grav răniţi au fost transportaţi va începe o nouă etapă de înar­ Irak în care sînt exprimate pro­
poziţiilor patrioţilor din Oman în regiunea Beiit el Falak din mare !a Germaniei occidentale,
(Urmare din pag. 2-a) scop al împrumuturilor era însă înar­ hotărit să traducem în viaţă le­ incercind să cotropească regiu­ Maska.t. in flfrîpui căreia ţoale unităţile teste împotriva uneltirilor forţe­
mari bogăţii ale ţării şi să ocupe po­ marea Romîniei şi antrenarea eî în gea cu privire la reforma agra­ nea Djebel al Andar — baza Bundeswehfuiiui vor fi înzestra­ lor reacţiunii interne şi externe.
război împotriva tînărului stat sovietic. ră în conformitate cu interesele mişcării de eliberare naţională Patrioţii din Oman au distrus te cu armă atomică. Instrucţia
poporului şi revoluţiei şi vom da din Oman. două tancuri, trei maşini blin­ în vederea mânuirii armamentu­ In telegrame se subliniază că
„o ripostă hotărâtă tuturor ace­ date, unsprezece tractoare uni­ lui nuclear vă fi făcută de sub­ unitatea poporului, armatei şi
lora care vor încerca să împle1 întâmpinaţi de focul puternic versale şi o autocisternă. En­ unităţile Bundeswehriflui care guvernului constituie o forţă de
dice înfăptuirea ei“. deschis de patrioţii dtiin Oman glezii am lăsat pe cimlpul de nezdruncinat în stare să zădăr­
trupele engleze au fost nevoite luptă o mare cantitate de arme
Ziarele publică o hotărire a

ziţiile cheie din economie. Imperialiştii americani, englezi şi comisiei supreme guvernamen­ să se retragă. şi muniţii care a fost capturată au urmat cursuri de pregătire nicească orice comploturi impe­

Căile de ocupare a Romîniei de că­ francezi urmăreau de asemenea şi sco­ tale pentru înfăptuirea reformei Englezii au pierdut aproxima­ de patrioţii din Oman. I corespunzătoare. rialiste.

tre capitalul străin au fost variate şi pul vădit — de acaparare a bogăţiilor agrare, potrivit căreia guvernul Uliu:,;.....iiitiiiiiiiiiiiil
în acelaşi timp mişeleşti. Pentru a a- statului. Aceşti hrăpăreţi au fost spri­ Irakului procedează la expro­

bate atenţia de la revoluţie, profitînd jiniţi să pătrundă în economia ţării şi prierea a 20 de mari latifun­ Potrivit ştirilor sosite în ultima vre­ UGANDA precum şi bauxită şl fosfat. întreaga
de foametea şi mizeria ce era în ţară, prin anumite concesii. Guvernele bur- diari din 3 provincii irakiene — me din Uganda, populaţia din acest economie a Ugandei este strins legată
imperialiştii străini au acordat anumite gbezo-moşiereşti din Romînia acordau Bagdad, I<ut şi Suleimaoia. Du­ teritoriu din Africa de est, care este direct de guvernatorul britanic, iar tarea Consiliului legislativ cerînd lăr­ de interesele Angliei.
„ajutoare“ Romîniei cu destinaţia în­ drept „garanţie" pentru împrumuturile pă cum se anunţă, această hotă­ protectorat britanic, şi-a intensificat alţi 30 sînt aleşi. Alegerile au loc pe girea drepturilor electorale, aulorităţile
spre centrele din ţară în care „bolşe­ luate de la imperialiştii străini o se­ rire constituie primul pas in ca­ lupta de eliberare naţională. Avînd o colegii, europenii avînd dreptul să a- coloniale britanice au fost nevoite să Deşi în Uganda există un mare nu­
vismul era mai de temut". Dar aceste rie de întreprinderi. Intre anii 1918— drul înfăptuirii reformei agrare. suprafaţă de 240.000 km. p., Uganda, măr de analfabeţi şi bolnavi, sumele
„ajutoare" au costat scump poporul ro- 1920 a fost concesionat unor companii care este situată în regiunea marilor leagă un reprezentant la 1.000 de lo­ facă la începutul acestui an o serie de alocate pentru învăţămînt şl ocrotirea
mîn. Eie au îngroşat datoriile Romî­ franceze transportul aerian, unor gru­ -O - lacuri africane, se mărgineşte la nord cuitori, cei originari din Asia un re­ mici reforme. Printre altele au fost a- sănătăţii sînt neînsemnate. In 1951
niei faţă de imperialişti şi au făcut puri engleze şi franceze au fost con­ cu Republica Sudan, la vest cu Congo prezentant la 8.000, iar africanii un re­ cordate încă trei locuri africanilor în numai 30 la sută din populaţie ştia
ca ţara să depindă tot mai mult de cesionate atelierele C.F.R., iar marina Partidul socialist japonez Belgian, la est cu Kenya şi la sud cu carte şi doar 16 la sulă din copiii de
ei, să cadă treptat în sfera lor de romînă a fost pusă sub controlul en­ Tanganica şi Ruanda-Urundi. Centru! prezentant la 300.000 Consiliu şi a fost vîrstă şcolară frecventau şcoala. Ser­
influenţă. glez. îşi rea firm ă opossfia administrativ este oraşul Entebbe. ' Po­ numit un preşedinte viciile medicale sînt nesatisfâcăleare.
trivit ultimelor date, populaţia Ugan- de locuitori. D O CU M ENTAR Ciuma, lepra, malaria, sifilisul şi alte
Capitalul străin a pătruns în ţară Şirul maşinaţiunilor şi fărădelegile fafă d» politice lui Kîşi dei se ridică la 5.600.000 locuitori, prin­ In 1957 partidele care să conducă boli fac ravagii în rîndurile popu'aţiei.
şi cu prilejui lichidării bunurilor ger­ făcute de imperialiştii străini şi capi­ tre care peste 34.000 de indieni, 3.000
mane din Rcmînia. Cînd s-a trecut la taliştii romîni în interesul îmbogăţirii TOKIO 10 (Agerpres). — In de arabi şi cca. 8.000 de europeni. progresist, labu­ dezbaterile în locul In afară de aceasta populaţia băşti­
ştamnilarea şi inventarierea acestor bu­ lor, a fost mai mare. Totul era fă­ cadrul unei şedinţe a comitetului naşă este supusă discriminării rasiale.
nuri şi trecerea lor în patrimoniul sta­ cut cu un scop bine definit: să abată executiv al Partidului socialist In 1894 Anglia a impus Ugandei rist, partidul revizuirii, Uniunea mu­ guvernatorului britanic. Aceste refor
tului era tîrziu. Prin anumite maşina- atenţia maselor de la lupta revoiuţio- japonez s-a hotărit ca in cadrul un tratat de protectorat. Repetatele in ultimul an, îndeosebi de la confe­
ţiuni, mai precis cu ştirea guvernan­ nară, să intensifice pregătirile de răz sesiunii ordinare a parlamentu­ răscoale care au avut loc în Uganda sulmană şi Uniunea alegătorilor au me parţiale nu pot satisface însă re rinţa ţărilor afro-asiatice ale cărei ho-
ţilor romîni, majoritatea bunurilor ma­ boi împotriva Uniunii Sovietice, îmbe lui, care va începe la mijlocul încă de la sfîrşitul secolului trecut şi tărîri au dat un nou avînt luptei de
teriale germane au trecut în mîna di­ găţirea fără margini a moşierilor din lunii decembrie, Partidul socia­ îndeosebi în 1945, 1949 şi 1952 pentru cerut transformarea Consiliului legis­ vcndicarea fundamentală a poporulu eliberare naţională din Asia şi Africa,
feritelor societăţi străine, îndeosebi en­ afara şi dinăuntrul ţării. Susnumiţi list jaiponez să continue pe toa­ independenţă şi izgonirea exploatato­ lupta pentru libertate şi independenţă
gleze, franceze şi americane. Aşadar, romîni şi-au arătat adevărata faţă te căile lupta pentru răsturnarea rilor britanici care au jefuit sistema­ lativ în Cameră a reprezentanţilor ca­ din Uganda care cere acordarea inde naţională a poporului din Uganda a
prevederile tratatului de pace de la s-au dovedit a fi trădătorii intereselor guvernului Kişi şi pentru modi­ tic bogăţiile ţării au fost reprimate re să cuprindă 110 membri din care pendenţei totale a ţării pînă cel mai crescut în amploare. In fruntea aceslei
Versailles, potrivit cărora bunurile res­ poporului; au vîndut ţara capitalului ficarea reală a politicii ţării. In cu cruzime. 98 eligibili. Căutînd să înăbuşe lupta tîrziu îq 1961. lupte se află azi Partidul Congresului
pective să intre în patrimoniul statu­ străin. problemele externe, partidul so­ crescîndă a poporului autorităţile co­ Naţional. Recent secretarul pentru pro­
lui nu s-au înfăptuit. Capitaliştii ro- După izgonirea colonialiştilor brita­ loniale au dezlănţuit un val de crunte După cum reiese din datele oficiale, blemele de politică externă ai acestui
rr.îni şi străini au avut grijă ca acestea Toate acestea au făcut ca în ţară cialist va continua să se opună nici din Egipt, Anglia a începui să represiuni în special împotriva condu­ dominaţia colonialiştilor britanici a fă­ partid, John Kale, a plecat ia New
sa fie orientate înspre scopuri favora­ haosul economic, mizeria şi sărăcirea încercărilor de „revizuire“ a tra­ acorde importanţă tot mai mare Ugan- cătorilor Partidului Congresului Naţio­ cut ca nivelul de trai din Uganda să York pentru a prezenta problema
bile lor. maselor să se adîncească tot mai mult. tatului „de securitate“ america- dei din punct de vedere militar şi stra- nal cit şi a membrilor de rînd ai a- scadă sub orice limită. Băştinaşii deţin Ugandei în faţa Adunării Generale a
Toate acestea au constituit, în aceiaşi no-japonez şi oricăror angaja­ tegic. Puterea politică aparţine guver­ cam a zecea parte din pămîntul arabil O.N.U. şi pentru a cere acordarea inda?
împrumuturile şi concesiile făcute au timp cauzele intensificării luptelor mun­ mente militare pe care intenţio­ natorului britanic care o foloseşte în cestul partid. înainte de alegerile re­ al ţării care totalizează o suprafaţă de pendenţei acestei ţări. După cum ss
contribuit în mare măsură la aoapara- citoreşti revoluţionare. Masele de oa­ nează să le contracteze guver­ interesul exclusiv al colomalişlilor bri­ ştie problema Ugandei figurează pe or­
rea bogăţiilor Romîniei de către capi­ meni ai muncii au organizat o serie nul Kişi. In problemele interne tanici. In Uganda există un Consiliu cente pentru Consiliul legislativ, auto 20,8 milioane ha. Politica colonialis­ dinea de zi a actualei sesiuni a Adu­
tal ui străin. Imperialiştii au acordat a- de greve şi demonstraţii, au luptat opoziţia socialistă va cere mai legislativ care nu deţine însă puterea rltăţile britanice au efectuat noi ares­ mului britanic a imprimat în mare nării Generale O.N.U. Această reven­
tunci împrumut pentru „lichidarea hao­ cu eroism împotriva exploatării, împo­ ales reducerea cheltuielilor mi­ reală din cauza componenţei sale ne- dicare fundamentală a poporului din
sului economic ce era în ţară şi vin­ triva pregătirilor de război, pentru un litare şi va continua pe toate reprezenlalîve. Astfel din cei 60 de tări masive şi au încercat să măslu- parte un caracter unilateral economiei Uganda de a i se acorda independenţa
decarea rănilor războiului". Adevăratul trai mai omenesc. căite lupta împotriva militarîză- membri ai consiliului 30 sînt numiţi iască voturile. Cu toate acestea Parti­ Ugandei, care a devenit astfel cea mal se bucură de sprijinul opiniei publice
' rii tării.- progresiste din toate ţările lumii.
dul Congresului National a obţinui’ importantă ţară producătoare de bum­

o importantă victorie în alegeri. bac şi cafea din rîndurile posesiunilor

In urma luptei politice duse de par­ britanice. Subsolul posedă bogate ză-

tidele africane care au trecut -la boico- . cămlnle în minereu de fier şl a>amă,

Redacţia si administraţia ziarului str. 8 Martie nr. 9, telefon: 188) 189 1 75. .laxa plătită iu «urneiai conform aprobărU Direcţiunii Qenyale P.T, f.R. nr, ggţyaodin 6 nci&mbrle V !â!L?jy4llâSÎ.ÇA „t M AI” — Deva.