Page 95 - 1960-01

Nr. 1587 DRUMUL SOCI AUSMU l UI Pag. 3'

riMMHU aer®

ta tu o producţie sporită de sem i« Credite pentru mică Din deşeuri, 8 ® e f i i fi o i
mecanizare — folosite lucruri folositoare
cu chibzuială Avlnd In vedere cerinţele populaţiei,
conducerea cooperativei meşteşugă­
' În airnil 1959, în faţa colecti­ aplicarea acelor măsuri tehnice nut succese frumoase în folosi­ In anul trecut, multe unităţi econo­ reşti „Viaţă nouă“ din Orăştie şi-a
vului semicotseriei uzinei „Vic­ care să ducă la o îmbunătăţire rea agregatelor, totuşi, indicele mice din raionul Orăştie au folosit prevăzut în planul de producţie pe
toria“ din Călan au stat sar­ a exploalării agregatelor, la în­ de utilizare a cuptoarelor nu s-a în mod chibzuit creditele acordate de 1960 înfiinţarea de noi secţii. Astfel,
cini deosebite. S-a pus proble­ deplinirea ritmică a sarcinilor ridicat la înălţimea posibilităţi­ banca de stat pentru introducerea micii în acest an se vor deschide Ia Orăş­
ma sporirii necontenite a pro­ de plan. Aşa, spre exemplu, în lor. Recordurile obţiriute în a- mecanizări. tie 6 secţie de ceaprazerie, o secţie
ducţiei, realizării de economii şi vederea asigurării continuităţii In halele secţiei tlmplărie, întreprinderii, nefotosită pt- de lenjerie, una de reparat biciclete,
îmbunătăţirii calităţii semieocsu- producţiei la bateria IlI-a, pen­ tiuil trecut la cuptoarele bateriei De pildă, întreprinderii forestiere din o secţie de vopsit, una de croitorie
lui livrat Hunedoarei. Pentru a tru încărcarea ritmică a eleva­ a III-a arată că se poate face Orăştie, i s-a, acordat în anul trecui este o forfotă specifică mun­ nă atunci, s-a amenajat un pentru femei categoria I-a, o secţie de
veni în sprijinul lucrătorilor de toarelor şi evitarea înfuodării mult mai mult. Conştientă de a- un. credit de 120’ .00«0‘ Iei. Cu acest ere- reparat încălţăminte (într-un cartier
la semicocserie, statul a alocat pîlniilor de intrare în elevatoa­ ceste posibilităţi, conducerea dlt s-a procurat un funlcitlar tip cii unui colectiv harnici De nou atelier de tlmplărie. Aici mărginaş), iar la Cugir o secţie da
sume mari în vederea construi­ re, oraţerul nr. 1 va fi ridicat sectorului a întocmit un plan *te­ „Mîneciu" cu ajutorul căruia se scoate croitorie pentru femei. De asemenea,
rii bateriei a IlI-a de semicoc- cu 250 mm. matic de inovaţii oare cuprinde din locurile greu accesibile materialul cum intri In prima hală, aten­ s-au montat cîteva maşini este' prevăzut ca în anul în curs sec­
sificare a cărbunilor în pat flui­ teme interesante, de a căror re­ lemnos. In felul acesta s-a asigurat o ţiile existente sa fie amenajate şi în­
dizat. Tot pentru eliminarea opriri­ ţia Iţi este atrasă de steagul printre care un banzig, o zestrate cu mobilier nou. Planul mai
lor şi deci a pierderilor de pro­ prevede realizarea unor sortimente noi
- Desfăşurînd larg întrecerea ducţie, se va confecţiona şi în­ roşu de secţie fruntaşă, steag maşină de grosime, o maşină de confecţii de blănărie şi cizmărie,
socialistă, învingînd. anumite locui lanţurile cu cupe ale ele­ precum şi creşterea volumului acestor
greutăţi, muncitorii, tehnicienii vatorului de cărbune la bateria pe care-l deţine de mai mult combinată şi altele. confecţii cu 25 la sută faţă de anul
şi inginerii d e . la semicocserie IlI-a. In mod practic, această trecut.
aii obţinut succese frumoase, măsură va duce la asigurarea zolvare depinde în mare măsu­ exploatare mâi raţională a lemnului timp secţia tlmplărie a între­ Cînd a fost vorba cine să
râUşind să încheie anul cu pla­ unei alimentări ritmice a cup­ ră succesele de viitor. La ace-’ din parchete şl S-a salvat de la de­ Acţiune patriotică
nul îndeplinit în proporţie de toarelor bateriei ou cărbune mă­ prinderii de industrie locală lucreze In noul atelier, ciţiva
101,4 la sută la semicocs, iar la cinat. Prin punerea în funcţiune Organizaţia de pionieri de la şcoala
gudron în proporţie de 126,1 la a craterului de egalizare la bun- laşi lucru va duce şi intrarea teriorări cantităţi însemnate de ma­ „I. C. Frimu" din Orăştie. tineri s-au oferit voluntar. de 7 ani din Orăştie, sub conducerea
sută. Totodată, prin reducerea kerul de semicocs al bateriei a tov. Elena Tition, directoarea şcolii;
consumurilor specifice s-au reali­ IlI-a se va rezolva problema în funcţiune a celei de-a II - a ; terial lemnos. Totodată a fost înlocu­ Care sini meritele secţiei, cum Au format apoi o brigadă de şi a instructorilor de pionieri, a ini­
zat economii Ia preţul de cost în utilizării capacităţii bunkerului ţiat acţiunea de colectare a deşeurilor
valoare de peste i. 100.000 lei. de semicocs, fără a mai fi ne­ baterii carbofluid, la a cărei con- . ită mina de lucru şi animalele folo­ şi-a realizat sarcinile de plan; tineret din 7 oameni. Ca şef de textile. Pînă în prezent, a fost co­
In general, şi calitatea semicoc- cesar să se reducă funcţiona­ lectată .şi predată cantitatea de 500
sului (procentele admise de ma­ rea cuptoarelor din lipsă de va­ strucţie s-a ţinut seama de expe­ site la scos lemnul. Prin mecanizarea angajamentele? — iată între­ al brigăzii a fost ales Radu kg. deşeuri, pentru care şcoala a pri­
terii volatile şi umiditate), a fost goane. mit suma de 796,75 lei. Jumătate din
respectată. Au existat totuşi în rienţa' acumulată cu prilejul ex­ acestui proces de muncă, întreprinde­ bările la care este în măsură Oprean. suma primită a fost folosită pentru
anumite perioade abateri de la In vederea reducerii număru­ cumpărarea de cărţi şi rechizite şco­
normele stabilite, fapt ce a' dus lui de opriri a cuptoarelor, se ploatării bateriei ă 111-a. In a- rea forestieră Orăştie a realizat econo­ să-ţi răspundă aproape fie­ In 15 ianuarie, membrii bri­ lare. Acestea au fost împărţite elevi­
la obţinerea unui cocs de sla­ va uniformiza acţionarea melci- lor în raport cu deşeurile colectate.
bă rezistenţă la cocseria din lor de alimentare la cuptorul cest sens e suficient să amintim mii în valoare de peste 70.000 lei. care muncitor. Planul a fost găzii U.T.M. au început să Restul sumei a fost depusă la fondul
Hunedoara. carbofluid cu lanţ Gali de 38,1 clasei în vederea organizării unei
mm. In acelaşi scop va acţiona înlocuirea craţerelor cu benzi, Tot la întreprinderea forestieră depăşit lună de lună. De aici producă in noul atelier, din excursii colective.
Pentru noul an, în faţă sem’i- şi înlocuirea rotoarelor sasurilor care va duce la reducerea sim­ Orăştie, cu ajutorul creditelor acordate
"cocseriei stau sarcini şi mai din fero-crom, cu rotoare din ta ­ ţitoare a opririlor pentru între­ de banca de stat, s-a procurat o ma­ au plecat spre şcolile din sa­ deşeurile sortite pînă atunci Spectacol daf
mari, impuse de intrarea în blă de oţel. ţinere. cara, cu ajutorul căreia se face trans-
funcţiune ia Hunedoara a celei tele şi oraşele regiunii noa­ a fi arse, taburete tip „Sibiu". de pionieri
de a 3-a şi a 4-a baterii de N-a' scăjM atenţiei colectivu­
cocs. Pentru ă face faţă aces­ lui nici problema reducerii pre­ stre, bănci, catedre şi alt ma­ Zilnic se produc în medie ct- L'a Ga'sa pionierilor din Orăştie, ac­
tor sarcini, a început nu cu mult ţului de cost şi îmbunătăţirii ca­ tivează numeroase cercuri, ca de pil­
timp în urmă transformarea ba­ lităţii seim!cocsului. Astfel, în Succesul cocorilor e condiţio­ bordarea materialului lemnos din va­ terial didactic. Aprecieri des­ te 40 taburete. De altfel, pînă dă: cercul de artă dramatică, de artă
teriei a II-a, Ab-der-Halden, în vederea asigurării cuptoarelor plastică, de muzică instrumentală, de
baterie carbofluid. Se prevede carbofluid cu cărbune mărunt, nat însă şi de ailţi factori. E vor­ goanele C.F.F. în vagoane C.F.R. Ast­ pre calitate?! Este suficient ta sfîrşitul lunii ianuarie, vor aeromodeîism, de ştiinţele naturii etc;
sfe vor confecţiona şi înlocui Ci*
de asemenea şi transformarea lindrii desiintegratoarelor. Pen­ ba mâi ales de calitatea căr­ fel s-au eliberat forţL de muncă, care să arăţi că în anul trecut, fi terminate 600 bucăţi tabu­ Recent, colectivul Casei pionierilor
tru- asigurarea unui randameni bunelui special livrat de combi­ au fost folosite la alte lucrări, iar a prezentat primul spectacol public,
bateriei nr. 1, aceasta spre sfîr- secţia nu a avut nici un „re­ rete, toate din lemn de fag. care a început cu recitarea unor poe­
normal al cuptoarelor şi pentru zii. A fost prezentată apoi piesa în
şitul anului. Aceste transformări natul carbonifer Valea Jiului, de operaţiunea de transbordare se face tur“. Deşi este un colectiv mic, versuri „Căsuţa pisicii", interpretată

umiditatea şi graniJlaţia acestuia mult mai repede. Economiile aduse pe In secţie, o preocupare dă primele rezultate sînt frumoa­

şi mai ales de ritmicitatea li­ un an se ridică la 52.000 lei, iar seamă a fost şi realizarea de se. perdru obţinerea lor, mun­

vrărilor. De a;seimenea', succese­ cheltuielile pentru achiziţionarea maca­ economii. Fiecare bucată de cesc cu multă dragoste Vic­

le de vi'Mor depind şi de felul ralei au fost doar de 4.600 lei. lemn rămasă tor Deto, loan

în care Va fi organizat transpor­ In condiţii avantajoase a folosit a- de lă confecţio­ Oancea, Mi­

tul semioocsului la Hunedoara. senienea credite şi U.R.G.G. Orăştie narea mobilie­ Din carnetul nerva Depcea,
Pînă în prezent, deşi sarci­ pentru proourarea unor cazane de fa­ rului şcolar, nu reporterului Vasite Zdren-
bricarea magiunului de prune, coope­ a fost arunca­ ghea ca şi cei­
nile de plan sînt sporite faţă de rativa „Bălşana“ pentru achiziţionarea
realizările din 1959, totuşi, colec­ unei cisterne necesare depozitării pe­ tă. Poate şi de lalţi membri ai

aceea tovarăşului Franciso brigăzii.
Csasar, croitorul de materia­ Acum cîteva zile, şeful ate­
tivul semicocseriei a reuşit să trolului şi altele.
le al secţiei, i s-a dus vestea lierului Radu Oprean a con­
producă în primele 22 de zile Merită evidenţiat faptul că, cu un
de om... „sglrcit". Pentru el, fecţionat din resurse interne
ale anului ourent cu 10,1 la su­ credit de 7.800 lei, I.A.P. Orăştie a
tă mai mult semicocs deoît era renovat o clădire din parcul din loca­ aproape tot materialul lemnos o maşină de şlefuit feţele lem­
planificat. Acest lucru, ca şi ho- litate unde a deschis un restaurant.
târîrea colectivului, garantează Datorită deverului mare care i-a avut îşi găsea întrebuinţare. Dar nului. Cu ajutorul acesteia,
acest restaurant, mai ales în perioa­
de la producţia în serie a feţele materialului pentru con­

băncilor şcolare, catedrelor, fecţionarea diferitelor obiecte

că angajamentul de â produce da de vară, s-a reuşit ca beneficiile birourilor etc., mai rămîneau se şlefuiesc repede, uşor şi

pînă la sfîrşitul anului 3.000 to­ realizate aici să fie de 16.500 (ei. totuşi margini şi bucăţi pen­ bine, scutind eforturile fizice.

vor duce la mărirea capacităţii reducerea consumului de mate­ ne semicocs peste olan, va fi tru care nu se găsea rudi o După mai bine de 10 zile
de producţie a semicocseriei, la rial de reparaţii, acestea se vor îndeplinit.
ViNTILA VOINA întrebuinţare, decit pentru de muncă, au fost confecţio­
inspector filiala raională
foc.a / ; nate peste 400 de taburete

obţinerea" 'de randamente superi­ face la timp, conform graficelor. ADRIAN JURCA B.R.P.R. Orăştie In toamna anului trecui, la din lemn de fag tip „Sibiu", de pionierele Adriana Faur, Lena Ră*

oare, dată fiind noua concepţie De asemenea, se preconizea­ una din consfătuirile de pro­ iar acum s-a început pregă­ ducan, Mariana Geofgescu, Marinela
de construcţie a cuptoarelor ba­ ză examinarea personalului care ducţie, s-a analizat situaţia e- tirea materialtiliii necesar con­ Mara, Mariana Oprean, Veta Bucur,
teriilor. a" urm'at cursurile şcolii de ca­ conomiilor realizate pe între­ fecţionării de scăunaşe pentru pionierul Dam Braia şi alţii. Mult au
lificare'. Totodată, se vor şcola­ prindere faţă de prevederile plăcut publicului dansurile naţionale şi
Pe de alta parte, colectivul riza oamenii oare urmează să planului şi a angajamentului copii. dansul. coregrafic „Moartea lebedei“,'
semicocseriei a luat unele mă­ colectivului de a iă . Economii­ Prin folosirea deşeurilor de executat de pioniera Mihaiela Diaco-

lemn la confecţionarea de o-

suri de nătiiră să ducă la folo­ exploateze cea de-a două baterie le erau frumoase. Situaţia era. biede mărunte, la întreprin­ nescu. '

sirea mâl judicioasă a agregate­ oarbofluiid. Se prevede şi des­ în măsură să bucure întregul derea de industrie locală „I. C. Ultimul punct din program a fost
colectiv. Au fost însă unii că­ o mare surpriză pentru spectatori. Pen­
lor. Majoritatea acestor măsuri chiderea unor cursuri de minim rora li s-a părut, că nu s-a Frimu" din Orăştie, se vor tru prima dată, Casa pionierilor a
făcut totali Ş i ; qcăştia erau prezentat ansamblul său .de instrumen­
sînt îndreptate îndeosebi spre «Uft«ehAncice.st.e ciţiva dintre comuniştii secţiei realiza noi si însemnate eco- tişti, compus din 25 de pionieri, care
sporirea volumului producţiei,
măvsur•ii. iinsa nu et>pSui.­ nomiu V. FURIR

principală sarcină pentru acest zează posibilităţile de sporire tlmplărie. A- ' a executat „Porniţi înainte, tovarăşi“,

an. a volumului producţiei de semi- — Nu-i păcat să ardem In . c— - , t „Valurile . Amurului“, „Valsul pionieri­
In primul rînd. s-a preconizat ooos la Călan. Deşi s-au obţi- lor“ şi două bucăţi pe motive popu­
foc aşa lemn fain ?! au spus lare. **
ei.

Exem plu înaintat Ideea l-a frămîntat citeva 1 şi 2 FEBRUARIE 1960 ELENA 10AN
zile pe Francisc Csasar, pe corespondentă

La sectorul de vagoane al Ate­ toate operaţiile să se facă în Radu Oprean şi pe alţi tîm- D EVA: Patru paşi în nori I
lierelor C.F.R. Simeria lucrează succesiunea cerută de fluxul teh­
partida de şasiuri de la repara­ nologic şi în timpul stabilit prin plari fruntaşi. Şi în această [ALBA IU LIA: Acţiunea „Sabia M inam m m om im i®
ţii capitale, condusă de loan grafic, aceste patru partide, con­
ytăd (Onu), partida de şasiuri duse de comunişti, au reuşit ca la frămîntare, ei au avut tot teutonă“ ; Submarinul „Vultu- PENTRU 24 ORE:
de la reparaţii periodice condu­ sfîrşitul schimbului din ziua de
să de Alexandru Stanciu, parti­ 29 ianuarie, să îndeplinească sprijinul din partea conduce­ ' rul“ ; BRAD : Pasagerul clan- Vreme schimbătoare cu cerul mal
da de la verificări condusă de sarcinile lunare de plan. Succe­ mult nofos ziua şi cu intensificări în
loan Lovas, partida de vopsi­ sul înregistrat de aceste partide rii întreprinderii. ,destin; HAŢEG: Capcana lupi- cursul nopţii: local în cursul -?!lei vor
tori condusă de Ernest Fried- constituie un exemplu înaintat, Aşa se face că după cîtevti | lo r; HUNEDOARA : Abuz de cădea precipitaţii sub formă de lapo-
triann şi altele. o nouă dovadă că comuniştii încredere; 1L1A: S.O.S. în Cos- viţă şi ninsoare, în regiunile de munte.
sînt întotdeauna în fruntea lup­ zile, s-a găsit soluţia. Im os; ORĂŞTIE : Ani inflăcâ- Temperatura în scădere, ziua va cm
Lucrînd după metoda de re­ tei pentru realizarea planului de — Să confecţionăm lucruri \raţl; 2 y 2 fac cîteodată 5; PE­ prinde temperaturi între plus 1 la plus
parare în lanţ a vagoanelor, şi producţie. 4 grade, iar noaptea va coborî între
Organizîndu-şî munca astfel ca pentru copii! Să înfiinţăm un TROŞANI: Poemul mării: Ma- 0 ia minus 4 grade. Vînt potrivit cu
intensificări din sectorul nordic.
Printre fruntaşii în producţie de la I.A.R.T. Deva se numără şi mun­ nou atelier. ,ma vitregă; SEBEŞ: Primă­
citoarele Maria Hrubi, Etelca Cosma şi Ana Dorodici, care se văd în foto­ PENTRU URMĂTOARELE
grafia de faţă. Lucrînd la maşina de sficuit corpuri pentru cutii, ele îşi De atunci au treout doar v a r a ; SIMERIA : Fata cu ur-
depăşesc zilnic norma cu 6-7 la sută/ >dorul j BARU MARE : Kociu-
citeva Iutii. Intr-o clădire a bei ] TEIUŞ: Liliacul j ZLATNA:

Oraşul liber; LONEA : Născuţi-

îp furtună; APOLDU DE SUS: 3 ZILE

întreaga experienţă â ştiinţei ale ştiinţei şi tehnicii. Dorinţa; CĂLAN Cintecul ma­ Vremea rămîne schimbătoare şi tem­
sovietice, în special realizările Probleme importante stau în
din ultimul timp, ilustrează ma­ trozilor. peratura staţionară.
rea însemnătate a concentrării faţa academiilor de ştiinţe din
forţelor oamenilor de ştiinţă în Ştiinţa sovietică în anul I960 Kazahstan, Ucraina şi Azerbaid­ BIN m OGQÂM UL D E
jan în legătură ou elaborarea

rezolvarea celor mai importante bazelor ştiinţifice ale prognozei

probleme ştiinţifice. Orinduirea nlul metalurgiei, construcţiei de chimizării economiei naţionale rezolvării problemelor legate de şi prospectărilor de mlinereuri.

socialistă contribuie în cel mai maşini. Se acordă o mare impor­ în toate colţurile ţării. Astfel, dezvoltarea forţelor de produc­ utile. Oamenii de ştiinţă-geologi 1 FEBRUARIE 1960
înalt grad la posibilitatea con­ tanţă dezvoltării continue a lu­ academiile de ştiinţă din Uzbe- ţie in republicile unionale. din Uzbekislan, Turkmenia şi

centrării eforturilor societăţii şi crărilor în domeniul folosirii e- kistan, Armenia, Letonia, Kazah- P.C.U.S. artibuie o deosebită în­ Tadjikislan, urmează să efectue­ PROGRAMUL I: 6,30 Muzică u- 8,00 Din presa de asfăzt; 9,00 Muzică

ale statului în direcţiile princi­ nergiei atomice în scopuri paş­ stan şi Ucraina vor rezolva o semnătate dezvoltării prin toa­ ze o serie de lucrări importan­ şoară ; 8,00 Cîntece şi jocuri populare de estradă: 9,30 Din operele scriito­

pale. Acest lucru este ilustrat şi nice. serie de importante probleme in te mijloacele a ştiinţei în regiu­ te în vederea descoperirii şi stu­ romîneşti : 10,20 Fragmente din opera rului Langstone Hughes; 10,15 Din

de amploarea lucrărilor în dome­ Oamenilor de ştiinţă le revine domeniul chimiei compuşilor na­ nile care cunosc o dezvoltare dierii zăcămintelor de ţiţei şi „Bal mascat“ de Verdi; 11,03 Muzi­ cele mai cunoscute melodii populare
niul energiei termonucleare şi un rol important în rezolvarea turali şi celor importanţi din economică impetuoasă. In legă­ gaze de pe teritoriile acestor re­ că uşoară interpretată la di­ romîneşti; 10,45 Cîntece despre briga­
rachetelor cosmice în Ţara so­ sarcinii chimizării economiei na­ punct de vedere biologic. In ca­ tură cu aceasta, creşte şi mai publici.
ferite instrumente; 11,30 Alma­ dieri; 11,03 Concert simfonic; 12,00

vietică, care a întrecut în aceas­ ţionale — sarcină trasată de cel drul acestor academii s-au for­ mult rolul academiilor de ştiinţe Sarcini importante stau şi in nah ştiinţific (reluare) : 12,00 Muzică Interpreţi de muzică uşoară din ţări
de-al XXI-lea Congres al mat colective ştiinţifice puterni­ republicane, precum şi importan­ faţa ştiinţelor sociale, al căror populară romînească ; 12,25 Un nou prietene; 12,30 Ţări şi popoare: Spa­
tă privinţă S.U.A.
Planurile lucrărilor oamenilor P.C.U.S. Rezultatele cercetărilor ce, care îşi propun să elaboreze ta filialei din Siberia a Acade­ rol creşte în perioada construc­ roman sovietic : „Stepa vulturilor“, de nia ; 13,05 Concert de muzică din o-

'de ştiinţă sovietici pe anul 1960 în asemenea domenii, ca com­ în continuare metode de sinte­ miei de Ştiinţe a U.R.S.S., care ţiei desfăşurate a comunismu­ Mihail Bubenovj 13,05 Noi înregi­ pere; 14,00 Concert de prînz; 15,10
se caracterizează prin caracterul puşii macromoleculari şi com­ ză a polimerilor şi monomerilor, uneşte în prezent întregul com­ lui. Paralel cu dezvoltarea cerce­ strări de cîntece ; 13,20 Formaţii so­ Din viaţa muzicală a oraşelor

complex al problemelor ştiinţi­ puşii organici ai elementelor, plex al problemelor studierii şi tărilor fundamentale in dome­ vietice de muzică uşoară : 15,10 Con­ şi regiunilor patriei; 15,45 Mu­

fice care urmează să fie studiate, chimia elementelor rare şi a Convorbire cu acad. cercetării cu ajutorul expediţiilor niul istoriei, lingvisticii, litera­ cert de prînz ; 16,00 Muzică simfonică; zică populară sovietică ; 16,15 Vor­
prin participarea la rezolvarea semiconductorilor, precum şi în A. T OPCIEV, a forţelor de producţie ale Sibe­ turii, se vor intensifica într-o 16,40 Program muzical dedicat frun­ beşte Moscova I; 17,25 Muzică din o-
lor a unor mari colective de cer­ domeniul compuşilor naturali şi riei, a valorificării pe baze ştiin­ măsură considerabilă cercetările taşilor în producţie din industrie şi peretc în interpretarea Teatrului muzi­

cetători de diferite specialităţi. al celor importanţi din punct de vicepreşedinte ţifice a bogăţiilor ei naturale. economice. Majoritatea acade­ agricultură ; 17,30 Mari ansambluri co­ cal din G alaţi; 18,00 Revista economi­
Se prevede cooperarea forţelor vedere biologic, pot influenţa al Academiei de Ştiinţe Căile dezvoltării cu succes a miilor republicane acordă o ma­ rale romîneşti ; 18,00 Muzică populară că Radio; Creşterea indicilor intensivi
ştiinţifice într-o măsură med ma­ în mod revoluţionar asupra pro­ re atenţie elaborării bazelor re­ din Republica Araba Unită ; 18,30 de utilizare a maşinilor şi utilajelor;
re decit înainte, concentrarea gresului tuturor ramurilor teh­ a U.R.S.S. biologiei sînt strîns legate de partizării teritoriale a producţiei Concert de muzică uşoară ; 19,15 Tea­ 18,25 Muzică simfonică romînească s
aplicarea metodelor fizice şi chi­

tor în direcţiile principale din nicii. mice, ceea ce de altfel este pre­ socialiste, specializării şi dezvol­ tru Ia microfon : „O noapte furtunoa­ 19,05 Limba noastră. Vorbeşte acad;

ramurile noi ale ştiinţei, care cu­ In chinga polimerilor, anul vitaminelor, a unor preparate văzut şi în hotărîrile celui de-al tării complexe a regiutiilor lor să" j 20,28 Muzică uşoară; 21,30 Lu­ prof. Ai. Graur; 19,40 Muzică uşoa­

nosc o dezvoltare rapidă. care a început se caracterizea­ medicinale şi cliimico-terapeutice XXI-lea Congres al P.C.U.S. Se economice. crări programatice romîneşti i 22,30 ră j 20,30 Jurnalul satelor; 21,30 Fru­

Paralel cu aceasta, trebuie să ză pe de o parte prin adîncirea pe bază de materii prime natu­ acordă o atenţie sporită elabo­ In prezent, în faţa filozofiei Selecţiuni din operete. museţile patriei oglindite în operele

se realizeze o repartiţie judicioa­ continuă a cercetărilor teoretice, rale şi vegetale. rării problemelor biofizicii, bio­ marxist-teniniste stă sarcina ex­ PROGRAMUL II: 14,30 Muzică de scriitorilor noştri: 22,30 Canzonete şi

să a eforturilor oamenilor de iar pe de altă parte prin faptul In cadrul academiilor de ştiin­ chimici şi biologiei radiaţiilor, tinderii considerabile a lucrări­ estradă ; 15,32 Răsună cîntecul şi jo­ serenade. ..ţt

ştiinţă care lucrează în cadrul că va fi pus începutul aplicării ţă din Azerbaidjan, Armenia, biologiei cosmice, studierii na­ lor în domeniul studierii legită­ cul pe meleagurile patriei ; 16,30 Vor­ PROGRAMUL I I : 15,00 Cîntecul şi
Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., pe scară largă în industrie a Ucraina, Kazahstan, se creează turii cancerului etc. Se extind ţii trecerii de la socialism la co­ beşte Moscova i> 17,25 Sfatul medicu­ jocul popular în creaţia compozitori­
'Academiilor de ştiinţă republi­ noilor realizări ştiinţifice. Au centre ştiinţifice pentru sinteza cercetările în domeniul bazelor munism. lui : Sfaturi pentru prevenirea gripei; lor noştri; 15,30 Muzică uşoară ro­

cane, instituţiilor de cercetări fost elaborate şi urmează a fi petrochimică, a căror sarcină teoretice ale aplicării metodei Oamenii de ştiinţă sovietici au 19,00 Muzică populară din ţări priete­ mînească ; 16,30 Muzică uşoară; 16,45
pe ramuri ale industriei şi agri­ aplicate în practică proiectele fundamentală este elaborarea de biologice de protecţie a plante­ intrat în anul 1960, cel de-al ne ; 19,30 Muzică uşoară ; 20,00 Gîn- Carnet de reporter; 17,00 Din cîntece-
produse termice şi lichide pro­
culturii. Aceasta se referă în pri­ tehnice ale unor noi secţii şi venite din rafinarea ţiţeiului şi lor. doilea an al septenalului, ferm tece pentru cei mici ; 21,15 Gintă or­ le şi dansurile popoarelor; 17,25 Sfa­
mul rînd la asemenea probleme chiar uzine întregi de produse folosirea lor ca materie primă La progresul fizicii şi celor­ hotărîţi de a ridica şi mai mult chestra de estradă a Radiofeleviziunii; tul medicului:' Broncho-pneumonia Ia
de cea mai mare importanţă ca sintetice. pentru sinteza polimerilor şi a rolul ştiinţei sovietice în con­ 21,45 Emisiune culturală ; 23,15 Con­ copii; 18,05 Gintă Corul Radiotelevî-
automatizarea şi telemecanizarea altor substanţe organice preţi­ lalte ştiinţe, va contribui dezvol­ tracţia comunistă, precum şi a cert de noapte. ziunii; 19,00 Muzică uşoară; 19,30
proceselor de producţie. Proble­ Intr-un frorii unit, dar prinir-b oase. tarea rapidă a matematicii de prestigiului ei internaţional in Opera „Cenuşăreasa" de Rossini;
mele energeticii şi electrificării repartiţie judiâioasă a muncii calcul, fără ele care nu ar fi fost lupta pentru pace. 2 FEBRUARIE 1960
între academiile republicane, se posibile nici zborurile spre Lună, PROGRAMUL I: 6,30 „AvrrJepnul

întregii ţări, cercetările în dome- vor efectua lucrări în domeniul O mare atenţie şe va acorda nici celelalte importante realizări J'Âgerpres) vesel" — program de muzică uşoară; . 23,15 Concert de noapte.