Page 39 - 1958-12
P. 39
' Vă prezentăm: P R O L E T A R I D IN TO A TE ŢĂ R ILE , UN1ŢI-VĂ l
!Muncitori fruntaşi de la fabrica
de cherestea „11 Iunie" din O râştie
ŞTEFAN PR0ŞEN1UC, Acum ciieva zile colectivul de mun ze în fiecare lună printre fruntaşii) j XAnul Nr. 1238 | Vineri 12 decembrie 1958 4 pagini 20 bani j
este gaterlst şi se citori, ingineri şi tehnicieni de la fabricii. Numai în ultima lună, de.
cretarul organiza fabrica de cherestea „11 Iunie“ din pildă, şi-a realizat sarcinile de planţ Creşte numărul PREZIDIUL1 MARII ADUNARI NA
ţiei de bază P.M.R. Orâştie a raportai îndeplinirea pla în proporţie de 117 la sută. colectiviştilor ŢIONALE A REPUBLICII POPULARE
In calitate de ga- nului anual de producţie cu 26 de ROMI NE
terist aduce o con zile înainte de termen. FRANCISC KRUPPA S atu l R apoltu M are este unui
tribuţie deosebită este maistru de( din satele com plect cooperativi-
la locul de muncă, Iată ciţiva din muncitorii care au fabricaţie în halat za te ale raionului H unedoara.
reuşind ca în fie adus o contribuţie deosebită la ob gaterelor. PrinbuA M ajoritatea ţăran ilor m uncitori
ţinerea acestui suoces. na organizare a* d e aici îşi lu crea ză p â m în tu l in
muncii în cadrul în to vă ră şirea „6 M artie".
care lună să-şi 10SIF SAPI brigăzilor din sec-ţ
ţia pe care o con-( D ar, in a cest sa t ex istă şi o
realizeze sarcinile de plan în propor este mecanic şef duce şi cu spri-1 gospodărie agricolă colectivă. în cinstea conferinţelor D ECR ET
ţie de 125 la sută. Ca secretar al or al fabricii. Prin nul organizaţiei^ P ină nu de m ult ea a cuprins
ganizaţiei de bază P.M.R. desfăşoară buna organizare a abia 40 fam ilii ca 60— 70 hecta regională şi raionale de partid pentru convocarea Marii Adu
o susţinută muncă politică în rîndurile muncii şi a efor de partid a reuşit să obţină cele mai - re teren. R ezu lta tele m uncii in nări Naţionale a Republicii
muncitorilor antrenîndu-i în lupta pen tului personal a frumoase rezultate în realizarea pre co lectivă s-au m a teria liza t prin CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT Populare Romîne.
reuşit să rezolve vederilor planului anual înainte dej obţinerea unei recolte oare depă
termen. şeşte pe cea a în tovărăşiţilor cu m Z l de zi> noi colective din cadrul unităţilor economice aie In tem eiul articolului 37 li-
tru îndeplinirea înainte de termen a cu succes proble 100 kg. grîu şi cu 200 kg. po jjregiunii noastre raportează îndeplinirea planului anual înainte tera a din C on stitu ţia R epu bli
mele de mecaniza GHEORGHE VA1DA rum b la hectar. A şa stîn d lucru g d e termen. La uzina „Victoria“ din Călan, colectivul sectorului cii P opu lare R om îne,
prevederilor planului anual. re şi întreţinere, rile, m a joritatea în tovărăşiţilor jjsemicocs a repurtat cu cîteva zile în urmă un succes deosebit de
făcînd ca utilajele întreprinderii să este sortator la ------------- sîn t h o tă riţi să se în scrie în g important: realizarea planului anual la producţia de semicocs P rezid iu l M urii A du n ări N a
VILMOŞ GORFY funcţioneze în condiţiuni bune. Colec rampa verde. Fiind|| scurt tim p în g o sp o d ă ria agrico |§în 11 luni şi 8 zile. ţionale a R epu blicii P opulare
tivul pe care-1 conduce a reuşit să sprijinit şi îndru lă colectivă. R om îne con vodcă M area A du
este şeful brigăzii pună în funcţiune 5 circulare, confec mat de organizaţia Folosirea judicioasă a cuptoarelor, respectarea graficului nare N a ţio n a lă în a cincea se
din depozitul de ţionate din resurse locale, care au de partid şi UTM; C iteva fam ilii de în tovărăşiţi !!d e întreţinere a agregatelor, elanul întrecerii socialiste, sînt
buşteni. Prin buna contribuit la realizarea planului anual. a adus o contri- j au şi făcu t a cest lucru. R ecent, ipcîţiva din factorii care au stat la baza acestei realizări de seamă, siune a celei de a treia leg isla
organizare a mun ANETA IVAŞCU buţie importantă s-au m ai în scris in G .A.C. încă fj Paralel cu sporirea continuă a volumului producţiei semicoc- turi pentru ziu a de sim b â tă 27
cii în cadrul bri este circularistă în în munca de sor- j 26 fam ilii cu peste 115 ha. te H sării şi-au intensificat eforturile şi în direcţia reducerii continue decem brie 1958, ora 9 dim in ea
găzii a reuşit să schimbul maistru tare, căutînd în a- ren, 23 cai, 10 va ci şi m ulte a te | | a preţului de cost. Drept urmare a acestui lucru, în perioada ţă, la sed iu l M arii A du n ări N a
realizeze împreună lui Francisc Krup- celaşi timp să-şi însuşească cît mai^ laje agricole. P rin tre noii m em j j l ianuarie— 1 noiembrie a.c. ei au realizat economii la preţul ţio n a le .
cu brigada sarci pa. Datorită con bine meseria de sortator. bri înscrişi, sînt Ionel Rom an, 3 de cost al semicocsului şi gudronului în valoare de peste
nile de plan în ştiinciozităţii şi a M aria C oteţ, Inocenţiu M agda, P 3.900.000 Iei. Preşedintele Prezidiului
hărniciei de care loan L obonţ şi alţii. Marii Adunări Naţionale
procent de 140 la sută. Prin realiză dă dovadă la lo ION GHEORGHE MAURER
rile obţinute a făcut ca brigada pe cul de muncă reu D u m in ica trecu tă, in urm a li
care o conduce să aducă o contribu şeşte să se situe nei adunări- g en era le a in tovără- Secretarul Prezidiului
ţie importantă şi la reducerea locaţi şiţilor, au m ai înaintat cereri de Marii Adunări Naţionale
în scriere în g o sp o d ă ria co lectivă
ilor de vagoane. în că 15 ţă ra n i m u n citori. GHEORGHE STOICA
B u cu reşti, 11 d e c e m b rie 1958.
Locuinţe mai ieftine ACŢIUNI TINEREŞTI Fe şantierul
şi de bună calitate conductei
Tinerii din între Cele mai mari e- şi ta turnarea in
Putem reduce preţul de cost al construcţiilor prinderile industriar conomii de metal au lingotiere. de gaz metan
le ale regiunii noas fost realizate de ti
Am urmărit cu mult interes această direcţie. Devizele proiec tinzind bucătăria, incit aceasta Contractează cereale tre participă cu en nerii de ta Combi Tinerii din regiu Lucrările pe şantierul conduc
in paginile ziarelor, expunerea tului după care am lucrat in a- să devină locuibilă. tuziasm la acţiunea natul siderurgic TTu- ne, printre care nu tei de gaz metan din oraşul
făcuta de tov. Gh. Gheorghiu- nul acesta, prevedeau un preţ cu statul patriotică de eco nedoara, care s-au meroşi elevi şi pio Deva sînt în toi. Aici s-au su
Dej’ la şedinţa plenară a C. C. de cost pe apartament de 60.000 Calea pe care o vom urma şi nomisire a metalu preocupat de reduce nieri au mai strins dai pînă în prezent aproape
al P.M.R. din 26—28 noiembrie lei. Noi am reuşit ca printr-o în anul viitor, este aceea a uti Intr-o adunare generală ţinu lu i De la 1 ianua rea procentului de şi trimis oţel arii lor 4.400 m.l. conductă şi s-au lan
1958. Şi bineînţeles, am insistat mai bună organizare a muncii, lizării din plin a metodei lui Or- tă recent, membrii întovărăşirii rie şi pînă în pre rebuturi sub cel ad hunedorene o can sat 2.200 m.l. Brigăzile de să
mai mult asupra capitolului „Să prin aprovizionarea ritmică a bri lov şi a mecanizării lucrărilor „6 Martie“ din Rapoltu Mare zent ei au economi titate de fier vechi pători au efectuat în total peste
construim locuinţe ieftine şi de găzilor cu materiale şi prin ex de finisaj. au discutat problema asigurării sit peste 2.900 tone mis, înlăturarea cu care se pot ela 3.500 m.l. de şanţ. La executa
bună calitate“, deoarece mă inte tinderea metodelor noi de lucru, In plus, sînt convins că prin fondului centralizat de produse de metal, ceea ce re pierderilor de oţel bora peste 5.000 to rea lucrărilor un aport preţios
resează in mod special. însuşi să-l reducem la 56,000 lei. Apar agricole al statului. prezintă aproape 6 la evacuarea şarjei ne de otel. l-a adus brigada condusă de
titlul capitolului spune tot. Preo tamentele sînt spaţioase şi con utilizarea raţională a resurselor milioane lei. loan Trocan, care zilnic îşi de
cuparea de bază a noastră, a fortabile. Pentru a reduce insă locale,, prin aprovizionarea rit-, Considerînd această acţiune păşeşte sarcina de plan cu 35-40
constructorilor de locuinţe, tre preţul de cost al lor, fără a mic mică a brigăzilor ou materiale, ca o datorie patriotică, ei au Consolidarea sectorului la sută. De asemenea, la staţia
buie să fie reducerea preţului de şora cu nimic confortul, am contractat cu întreprinderea „Re de izolare se lucrează intens,
cost pe apartament, îmbunătăţi propus un proiect de apartament luptind împotriva risipei şi folo colta“, 42.000 kg. grîu şi 18.000 socialist al agriculturii — pentru ca şantierul să nu simtă
rea calităţii şi reducerea tim a cărui construcţie va costa nu sind din plin cele 8 ore de lu kg. porumb din recolta anului lipsa conductelor izolate.
pului de construcţie. mai 47.000 lei. Aceasta, prin cru, vom ajunge să ne ducem viitor. Ca ei au procedat şi sarclnâ ic mare râspiiistec
micşorarea holului a cărui mă la bun sfîrşit' sarcinile ce ne membrii întovărăşirii „Gheorghe Pe întreg şantierul s-au evi
Apreciez că la noi a existat şi rime depăşea necesităţile şi ex- revin. Doja“ din Rapolţel — sat ce a- Munca pentru transformarea răşirile agricole. Astfel, da-că in denţiat pînă în prezent în mod
pină in prezent o preocupare în parţine comunei Rapoltu Mare socialistă a agriculturii a deve anul 1957 s-a-u executat lucrările deosebit, brigăzile conduse de
JEN1CĂ ZAHAR1A — care au încheiat contracte nit una din preocupările cele în comun la un număr destul de loan Roşea, Ştefan Lazăr şi
inginer şef al grupului I şantiere cu statul pentru 9.300 kg. grîu mai de seamă ale organelor şi mic de întovărăşiri, în toamna altele.
şi 7.600 kg. porumb. organizaţiilor de partid, precum acestui an, au strins sămînţa şi
de la Trustul 4 construcţii şi ale sfaturilor populare din re au insăminţat în comun griul apartamente din
Hunedoara giunea noastră. de toamnă, majoritatea întovără şi economii
şirilor agricole. S-au executat
Aplicarea de noi metode în construcţie — Peste 80© Măsurile luate de Biroul co arături adinei de toamnă, în co D in i n iţia tiv a C o m ite tu lu i o-
sarcină de seamă mitetului regional de partid şi mun, pe o suprafaţă de 10.310
a g r ic u lt u r ii de către Comitetul executiv al hectare, lucru care va contribui tă şe n e sc U .T.M . H u n edoara au
Reducerea preţului de cost al tru aceasta, am dat spre exami in care ele nu pot fi utilizate Sfatului popular regional şi o- fără îndoială la asigurarea unei fost o rg a n iza te cu tin erii din
construcţiilor, îmbunătăţirea ca nare nişte schiţe, ir. care repar In lu m in a celor re ie şite din rientarea muncii jos, în organi recolte mult mai superioare de întreprin derile oraşului un nu
lităţii şi grăbirea lucrărilor, sînt tiţia camerelor este mult mai e- în altă parte, utilajele stau rriult expunerea făcută de tov. G h eor zaţiile de partid de la sate, au ci! în sectorul individual. m ăr de 8 brigăzi de m uncă pa
principalele sarcini ce ne revin, conomică, mărind suprafaţa lo glie G h eorgh iu -D ej la C o n sfătu i dat rezultate mult superioare trio tic ă .
nouă, constructorilor, din expu cuibilă. Totodată, am propus şi timp intr-un loc fără a fi folo rea pe ţară a ţăranilor şi lucră faţă de trecut. Executarea tuturor lucrărilor
nerea tov. Gh. Gheorghiu-Dej procedee de construcţie bazate site). torilor din sectorul socialist al în comun, pe lingă faptul că asi C îteva din a ceste b rig ă zi şi-au
la plenara C.C. al P.M.R. din pe elemente prefabricate. Aceas agriculturii, in tovărăşiţii din sa După Consfătuirea d? la Con gură o producţie superioară de propus să lu creze la construc
26—28 noiembrie. Noi trebuie ta cu atît mai mult, cu cît noi In munca mea de fiecare zi, tul R apoltu M are s-au h otărît să stanţa s-au creat în regiune cereale, mai atrage după sine ţiile de locuinţe. A stfel, m em brii
să depunem toate eforturile, Ren dispunem de utilaje necesare: redea agriculturii o suprafaţă de şi multe avantaje ca : plata re brigăzilor s-au an gajat să con
tau a le traduce în viaţă. Pină maşini de ridicat, etc. acord o atenţie deosebită redu p e s te 100 ha. teren ca re în fie 7 gospodării agricole colective dusă a impozitului agricol şi alte stru iască prin m uncă voluntară
acum, am lucrat destul de bine. care an era inundat d e ape. in şi 208 întovărăşiri agricole şi avantaje pe care le acordă sta 3 clădiri a cîte 2 apartam ente.
Experienţa anului 1958, ne-a In ce priveşte planşeele mono cerii pe cit posibil a consumului ultim ul an pe această suprafaţă zootehnice, în care s-au înscris tul membrilor întovărăşiţi. M aterialul necesar construcţiei
dat încrederea că vechea organi lit, am propus ca acestea să ei nu au putut sem ăna decit po pe baza liberului consimţămint, celor 3 clădiri va fi procurat din
zare a şantierului pe lanţuri, fie înlocuite cu planşee din fî- specific de materiale, lucru ce rum b furajer. Ş i acela a crescut 14.571 familii cu suprafaţa de Comitetele raionale şi comu dem olări şi econom iile de pe ce
corespunde. şii, care înlocuiesc perfect grin firav din cau za anelor. 28.930 ha., iar în vechile întovă nale de partid, trebuie să orga lelalte şantiere. P ină acum bri
da prefabricată şi corpul de um se poate realiza deşi nu dispu răşiri agricole s-au înscris 9.845 nizeze in perioada de iarnă, con g ă z ile au ridica t în roşu o clă
Atenţia noastră trebuie îndrep plutură. Aceasta deoarece prime Anul acesta, sp rijin iţi de că familii noi cu 14.823 ha. sfătuiri şi schimburi de expe- dire cu două apartam ente.
tată înS’ă asupra, unor noi sec le întîrzie lucrarea (nu poţi urca nem de un număr mare de mun tre organele de partid şi com i Succese însemnate s-au obţi
ţiunii de apartamente şi a unor pe planşeu timp de 7 zile, cofra- tetu l executiv al sfatului popu nut şi în ce priveşte or TRAIAN CRICOVEANU
noi metode de construcţie. Pen jele nu pot fi scoase 14 zile, timp citori calificaţi. lar, ei au efectu at în digu iri şi au ganizarea muncii în întovă
săpat şanţuri pe o întindere de (Continuate în pag 2 a)
Căutînd noi metode de cons 3.700 ni. P e cele p e s te 100 ha.
ce nu vor m ai fi inundate, în to
trucţie şi gospodărindu-ne bine, vărăşită vor sem ăna de acum
cereale.
vom reduce simţitor preţul de
cost.
NICOLAF. ZAHAR1A
maistru zidar la grupul 1
şantiere Trustul 4 construcţii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < X X X K > 0 0 0 0 0 0 0 0 OOOOOOO OOOOOOOOOV
Hunedoara
Făcînd economii ia materiale şi reducînd
timpul de construcţie, ne vom achita Un nou magazin
cu cinste de sarcini Gostat
A doua zi de la apariţia în 7—8 zile să dăm gata un etaj pe săptămînă facem curăţenie Hunedoara este oraşul mari H aina albă a ză p ezii a îm brăcat m unţii. O dată cu că d erea ză p e zii a început şi se
ziar a expunerii tov. Gh. Gheor cu 6 apartamente. Bineinţeles, generală pe fiecare eta j, strîngînd lor transformări socialiste. Aici, zon u l tu ristic de iarnă. C a b a n ele cunosc o nouă afluenţă. S u te şi m ii d e oam eni ai m uncii îşi
ghiu-Dej la plenara din 26—28 petrec zile plăcu te in m ijlocul naturii.
noiembrie a.c., un tinăr din bri aceasta se datoreşte şi unei bu bucăţile de cărămidă şi toate de la o zi la alta — odată cu
gada mea mă întâmpină intre- ne organizări a muncii în ca materialele ce rămîn, pentru a creşterea capacităţii de produc In regiu n ea n o a stră vor fi d esch ise in sezo n u l de iarn ă 6 cabane. P rin tre a cestea se
bîndu-mă : „tovarăşe Dirlea, ai drul brigăzii, M-e lucrează pe ti utilizate. După părerea mea, ţie a întreprinderilor existente num ără caban ele P artn gu l, S tra ja , B aieia, Bufa şi altele.
citit ziarul ? Noi ce facem ?“. trei echipe: ui: - la zidărie, una rezultatele obţinute pînă în pre şi cu înfiinţarea de noi sectoare
Această întimplare mi-a dat de la turnarea betoivlu: şi una la zent sînt destul de bune. Dar nu de producţie — creşte şi numă
gîndit. Am văzut că oamenii dau corpuri prefabricate -Am hotărît ne vom opri aici. Avem posibi rul muncitorilor. Pentru buna
o atenţie deosebită celor citite. ca ele să-şi pregă’-' A mate litatea să reducem timpul de aprovizionare a acestora cu măr
Am chibzuit la ce anume am fă rialele şi sculele de i ' o zi pe construcţie al unui etaj cu 6 a- furi alimentare şi industriale
cut, ce am mai putea face pen alta, , pentru a nu pierde in a- pari »mente, la 6 zile. Numai că din abundenţă, se deschid mereu
tru a lucra mat repede, mat ief cest scop din timpul de lucru. ritmul aprovizionării cu mate noi magazine. ¦
tin şi mai bine. riale va trebui să fie accelerat.
In mod deosebit însă, hei preo Zilele trecute, de pildă, a fost
La început am avut în bri cupă problema economiei de ma Făcînd economii la materiale deschis un magazin Gostat lin
gadă numai 3 muncitori califi teriale. Utilizăm la zidărie toa şi reducînd timpul de construc gă clubul „Alexandru Sahia“
te deşeurile, pină la cel mai mic ţie, ne vom aduce aportul nos complect renovai şi dotat cu un
caţi. Asta prin iunie. Acum sîn- ciob. Totodată avem grijă să nu tru ta îndeplinirea sarcinilor tra mobilier corespunzător. Aici vor
rămînă mortar de pe o zi pe sate de plenara C.C. al P.M.R. fi desfăcute populaţiei la un preţ
tem 12, plus încă 5 ucenici pen alta, căci se întăreşte. Iar dacă convenabil cantităţi însemnate
se întîmplă să fie mat mult decit DAMIAN DIRLEA
tru calificare. Tot timpul am lu de produse agro-alimentare ale
trebuie, răininem după schimb şef de brigadă la grupul 1 gospodăriilor agricole de stat
crat după metoda lui Orlov. Re din regiunea noastră.
pină ce-1 terminăm. De două ori Şantiere — Truslul 4 cons.iu
zultatul este că am ajuns ca în
Hunedoara
