Page 96 - 1960-01
P. 96
Paç. 4 Dio; M U i. V '.f ! M. : '.'s\<i Nr. 1587
azaaggaaMosMaw^ miiirminw—«a
Deschidereaîntîlnirii tineretului şi studenţilor u ltim e le şjxrx • ş i i r i • ix ü X r r ie le ş l i r i « u iiin u elB ş tir i»
din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice
(Urmare din pag. l-a) dzes, deputat al partidului libe nică din Grecia, Alberto iaco- M a oamenilor de stat sovietici in India Macmillan întîmpinat
ral din Grecia, acad. Petco Stai- meti, preşedintele Alianţei de demonstraţii ale
novici (R.P.F. Iugoslavia)', Vir- npv, vicepreşedinte al Comite recreative culturale italiene populaţiei africane
gil Trofin, prim-secretar al G.G. tului pentru înţelegere şi cola (A.R.C.I.), precum şi din partea
al U.T.M. şi Ion Iliescu, preşe borare în Balcani din R.P. Bul Uniunii naţionale a studenţilor BANGALORE 30 (Agerpres). Voroşilov a sădit un copac de te al Consiliului de Miniştri al JOHANNESBURG 30 (Agerpres):
dintele Comitetului Executiv al garia, şi Luigi Passoni, deputat ciprioţi care studiază în Gre TASS anunţă: La 29 ianuarie magnolia alături de copacul să U.R.S.S., şi E. A. Furţeva, de — In oraşele Uniunii sudafricane, pri
U.A.S.R. (R.P. Romînă). al Partidului socialist italian. cia, Uniunii studenţilor din Gui înalţii oaspeţi sovietici au vizi dit de Nikita Hruşciov în 1955 putat al Sovietului Suprem a.l mul ministru al Angliei, Macmillan
neea, cu sediul la Paris, Orga tat vechea instituţie ştiinţifica cu prilejul vizitei sale în India. U.R.S.S. La această adunare a fost întîmpinat dc demonstraţii ale
In continuare, şedinţa a fost In cursul şedinţei s-au dat clin sudul Indiei — Institutul de care a avut loc în sala adună populaţiei de culoare.
prezidată de Todi Lubonja (R.P. oitire unor telegrame şi mesa nizaţiei Uniunii Tineretului Co Ştiinţe de la Bangalore. ? rii legislative a statului Mysore
Albania). je de salut sosite pe adresa In BANGALORE 30 (Agerpres). a luat parte Wadiyar, guverna Astfel, la sosirea acestuia, la ae
tîlnirii de l,a Bucureşti din par munist Dimitrovist de la Şcoa Cunoscutul matematician in TASS a n u n ţă : La 29 ianuarie torul statului, ministrul dc stat roportul de lingă Pretoria, a avut Iod
A fost adoptată ordinea de tea unor personalităţi şi orga la medie din oraşul Tolbuhin dian Bhagwantam, directorul in Malaviya, precum şi alte per o demonstraţie a populaţiei africane
xi. şi programul desfăşurării în nizaţii de tin eret: Stephanos (R.P. Bulgaria) şi din partea Wadiyar, guvernatorul statului sonalităţi. Primarul oraşului
tîlnirii. Stephanopoulos, deputat în par unor organizaţii U.T.M. din stitutului, a vorbit oaspeţilor Bangalore Dna Indirama a sa împotriva politicii rasiste duse de au»
lamemtul grec, şeful Partidulu Valea Jiului, organizaţiilor Mysore, a oferit un prînz în cin
Primit cu vii aplauze, Virgi.1 social p'apulist din Grecia, Sta U.T.M. şi U.A.S.R. a Universi despre activitatea acestui centru torităţi.
Trofin, prim-secretar al G.G. al matis Mercuris, deputat în par tăţii „G. I. Parhon“ din Bucu stea lui K. E. Voroşilov, F. R.
U.T.M., a prezentat raportul ge lamentul grec, preşedintele miş reşti, organizaţiei U.T.M.de la ştiinţific. lutat pe oaspeţi. La sosirea sa la Johannesburg, preJ
neral : „Contribuţia tineretului cărţi pentru înţelegerea balcă Atelierele C.F.R. „Grtviţa Ro Kozlov şi E, A Furţeva.
şi studenţilor din regiunea Bal Răspunzînd la cuvintele de
canilor şi Mării Adriatice pen şie" şi altele. In timpul prînzului, care s-a Guvîntul de răspuns a fost mierul britanic a fost ¦întîmpinat dd
tru transformarea acestei re salut afe directorului institutu
giuni înf.r-o zonă a păcii, de- Lucrările întâlnirii continuă. lui, K. E. Voroşilov a declarat desfăşurat într-o atmosferă de
nuclearizată, pentru lărgirea ¦" (Agerpres). prietenie, guvernatorul Wadiyar
cooperării şi dezvoltării relaţii rostit de E. A. Furţeva. o demonstraţie a femeilor sudafricanej
lor de prietenie între tinerelul şî Plenara C .C . al P .C . Bulgar -® â-
studenţii din această parte a
Itimîi". SOFIA 30 '(Agerpres). Intre duoţiei“, rar Mladen Stofănov, că el, împreună cu tovarăşii săi şi K. E. Voroşilov au rostit cu- Vizita grupului de oameni
de călătorie, sînt bucuroşi să vînfări.
După prezentarea' raportului, 26 şi 29 ianuarie la Sofia a a- membru supleant al Biroului Po- audă că institutul întreţine le ? de stat sovietici în S. U. A.
în sală au intrat pe rînd ştafe vut foc plenara lărgită a G.G. al lifte al G.G. al P. 'G. Bulgar, ră- gături strînse cu instituţiile de BANGALORE 30 (Agerpres).
tele sportive din R.P. Albania, Partidului Comunist Bulgar ca- portul :' „Cu privire la accelera ştiinţe din Uniunea Sovietică, TASS a n u n ţă : La 29 ianuarie NEW YORK 30 (Agerpres). In încheiere, Rockefeller a den
R.P. Bulgaria şi R.P. Romînă, re a 'discutat problemele dezvol- rea progresului tehnic în indus- legături atît de necesare pentru corporaţia municipală din Ban — TASS a n u n ţă: Grupul oa eterat că după părerea lui, oa*.
oare au adus participanţilor fa tării industriei socialiste a Bul- trie“.-
progresul ştiinţei şi care contri galore a organizat o adunare menilor de stat sovietici oare se menii de stat sovietici, sîn-t en
gariei.
Întâlnirea de la' Bucureşti sa Plenara a luat drept bază buie la înţelegerea reciprocă pe publică în cinstea lui K. E. Vo află în Statele Unite a făcut o nergieî, curajoşi şi foarte capa
lutul fierbinte al tinerei gene In cadrul plenarei', Tano Ţzo- proiectul de hotărîre prezentat şi vizită lui N. Rockefeller, guver bili.
raţii din aceste ţări. lov, secretar al 0. G. al P. G. a însărcinat Biroul Politic al plan internaţional. roşilov, preşedintele Prezidiului natorul statului New York.
Bulgar, 9 prezentat raportul: G. G. al Partidului Comunist Un al doilea grup de oameni
In şedinţa de după-iaimiază, „Cu privire la dezvoltarea con Bulgar să studieze propunerile După vizitarea institutului, în Sovietului Suprem al U.R.S.S., D. Poliauski, preşedintele de stat sovietici a vizitat pe'
prezidată de Ivan Abadjiev Consiliului de Miniştri al P. O. Keathy, ajutor de primar-
numele oaspeţilor sovietici K. E. F. R. Kozlov, prim-vicepreşedin- R.S.F.S.R., a transmis lui N al oraşului New York. In cadrul
--------------8S2.
(R.P. Bulgaria), au început dis tinuă 9 industriei grele, extinde şi completările prezentate la Oomîsia senatorială americană pentru cercetarea Rockefeller cele mai bune urăr convorbirii care s-a desfăşurat
din partea lui N. S. Hruşciov într-o atmosferă dc prietenie au ’
cuţiile la raportul general. rea bazei ei de materii prime, plenară şi să redacteze botărî-
A luat ouyîntul Nicolaos In- j specializarea şi cooperarea pro- rea în formă definitivă spaţiului cosmic examinează rămînerea în urmă preşedintele Consiliului de Mi fost abordate mai ales proble
-Gs&as- niştri al U.R.S.S. mele construcţiei şi reconstruc
a S.U.A. In domeniul balisticii
Rockefeller a mulţumit pen ţiei Moscovei şi New Yorkului.-
Ecouri ia nota sovietică adresată Washington 30 (Agerpres). oheielcr intercontinentale“. Du tru urări şi a vorbit despre con Cei de faţă au aplaudat căldu
-—Rămânerea în urmă a S.U.A. pă şedinţă, Lyndon Johnson, li vorbirea oare a avut loc între ros pe V. Konotop, preşedintele’
o \ guvernului Japonez în domeniul balisticii a fost exa derul grupului democrat din el şi N. S. Hruşciov în septem Comitetului executiv al Sovietu
minată într-o şedinţă secretă 'a senat, a declarat presei că situ brie anul trec-ut. Guvernatorul lui regional Moscova de depu
TOKIO 30 r (A'gefpli'eţs)1. - „tratatului de securitate“ este Maţumoto a arătat în conti Comisiei senatoriale pentru cer aţia S.U.A. aşa cum a rezultat statului New York şi-a exprimat taţi ai oamenilor muncii, care'
cetarea spaţiului cosmic spenanţ-a că delegaţia sovietică a spus că este mai bine să con
din discuţii „ nu este deloc stră va face în Statele Unite o vi struieşti şi să reconstruieşti o-
TASS anunţă :' Opinia publică diametral opusă declaraţiei co nuare că hotărîrea Uniunii So Potrivit agenţiei France Pres lucită“-.: zită utilă şi interesantă. -ra-şe dcc-ît să cauţi să le distrugi.
democratică din Japonia' ă1 pri mune’ a U.R.S.S. şi Japoniei, vietice de a nu transfera deo se, Allen Dulles, conducătorul •wsas- Algeria
mit nota guvernului sovietic ca a’ cărei semnare a adus la tim camdată Jap'oniei insulele Ha- Diireqţiei centrale de investigaţii a
un avertisment seriois la’ adresa pul său o contribuţie la cauza bomai şi Sikotan, caire pot fi Evenimentele din din Algeria a declarat repre
guvernului Kişi, care promovea păcii î-n întreagă lume. Singura transformate oricând într-o ba S.U.A., în expunerea făcută în zentanţilor presei că, avînd în
ză o politică lipsită de răspun cale care va aduce Japoniei o ză americană, este întrutotul fi faţa membrilor comisiei a con PARIS 30 (Agerpres). Centrul tăţilor teritoriale s-au raliat ar vedere înrăutăţirea situaţiei din
dere, îndreptată spre subminarea adevărată paCe şi securitate, a rească. firmat că „Uniunea Sovietică se matei. Centrul oraşului a fost Algeria, guvernul provizoriu al
bazelor păcii şi securităţii în déclarait Ota, o constituie lichi află în avans faţă de S.U.A. î-n ce conducerii militare şi civile din curăţit de baricadele şi vehicu Republicii Algeria a dat purtă
Extremul O rient.şi în Asia'. darea tratatului militar şi ă ba Algeria se află acum la 25 km. lele care de cîteva zile împiedi torilor săi de cuvînt .indicaţia
priveşte numărul şi calitatea ra- est de Alger, la baza aeriană cau circulaţia pe străzi. Unită de a se consulta cu delegaţiile
Referindu-se la nota guver zelor militare ă'meriioane pe’ pă de la Regaia, unde de 2 zile au ţile militare şi de poliţie s-au ţărilor membre ale O.N.U., în
nului sovietic, Ota', preşedintele Q .N .U .: sosit delegatul general al guver înapoiat la seotoarelc lor, la legătură cu modul în. care acea
Consiliului general al sindicate mântul japonez, încheierea trata nului Delouvrier şi generalul Oran restabiiindu-se ordinea. .. stă organizaţie internaţională
lor din Japonia, scrie în ziarul O rezoluţie care condamnă Challe, comandantul, suprem al poate discuta situaţia creată şi
„Akahata“ : Este întrutotul lim tului de pace' japono-sovietic şi acţiunile elementelor fasciste trupelor franceze din Algeria. La Alger situaţia a rămas
pede că revizuirea tratatului de Vineri a sosit acolo şi genera neschimbată. Conducătorii rebe
securitate japono-americam îşi promovarea unei politici de neu din unele ţări capitaliste lul Ely, şeful Statului major, lilor uîtracolonialişti nu şi-au
propune ca scop să întărească
tralitate de către Japoniă.
Maţumoto, unul din conducă
torii partidului socialist din Ja
alianţa militară dintre 'Japonia ponia', deputat în parlament, a al armatei franceze, care a avut făcut încă cunoscute „hotărârile“ poate întreprinde acţiunile ne
şî S.U.A., îndreptată împotriva declarat că în pofida declaraţiei NEW YORK 30 (Agerpres-). urii naţionaile' ivite în diferite îndelungi întrevederi cu Chale. anunţate ieri după discursul ge cesare.
Chinei şi Uniunii Sovietice. Este comune japono-sovietice, guver — TASS anunţă : După discuţii ţări, oaire au amintit crimele co Comandamentul militar a or neralului De Gaulle. Străzile Este absolut evident, a spus
de aceea firesc oa în condiţiile nul Kişi împiedică întărirea prie care au ducat două săptămâni, mise de nazişti în ajunul şi în sînt pustii în oraşele în care
cînd guvernul plănuieşte înzes teniei dintre cele două ţări şi, subcomisia O.N.U. pentru preve timpul celui de-a! doilea război donat unităţilor teritoriale să principalele clădiri publice sînt el, că evoluţia pe viitor a eve
nirea discriminărilor şi protecţia mondial. Ea condamnă aceste înceteze sprijinul dat rebelilor. păzite de unităţi de paraşUtişti. nimentelor din Algeria şi din
După cum se ştie, aceste uni Africa de nord poate reprezenta
trarea Japoniei ou arme nuclea pretextând faptul că nu ă fost minorităţilor alcătuită din repre acţiuni oa pe o încălcare a prin tăţi formate din rezervişti obli înconjuraţi de unităţi similare un pericol grav pentru pacea şi
securitatea internaţională. Soar
re. echiparea trupelor cu rache rezolvată problema teritorială, zentanţi ai 14 ţări — membre cipiilor Cartei O.N.U. şi a de gaţi să presteze periodic cîteva rebelii înarmaţi continuă să se ta poporului aigerian este în
te', întărirea bazelor militate, U- refuză să duca ou Uniunea So ale Organizaţiei Naţiunilor Uni claraţiei generale a drepturilor zile de serviciu militar au con menţină în cele două centre din pericol.
nfunea Sovietică a fost nevoită vietică tratative a i privire lă în stituit un important sprijin al re oraş unde se aliă stocate mari
să declare că nu va retroceda cheierea tratatului de pace. Gu te printre care Uniunea Sovieti omului. beliunii de la Alger. cantităţi de arme şi muniţii. Ei Purtătorul de cuvînt al fron
Japoniei insulele Ha borna i şi Si- vernul sovietic-, a declarat el, că, S.U.A., Anglia, Franţa, In Subcomisia’ 9 liotărît să exa au ocupat de asemenea clădi tului de eliberare naţională din
kotam, atâta timp cîf' nu vor fi nu putea în mod firesc să treacă dia, Polonia, R.A U. şi altele, a Comandanţii regiunilor milita Algeria a comunicat de aseme
lichidate bazele militare pe pă ou vederea întărirea de către gu aprobat î-n unanimitate o rezolu mineze această problemă în ur re' Constantine şi Oran, genera- rea primăriei. Viaţa economică nea că, independent de acţiu
lmuitul japonez şi nu va fi în vernul Kişi a sistemului militar ţie oare condamnă acţiunile în mătoarea sa sesiune şi îi propus lii-Olie şi Gambîez au adresat nile care pot fi întreDrînse do
cheiat tratatul de pa,ce ou Uniu în Extremul Orient, îndreptat treprinse recent de elementele comisiei O.N.U1. pentru dreptu populaţiei din regiunile respec a oraşului este paralizată, se re către Organizaţia Naţiunilor
nea Sovietică. împotriva Chinei şi Uniunii So fasciste în unele ţări capitaliste. tive mesaje în care îşi exprimă simte lipsa de alimente, iar ab Unite, guvernul provizoriu al
rile omului să adopte, de aseme lealitatea faţă de generalul Dc senţa unei activităţi economice Republicii Algeria a adresat prin
Rezoluţia exprimă o îngrijo nea, o rezoluţie caro să condam Gaulle, generalul Challe şi De normale are urmări grele pen radio poporului aigerian chema
rare profundă' în legătură cu ne manifestările de antisemitism louvrier şi cheamă la restabili
manifestările de antisemitism şi ca pe o încălcare a' drepturilor tru masa populaţiei, în special
omului şi a libertăţilor funda
Ota a subliniat că revizuire® vietice. alte forme ale urii de rasă şi mentale. rea ordinei. La Oran ofiţerii uni- a celei musulmane. rea de a evita orice provocări
OVOCCOOCOQOQ<X3000000000CtXXiOOoOOOO(XSOOOOOOQCOOOSC30t OCXXXX>OCXÎOrX?CCX>C0OOOO0tXX>00D0O0000(XXX«<XXÎÎ?0C000OO300C5000CXXXXX)pCXXXX300000CC O declaraţie a şi de a-şi stringe rândurile în ju
rul armatei de eliberare naţio
purtătorului de cuvînt
BERLIN 30 "(Agerpres)'. — Oamenii simpli din Germania sprijină ADN anunţă :' La 29 Ianuarie, al Frontului de eliberare nală a Algeriei. El a spus, de
Oamenii simpli din Germania propunerile lui Walter Ulbrieht conducerea Uniunii sindicatelor asemenea, că armata de elibe
occidentală care se pron-unţă libere germane 9 dat publicităţii naţională din Algeria rare naţională a primit indicaţii
pentru destindere-a încordării-, expuse în scrisoarea către Adenauer o declaraţie' în oare aprobă îri- să ajute toate elementele demo
pentru o pace trainică şi înde trutotul sorisoarea adresată de NEW YORK 30 (Agerpres). cratice din ţară, care pot fi a-
lungată şi pentru normaliizarea Walter Ulbrieht lui K. Adenauer TASS anunţă : Purtătorul de cu meninţate de putchul fascist, in
relaţiilor dintre cele două state şi subliniază că propunerile ex vînt oficial din New York al dependent de apartenenţa lor.
germane subliniază importanţă puse în această scrisoare reflec Frontului de eliberare naţională
noii iniţiative de pace a R.D.G. Germania printr-un referendum ter Ulbrieht cu privire la înce deşte din nou năzuinţa Republi tă părerile clasei muncitoare şi In Cuba
concretizată în 'scrisoarea1 lui popular. Aceste propuneri con tarea înarmărilor, ia pactul de cii Democrate Germane de a re ale sindicatelor ei.
Walter Ulbrieht adresată lui A- stituie o bază trainică pentru neagresiune, renunţarea la ar glementa pe cale paşnică proble In locul bazelor militare
denauer. In legătură cu această realizarea unui acord între cele mele rachetă şi referendumul mele care stau în faţa poporu Conducerea Uniunii sindica iau fiinţă şcoli
seriscare, Uniunea german iilor a două state germane. popular în legătură cu dezarma lui german. telor libere germane sprijină
dat publicităţii o declaraţie în rea generală merită un sprijin propunerea lui W. Ulbrieht ca în
multilateral. Luî-nd cuvîntul la Berlin, Ru decurs de 14 zile între Repu
rare se subliniază că Walter Ul- Guvernul vest-german, a de dolf Aceten, secretar aii condu blica Democrată Germană şi
'k cerii centrale a partidului libe Germania occidentală să înceapă
brfcht propune tratative cu pri clarat Wanderslob, trebuie să de ral democrat din Germania, a tratative cu privire la’ încetarea HAVANA 31 (Agerpres). — terea eroului naţional ăî po
BERLIN 30 (Agerpres). — caracterizat scrisoarea lui Wal „războiului rece“, renunţarea la După oum anunţă agenţia Uni porului cuban, Jose Marti, fortul
vire la încetarea imediată a înar clare neîntârziat, şi fără nici un NunieroaiSe declaraţii aile locuito ter Ulbrieht drept o importantă înarmarea atomică a Germaniei ted Press International, guver Moncada din localitatea Santia
rilor din Republica Democrată contribuţie la pregătirea confe occidentale, încetarea înarmări nul Cuban a confiscat alte pro go de Cuba (provincia Oriente)'
mărilor, renunţarea la folosirea fel de rezerve încetarea înarmă Germană demonstrează că popu rinţei la nivel înalt. lor, cu privire la renunţarea la prietăţi în valoare de 150.000.000 a fost transformat într-un cen
laţia R.D.G. aprobă şi sprijină baze pentru arma rachetă, în dolari, care aparţineau adepţi tru şcolar unde vor învăţa peste
forţei şi cu privire l-a contribu rilor. Prin aceasta trebuie să propunerile expuse de Walter După cum a arătat în ouvîn- cheierea unui pact de neagre lor dictatorului Batista. Numă 2.000 de elevi.
Ulbrieht în scrisoarea sa adre tarea rostită la adunarea de ti siune etc. rul celor expropiaţi se cifrează
ţia germană la realizarea dezar înţelegem desfiinţarea serviciu sată lui Adenauer. Peste 3000 neret din Berlin, Hans Mpdrow, la trei sute. Printre aceştia se La această ceremonie au par
de. participanţi la mitingul Fron secretar al organizaţiei din Ma Gonducerea Uniunii sindica află Rafaet Diaz, membru ai or ticipat preşedintele Cubei, Os-
mării şi re-unificării. Nici o cam lui militar obligatoriu şi renun tului naţional al Germaniei de rele Berlin a Uniunii Tineretu telor libere germane îndeamnă ganizaţiei contrarevoluţionare valdo Dorticos, premierul Fidel
mocrate, care a avut loc la Zwic lui Liber German, scrisoarea lui pe membrii sindicatelor şi clasa „Trandafirul alb“, cu sediul la Castro, personalităţi ale vieţii
panie anticomunistă nu poate ţarea la' înarmarea atomică. kau, au adoptat în unanimitate Walter Ulbrieht atrage atenţia muncitoare din Germanii,a occi New York, Luiz Poza, fost pri politice, precum şi mii de învă
o rezoluţie. în oare cer oa Ade populaţiei vest-germane asupra dentală să-şi consacre toate for mar al Havanei şi alţii. ţători, profesori, studenţi şi lo
ascunde faptul că problema de ¦Necesitatea unor tratative în nauer să-şi precizeze atitudinea întregii gravităţi 9 situaţiei ţele' luptei împotriva înarmării cuitori din regiune.
fată de problemele abordate de create. atomice, împotriva militarismu De asemenea, guvernul a ho-
zarmării este astăzi la ordinea tre cele două state germane a Walter Ulbrieht. Participanţii la lui german, a politicii de urca tărit să transforme principalele Luînd cuvîntul în cadrul aces
miting .au cerut de asemenea', Propunerea ou privire la 'or baze militare ale fostului dicta tei ceremonii ministrul Forţelor
Ziieî. De aceea, înarmarea Re fost subliniată de Hans Schiller, încetarea politicii antipopulare ganizarea unui referendum popu rea preţurilor, de înrăutăţire a a- tor Batista, în centre de învăţă- Armate revoluţionare, Râul Cas
duse''de cercurile guvernante de lar cuprinsă în sorisoarea lui mînt. Astfel, în provincia Cama- tro, a subliniat faptul c.ă Mon--
publicii Federale Germane tre preşedintele organizaţiei regio W. Ulbrieht, corespunde intere slgurărilor sociale şi împotriva quey şi FIavan a' două asemenea cada a fost primul fort atacat
la Bonn. selor vitele ale poporului nostru, baze au fost transformate. în de forţele patriotice conduse de
buie să înceteze. nale din Hof a Uniunii sindica Scrisoarea lui Walter Ulbrieht se spune în declaraţia conducerii introducerii unor legi excepţio şcoli. La 29 ianuarie, cu ocazia Fidel Castro, la 26 iulie 1953,
organizaţiei regionale din Pots aniversării a 107 ani-de la naş dată care a dat numele mişcării
. Pastorul Gottfried Wander- telor din Germania occidentală. este dezbătută pe larg dc oame dam a Uniunii femeilor demo nale, şi cere Ca" acţiunilor desfă de eliberare din Cuba.
nii muncii, de la combinatul me crate din Germania.
slob, unul din conducătorii „Aso Trebuie folosită o-rice propunere talurgie „Max Huite“ din Un- şurate de mîlitarişti şi revanşar
ter.vvellenborn. Ei subliniază că ¦&
ciaţiei germane pentru pace“,-a de dezarmare, 9 declarat el. Gu acest important document dove zi să le fie opus un front unit
BERLIN 30 (Agerpres). —
cerut guvernului vest-germa-n să vernul Republicii Federaile Ger al muncitorilor şi membrilor sin-
studieze cu toată seriozitatea mane trebuie să accepte propu dicafetor din cele două state ger
propunerile expuse în scrisoarea nerea lui Walter Ulbrieht şi să mane.
Iui Walter Ulbrieht şi să încea înoeaipă tratative în decurs de
pă tratative în legătură cu a- 14 zile. In preajma conferinţei
ceste propuneri. Acei care vor la nivel înalt, cele două state
să evite războiul, a spus. el, tre germahe trebuie să contribuie
buie să ducă-tratative. 19 destinderea' încordării inter
Pastorul Wanderslob a salu naţionale.
tai propunerea lui .Walter Ul- După cum' anunţă agenţia
bricht de a se rezolva proble ADN, avocatul social-democrat
mele dezarmării generale şi în Dietrich Ralle din München a
cheierii tratatului de pace cu subliniat că propunerile lui Wal-
Redacţia ţl administraţia ziarului! ste 6 Martie ar, 9. Telefon: 188(189j 75. Taxa plătită in numerar conlorm aprobării Direcţiunii Generale P.T.Ţ.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai Deva