Page 94 - 1960-01

Pág. y
m* fi
COMUNICATUL
Direcfiei Centrale de Statistică asupra îndeplinirii
planului de stat al Republicii Populare Roraîne pe anul 1959 'Au trecui cîtevă luni de cînd zultate bune mai ales de către fost repartizai Întreprinderii
(Ormart ăift pdg. I-a)
Colotânţi organici
Anvelope
H îrtie
Ciment
Geamuri trase
Cherestea
Plăci aglomerate din aşchii de lemn
Mobilă
Ţesături de bumbac
Ţeşături de lînă
Ţesături de mătase
tricotaje
Confecţii din ţesături
încălţăminte , 36829
Aparate de radio
Biciclete 4 242
Maşini electrice. de spălat rule
Carne (fără slănină)
Preparate de carne
Lapte de corlsiim
Unt
Brînzeturi
Uleiuri dbmestibile
Zahăr
x) producţia pe scară industrială a început la sfîrşitul anului 1958.
Faţă de anul 1958 s-a îmbunătăţit
simţitor folosirea capacităţilor de pro-
ducţie, s-a perfecţionat tehnologia de
producţie şi a crescut gradul de meca-
nizare al lucrărilor cu volum mare
de munca.
In industria siderurgică s-au obţi­
nut indici de utilizare neatinşi pînă
acum în ţara noastră. Astfel, indicele
de utilizare a furnalelor a crescut cu
13 la sută, iar al cuptoarelor Mar­
tin cu 25 la sută. Mai mult de jumă­
tate din sporul producţiei de oţel s-a
obţinut pe baza unei mai bune uti­
lizări a capacităţilor de producţie.
Volumul lucrărilor executate mecanic
â crescut la tăierea cărbunelui în
abataje, de la 88 lâ sută la 92 la
sută, la mecanizarea preparării ames­
tecurilor de formare îrt turnătorii, de
lâ 74 la sută lâ 78 la sută.
In industria petrolului viteza medie
de foraj la exploatare a crescut cu
43,6 la sută faţă de anul 1958.
In industria chimică, în întreprinde­
rile producătoare de acid sulfuric, fo­
losirea capacităţilor de producţie a
crescut faţă de anul 1958 cu 9,3 la
sută, fără a se atinge însă nivelul pla­
nificat.
In industria textilă s-a obţinut o
îmbunătăţire a utilizării intensive a răz­
boaielor de ţesut.
In anul 1959 au fost aplicate circa
30.000 invenţii, inovaţii şi raţionalizări. anul precedent.
Productivitatea muncii în industrie
a crescut cu 7 la sută faţă de anul
1958, planul fiind realizat în propor­
ţie de 101,8 la sută. Creşterea produc­
tivităţii muncii a contribuit cu aproa­
pe 70 la sută la creşterea producţiei
globale.
In anul 1959 prin reducerea consu­
murilor specifice normate de materii
prime, materiale, combustibili şi ener­
gie s-au înregistrat importante econo­
mii. In întreprinderile metalurgiei pre­
lucrătoare s-au economisit numai la
IL Dezvoifarea a g ric u ltu rii şi s ilv ic u ltu rii
In agricultură, în anul 1959 s-au
obţinut noi realizări în dezvoltarea
sectorului socialist, lărgirea bazei
tehnico-materiale şi în creşterea
producţiei.
Astfel, în unităţile Cooperatiste au
intrat 765 mii familii, faţă de 415
mii familii intrate în 1958. Suprafaţa
agricolă a sectorului cooperatist a
Crescut cu 1.891 mii ha. faţă de o
creştere de 836 mii ha. în 1958,
La sfîrşitul anului 1959 sectorul
cooperatist cuprindea 73,5 la ,sUtă din
numărul de familii ţărăneşti.
La aceeaşi dată, întregul Sector so­
cialist al agriculturii cuprindea ?2 Ia
sută din suprafaţa agricolă Şi 73 lâ su­
tă din suprafaţa arabilă a ţării.
Baza tehnico-materialâ a agricul­
turii s-a întărit prin dotarea cu încă
7.100 tractoare fizice, 7.050 pluguri
de tractor, 4,380 cultivatoare meca­
nice, 6.440 semănători mecanice,
3.340 combine tractate pentru păioase,
precum şi alte maşini şi utilaje a-
gricole.
Volumul lucrărilor executate de sta­
ţiunile de maşini şi tractoare a cres­
cut cu 36 Ia sută, planul fiind depă­
şit cu 24 la sută.
Volumul lucrărilor executate me­
canic în gospodăriile agricole de stat
a sporit cu 48 la sută, mecanizîndu-
se aproape integral arăturile, semă­
natul, precum şi recoltarea cereale­
lor păioase.
Prin aplicarea pe scară mai largă
a măsurilor agrotehnice — deşi con­
diţiile climaterice nu au fost la fel
de favorabile în decursul întregului
an şî îiî toate regiunile ţării — în
anul 1959 s-au obţinut producţii spo­
rite Ia majoritatea culturilor.
Producţia totală de grîu a fost eva­
luată la 4 milioane tone, iar cea de
porumb,; la 5,7 milioane tone.
Producţia efecilvă 1959
Cifre In % faţă de
U.M. absolute producţia eféc-
livă 1958
torte 3750
mii buc. 321
mii tone 127 122
mii tone 2850 119
mii m2 13132 108
trtii m3 3632 111
(one 113
mil lei 17083 103
mil. m2 757
mii m2 218 X)
mil m2
mii buc. 28120 116
mil. lél 22437 105
mii per, 94102 102
fiiii buc. 2736 106
mii buc. 28161 100
buc. 1U1
mii tone 107 117
mii tone 157 120
mii hi. 26905 157
tone 242 198
tone 50 107
tone 1136 108
niii tone 10951 103
108
76944 100
120
129
produsele normate prin planul de stal
ciroa 4.500 tone metal. ceea ce echi-
valează cu metalul necesar pentru pro­
ducţia a circa 1.200 tractoare sau
1.100 autocamioane. De asemenea, s-au
economisit importante cantităţi de pie­
le şl talpă pentru încălţăminte, redu-
cîndu-se consumurile specifice, planifi­
cate cu 12 la sută, respectiv 18 la
sută, Ceea ce echivalează cu mate­
rialele necesare pentru fabricarea a
circa 1.800.000 perechi încălţăminte de
piele.
Au existat însă şi cazuri cînd în
unele întreprinderi normele de consum
au fost depăşite. Astfel, la producţia
de clinker s-a depăşit consumul nor­
mat de combustibil cu 3,3 la sută,
consumîndu-se în plus circa 21.000
tone combustibil convenţional; la lin­
gouri din oţel carbon pentru laminate
finite pline cu 1 la sută, consumîn­
du-se în plus circa 1.800 tone lingouri.
Prin reducerea consumurilor de ma­
terii prime, materiale, combustibil şl
energie, ca urmare a creşterii pro­
ductivităţii muncii şi folosirii mai de­
pline a capacităţilor de producţie, în
industria republicană s-a obţinut în
anul 1959, după date preliminate, o
reducere a preţului de cost la pro­
ducţia marfă comparabilă de circa 4
la sută faţă de preţul de cost din
Oamenii muncii şl-au depăşit anga­
jamentele de economii, obţinîndu-se
economii peste plan de 1,3 miliarde
lei, numai în industria republicană.
Importante economii din reducerea
peste plan a preţului de cost au fost
obţinute în întreprinderile Ministerului
Industriei Grele, Ministerului Industriei
Petrolului şl Chimiei, Ministerului In­
dustriei Bunurilor de Consum şi în
întreprinderile industriale ale Ministe­
rului Transporturilor şi Telecomunica­
ţiilor.
Producţia de sfeclă de zahăr a fost
de 3,4 milioane tone, iar producţia de
floarea-soareiiii a fost de 529 mii tone, mediu al muncitorilor şi personalului
ceea ce permite acoperirea necesarului
de consum de zahăr şi ulei comestibil
din resurse interne.
In anul 1959 circa 70 la sută din
producţia de cereale, peste 75 la su­
tă din producţia de floarea-soarelui,
peste 85 la sută din producţia de
sfeclă de zahăr s-a obţinut în sectorul
socialist al agriculturii, al cărui aport terea veniturilor ţărănimii muncitoare.
la formarea fondului centralizat de stat
a atins 75 la sută la grîu — secară,
6G la sulă Ia floarea-soarelui şi 88
la sută la sfecla de zahăr.
Gospodăriile agricole de stat au
obţinut la grîu producţii medii la
hectar mai ridicate cu 40 la sută şi
gospodăriile agricole colective cu 15
la sută decît în sectorul individual,
iar Ia porumb cu 17 la sută, respec­
tiv cu 15 la sută.
Producţia totală de struguri de
masă şi pentru vin a fost de 970
mii tone, iar producţia de fructe de
1.170 mii tone.
Pentru a se mări producţia de vinuri
de calitate, s-au pus în funcţiune 12
noi centre de vinificare cu o capaci­
tate de 770 vagoane/an.
Producţia de struguri, de vin şî de
fructe din anul 1959 a acoperit con­
sumul intern asigurînd totodată şi
cantităţi însemnate pentru export.
Pentru producţia anului 1960 s-au
însămînţat în condiţii agrotehnice bune
3.400 mii hectare şi s-au executat
arături adînci de toamnă pentru însă-
mînţări de primăvară pe 3.800 mii
hectare.
Creşteri faţă de anul 1958 au fost
qbţinute şî în dezvoltarea sectorului
zootehnic, cu toate condiţiile grele de
DRV m u n m w m m v L u i
furajare din unele regiuni în prima la sută), de lapte cu aproape 2 mi­ Sfatului popular orăşenesc Hu­ care au în raza lor de activi­ unităţile sanitare din comună
parte a anului, Astiel, numărul bovi­ lioane hl, ( + 8 ia sută), de lînă cu nedoara au luat iniţiativa să tate întreprinderi. Dar, şi în cu­ să fie comasate in localul spi­
nelor a crescut in âiitil 1959 CU peste peste 1.400 tone (+ 7 la sută) şi de organizeze audienţe la locul de prinsul raioanelor, există între­ talului din Zlatna, unde există
150 mii capete ( + 4 la stită), al por­ ouă cu pesie 150 milioăne bUCăţi (+ muncă. Primele audienţe de a- prinderi industriale, comune şi spaţiu excedentar. De asemenea,
cinelor cu aproape 600 mii capete
(+ 12 ia sută), ai ovinelor cU aproa­
pe 350 mii capete ( + 3 la sUtă), pro­
porţia ovinelor cu lînă fină şi semi-
fină reprezentînd 41 la sută din total,
faţă de 38 la sută la sfîrşitul anului
1958.
Producţia de carne a crescut cu
peste 50 mii tone greutate vie ( + 6
îndeplinirea planului în transporturi
Planul de transport pe anul 1969
a fost îndeplinit: la mărfuri expe­
diate în proporţie de 101 la sută,
la parcursul mărfurilor 102 la sută
şi la parcursul călătorilor în propor­
ţie de 99 la sută.
Indicii tehnico- economici de utili­
zare a materialului rulant de cale
ferată au fost îndepliniţi şi depăşiţi.
IV. îndeplinirea planului de investiţii
şi con$fruc}ii
Volumul totâi al investiţiilor din
anul 1959 a fost de circa 17,5 mi­
liarde iei depăşindu-se cu 17 Ia sittă
investiţiile din anul 1958.
In cursul anului 1959 au fost puse
în funcţiune noi capacităţi de pro­
ducţie : un laminor de 650 nun., un
laminor de tablă subţire, 2 cuptoare
de semicocs, 2 baterii adînci pentru
laminoare, o trăgătorie de bare, o
instalaţie de absorbţie şi fracţionare
a gazelor, o instalaţie de etilare. o
instalaţie de zinc rafinat, o secţie de
superfosfaţi, o instalaţie de pollcloru-
ră de vinii, ci instalaţie de produse
insecticide, o secţie de relon, capaci­
tăţi de producţie pentru industriali­
zarea lemnului, s-au lărgit capacităţile
de producţie de fire, tricotaje de bum­
bac, ciorapi, de încălţăminte de cau­
ciuc şi altele.
V, C irculaţia m ărfurilor
în anul 1959 vînzărlle de mărfuri
prin comerţul socialist au fost de
peste 36 miliarde lei, cu 6 la sută
mai mari decît în anul 1958 (în pre­
ţuri comparabile).
In comparaţie cu anul 1958. vin*
zăriie principalelor mărfuri prin cor
merţul socialist au crescut: la carne
cu 5 la sută, preparate de carne cü
4 la sută, ulei comestibil Cu 9 la
sută, zahăr cu 10 la sută, lapte cu 6
la sută, brînzeturi cu 14 la sută,
fructe cu 33 la sută, vin cu 18 la
sută, confecţii cu 36 la sută, trico­
taje cu 22 la sută, încălţăminte din
piele cu 9 Ia sută, încălţăminte de
cauciuc cu 23 la sută, articole electro­
tehnice cu 24 la sută, ciment cu 12
VI. Realizări în domeniul îm bunătăţirii
c o n d iţiilo r de viaţă ale oam enilor muncii
In anul 1959, venitul naţional a
crescut cu 13 la sută faţă de anul
1958.
Numărul salariaţilor a fost de
3.040.000, cu 85.000 mai mare decît
în 1958.
Ga urmare a Hotărîrilor Plenarei
C.G. al P.M.R. din 13-14 iulie 1959,
s-aU luat o serie de măsuri impor­
tante pentru ridicarea nivelului de
trai material şi cultural al oameni­
lor muncii.
Incepînd din luna august, salariul
tehnic şi administrativ a crescut cu
11 la sută, Au crescut de asemenea
pensiile tuturor categoriilor de pen­
sionari.
Producţia agricolă sporită din a-
nul 1959, precum şi valorificarea pro­
duselor agricole în condiţii avantajoa­
se prin contractări au dus la creş*
Ca urmare a întăririi economico-orga-
nizatorice a gospodăriilor agricole co­
lective, veniturile colectiviştilor au cres­ La sfîrşitul anului 1959 numărul pa­
cut intr-o şi mai mare măsură.
In urma creşterii veniturilor oa­
menilor muncii, faţă de anul 1958,
au sporit disponibilităţile băneşti ale
populaţiei la C.E.C. cu 40,8 la sută,
iar numărul depunătorilor cu (6 la
sută.
In anul 1959, cheltuielile social-
culturale finanţate de la bugetul de
stat s-au ridicat la 12,1 miliarde lei
(+8,4 la sută faţă de1958), repie-
zentîud 25,2 la sută din totalul chel­
tuielilor bugetare.
Cheltuielile pentru învăţămînt şi
cultură au reprezentat 3,9 miliarde
lei ( + 5,6 la sută faţă de 1958), pen­
tru sănătate şi prevederi sociale, 3,7
miliarde Iei ( + 11 la sută), asigurări
sociale 2,9 miliarde lei ( + 14,1 la
sută).
In anul 1959 s-au dat în folosinţa
Direcţia Centrală de Statistică
de pe lingă Consiliul de Miniştri alR .P.R .
8 la sută).
In CUrslii anului 1959 s-au execu­
tat lucrări noi de îndiguiri şi dese­
cări pe o suprafaţă de 100 mii ha.
şi s-au amenajat pentru irigat 80
mii ha.
In silvicultură, planul anual de îm­
păduriri a fost îndeplinit în proporţie
de 107 fa sută.
Faţă de anul 1958, rulajul vagonului
de marfă a scăzut de la 3,94 zile la
3,82 zile, încărcătura statică a vago­
nului de marfă a crescut cu 1,8 Ia
sută şi greutatea medie brută a unUi
tren de marfă cu 0,4 la sută, iar con­
sumul de combustibil convenţional a
scăzut cu 5 Ia sută.
In sectorul socjal-cultural au fost
date în folosinţă, numai din fondu­
rile statului, şcoli cu o capacitate de
circa 33 mii locuri; case de cultură
cu cirCa 5.000 locuri; hoteluri şi case
de odihnă pe litoralul Mării Negre;
Teatrul de Stat din Oraşul Stalin;
cinematografe totalizînd circa 4.000
locuri şi altele.
In cursul anului 1959 s-au obţinut
îmbunătăţiri în scurtarea termenelor
de punere în funcţiune.
In construcţii s-au menţinut şi în
acest an unele lipsuri în legătură cu în­
tocmirea la timp a documentaţiei teh­
nice, folosirea utilajelor şi calitatea
lucrărilor executate.
Preţul de cost al locuinţelor a scă­
zut în comparaţie cu anii precedenţi,
in unele cazuri însă în dauna con­
fortului.
la sută, ţigle cu 27 1a sută, cherestea
cu 4 la sută 'şi la alte produse.
In anul 1959 s-au pus în, vînzâre
numeroase sortimente noi ' de con­
serve de carne, legume şi fructe,
preparate de came, produse zaharoa­
se, preparate culinare conservate prin
frig, produse de panificaţie, brînze­
turi. produse lactate şi altele.
AU crescut simţitor desfacerile de
mobilă, apărate de radio, televizoare,
maşini aragaz, frigidere, maşini de
spălat rufe, biciclete şi altele.
Comerţul exterior a continuat să
se dezvolte atît cu ţările lagărului
socialist cît şi cu ţările capitaliste,
volumul schimburilor crescînd în a-
nul 1959 cu 7 la sută faţă de 1958.
oamenilor muncii circa 21.000 apar­
tamente, cu o suprafaţă locuibilă de
peste 650,000 m.p. ( + 20 la sută fa­
ţă de anul 1958).
In anul şcolar 1959/60 au fost cu*
prinşi în învăţămîntu! elementar, me­
diu şi superior un număr de peste
2.640.000 elevi şi studenţi, cu 205.000
( + 8,8 Ia sută) mai mulţi decît în
anul şcolar 1958/59.
In anul 1959 economia naţională
a primit peste 10.900 cadre cu pre­
gătire superioară, 8.700 cadre medii
tehnice şi maiştri, 30.800 cadre de
muncitori calificaţi.
Numărul spectatorilor la cinemato­
grafe, teatre, instituţii muzicale şi
circuri a fost de 146 milioane, cu 7
la sută mai mare decît în anul 1958.
Tirajul total anual al ziarelor a
fost de 820 milioane exemplare, cu 5
la sută mai mare decît în anul 1958.
A continuat să se îmbunătăţească
şi să se dezvolte asistenţa medicală.
turilor de asistenţă medicală a fost
de 130 mii, cu 2,5 la sută mai mare
decît în 1958.
Numărul circumscripţiilor tnedico-
sanitare a crescut cu peste 300, adică
cu 11 Ia sută faţă de anul 1953, iar
numărul caselor de naştere cu peste
100, ajungînd la 1.734.
In anul 1959 şi-au petrecut conce­
diile de odihnă în staţiuni balneo-cli-
materice şi au beneficiat de tratament
în sanatorii balneare un număr de
peste 500.000 persoane.
îndeplinirea şi depăşirea cu suc­
ces a prevederilor planului de stat pe
anul 1959 de către oamenii munCÎÎ
din ţara noastră, mobilizaţi şi îndru­
maţi de Partidul Muncitoresc Romîn,
constituie chezăşia Unor noi succese
în dezvoltarea economiei noastre na­
ţionale şi în creşterea nivelului de
trai al oamenilor mUntii în anul 1960.
Se extinde o metodă bună
membrii Cordltetului executiv al comitetele executive orăşeneşti „Oh. Dojac‘, s-a stabilit ca toate
cest fel au fost organizate la
grupul de laminoare. Consta-
tînd că aceasta este o metodă
bună pentru întărirea legăturii
cu masele şi pentru rezolvarea
celor mai felurite cerinţe ale
oamenilor, comitetul executiv a
organizat din nou audienţe la
bluming şi la cocserie. Pe par­
curs s-au luat măsurii pentru
rezolvarea sezisărilor şi a pro­
punerilor făcute de cetăţeni în
cadrul audienţelor la locul de
muncă. Printre altele, s-au des­
chis noi unităţi comerciale, s-a
îmbunătăţit transportul în co­
mun, s-au întreprins diverse ac-
iHurii pentru justa repartizare
şi buna gospodărire a diferite­
lor fonduri etc. In general, au­
dienţele la locul de muncă au
fost avantajoase atît pentru ce­
tăţeni cît şi pentru comitetul
executiv.
Apreciind ca pozitivă şi folo­
sitoare această metodă, Comi­
tetul executiv al Sfatului popu­
lar regional, a recomandai şi
celorlalte comitete executive
subordonate să folosească expe­
rienţa de la Hunedoara.
Astfel, Comitetul execu­
tiv al Sfatului popular Si-
meria a organizat audien­
ţe la locul de muncă la Atelie­
rele C.P.R., iar membrii Comi­
tetului executiv al Sfatului popu­
lar orăşenesc Petroşani, s-au
deplasat la Ui!na de reparat u-
tilaj minier, unde au discutat
cu muncitorii, tehnicienii şi func­
ţionarii. Cum era şi firesc, re­
zultatele au fost pozitive. Mem­
brii celor două comitete executi­
ve au aflat o serie de lucruri
pe care cu greu le-ar fi putut cu­
noaşte din birou şi au rezolvat
probleme importante la faţa lo­
cului.
La început s-a crezut că me­
toda audienţelor la locul de
muncă poate fi folosită cu re­
- ‘A tIairea din timp a seminţelor—condif!
principală pentru sporirea
producţiei agricole
Pentru asigurarea unei recol­
te sporite este necesar ta în uni­
tăţile agricole socialiste să se
pregătească din timp seminţele
ce vor ii însămânţate. în primă­
vară. Dacă asupra contribuţiei
solului şi climei în procesul de
producţie se poate influenţa prin
lucrări de pregătire a solului ca:
desmiriştit, discuit, cultivat, pre­
cum şi prin lucrările de între­
ţinere a culturilor (prăşite, ră­
rit, plivit şi altele), asupra con­
tribuţiei seminţei nu se poate
influenţa decît prin alegerea şi
cultivarea unor soiuri adaptate
ia condiţiile de sol şi climă din
regiunea noastră, iar în cadrul
soiului prin alegerea de boabe
sănătoase, bine dezvoltate, ca­
pabile să dea naştere la plante
viguroase.
Pregătirea seifn!nţe/!or este o lu­ cu triorul, ci numai cu selec­
crare importantă care trebuie fă­
cută din timp şi nu lăsată în
preajma semănatului aşa cum
se obişnuieşte în unele locuri.
Unele seminţe trebuie însămân­
ţate în mustul zăpezii, adică în
acea perioadă a primăverii cînd
za s-a topit şi solul s-a
zvîntat. Altele (legumele) se în­
sămânţează la începutul lunii fe­
bruarie în răsadniţe şi apoi, cînd
au ajuns la o anumită mărime
se transplantează în cîmp.
In gospodăriile agricole colec­
tive, în G.A.S. şi întovărăşiri,
trebuie să se treacă demdată la
curăţirea şi sortarea seminţelor,
la controlul calităţii seminţelor
prin stabilirea gradului de cură­
ţenie şi a puterii de încolţire
şi tratarea seminţelor contra
dăunătorilor vegetali şi animali.
Curăţirea şi sortarea
seminţelor
Seminţele aşa cum rezultă de
Ia recoltare, conţin corpuri stră­
ine (boabe seci, sparte, încoh
ţite, seminţe de buruieni, pleavă,
paie şi alte impurităţi). Unele
din acestea, dacă sînt însămân­
ţate, nu răsar, altele însă, cum
sînt seminţele de buruieni, oda­
tă răsărite, consumă hrana şi
apa necesară plantelor cultiva­
te. In afară de eliminarea se­
minţelor de alte plante, sămânţa
mai trebuie sortată după mări­
mea bobului. Sămînţa cu bobul
mare dă întotdeauna naştere lai
N r. 1587
de muncă
sate, unde cetâţenâ au diverse s-au rezolvat o serie de. pro­
probleme de rezolvat şi bleme cu privire la justă folosire
deci e bine să se organi­ a spitalului şi s-au dat repartiţii
zeze audienţe şi în aceste de locuinţe celor in drept.
locuri. Un exemplu în acest sens Chiar şi numai acţiunile în­
îl oferă Comitetul executiv al treprinse pînă ătum', dovedesc
Sfatului popular raional Alba. că audienţele Vă locul de muncă
constituie o metodă bună care
Tovarăşul preşedinte al comi­ trebuie să fie încetăţenită în ac­
tetului executiv al sfatului popu­ tivitatea sfaturilor populare. Fă­
lar raional, Grigore Miire- ră îndoială că folosirea acestei
metode necesită mai multă preo­
Din experienţa cupare din partea comitetelor e-
stalurilor popularé XâcuUVe. Se cere îri primul rînd
să se ta in prealabil măsUH pen­
tru alegerea lotului şi organiza­
rea audienţelor, iar după aceea
şan şi tovarăşul Ştefan să se organizeze o acţiune con­
Boureanu, prim-secretar al Co­ cretă pentru rezolvarea proble­
mitetului raional de partid, s-au melor ridicate în iimpUl orttor
deplasat la Uzinele metalo-chi-
mice din Zlatna unde au organi­ de audienţe la iotul de muncă.
zat audienţe la locul de muncă. Ar fi de dorit cd exemplele' ofe­
Cetăţenii au ridicat o serie de
probleme în legătură cu spaţiul rite pînă acum să constituie nu­
locativ, au făcut propuneri şi mai începutul extinderii ttcdstei
sezisări pentru o mai bună gos­
podărire a localităţii Zlatna. De metode bune îd ăttivităteă sfa­
turilor populare.
i. eal N
asemenea, s-au adus critici co­
Cărţi a p ă ru temitetului executiv al sfatului
popular comunal pentru lipsu­
rile manifestate în aplicarea de­
cretului nr. 78 din 1952. Con-
staiînd că unele probleme n-du C. MIHAi: Capilarul — Fiziopatolo-
putut fi rezolvate imediat, co­ gie' şi clinică („Biblioteca medica­
mitetul executiv a delegat ulte­ lă"),
rior 4 salariaţi de la raion care 292 pag. - 15,60 lei,
împreună cu membrii comitetu­
lui executiv comunal au rezol­ GR. RAILEANU: Geologia gefietală.
vat cererile, propunerile şi sezi- Pehtfu uzul studenţilor facultăţi­
sările care au fost făcute în ca­ lor de Geologie şl Geografie.
drul audienţelor la locul de mun­ 388 pag. — 20,30 lei cart.
că. In acelaşi timp s-a urmărit
şi rezolvarea cererilor şi sezisă­ SILVIU DRAGOMIR: Vlahii din nor­
rilor trimise ta sfatul popular dul Peninsulei Balcanice îh Evul
raional mai înainte, de unii ce­ Mediu.
228 pag. '+’ 2 hătţi îri afara tex­
tului 8,75 lei.
tăţeni. In urma acţiunii între­ *** Documente privind Istoria Ro-
prinse, s-a pus la dispoziţia ce­ mînifei — Răscbala din 1821. Do­
tăţenilor diverse materiale şi s-a cumente interne — yol. U.
organizat muncă voluntară pen­ 408 pag. a : 17,90 Iei cart
tru construirea unei punţi peste TUDOR DRAGANU: Actele de dreft
vale, un imobil pe care-l deţinea ¦ administrativ.
în mod nejust P.T.T.R. Zlatna a I 000 pag. — 8,35 lei; ,
;<ss *
plante viguroase, capabile să scăzută. Calitatea sŞrninţeiof sc
reziste la secetă şi la boli şi
de aceea numai aceasta trebuie determină la laboratorul regio­
însămînţată.
nal de control al seminţelor din
Pentru curăţirea şi sortarea
seminţelor se folosesc sitele, vîn- Alba Iulia, In acest ©cop, uni­
turătoarea, triorul şi selectoa­
rele. In cazul seminţelor ou bo­ tăţile agricole socialiste trebuie
bul rotund (mazărea şi măzări­
chea), se foloseşte triorul spiral. să trimită probe luate din lotu­
Curăţirea seminţelor şi sortarea
lor se execută în timpul iernii rile de seminţe în prealabil con­
la centrele de condiţionare a-
flate în fiecare .comună. diţionate. Intrucît în laborator
Seminţele de trifoi, ludernă, se stabileşte prin metode ştiin­
barceag şi ghizdei, pe lingă im­
purităţile amintite, mai conţin ţifice calitatea întregului lot de
şi seminţe de cuscutâ. Intrucît
sămînţa de cuscută are aproa­ sămînţă pe baza probelor medii,
pe aceeaşi mărime şi formă ca
tfifalionele', nu se poate separa se impune ca luarea probelor
toare speciale, care lucrează să se facă după ce lotui întreg
prin magneţi şi care se atlă la
staţiunea de decuscutare de la a fost uniformizat în aşa fel
Blaj. Posesorii de sămînţă de
trifoi sau lucernă trebuie să tri­ îneît proba să reprezinte însuşi­
mită la această staţiune toată
cantitatea de sămînţă pentru rile întregului lot. După efectua­
decuscutare. După decuscutare,
staţiunea restituie sămînţa cură­ rea analizelor, laboratorul emite
ţată în saci plombaţi şi sigi­
laţi. De asemenea, fiecare lot buletine de analiză şi face reco­
de sămînţă este însoţit de bule­
tinul de analiză care cuprinde mandări asupra măsurilor ce
date privitoare la calitatea se­
minţelor. Dat fiind pagubele' trebuie luate pentru îmbunătăţi­
mari ce le provoacă cuseuta1 în
culturile de trifoi şi lucerna, rea calităţii seminţei., .
este interzisă prin lege cumpă­
rarea şi însămînţarea seminţelor Tratarea seminţelor
de trifoi înainte de a fi decus-
cutate. Experienţa ne-a dovedit, că
plantele cultivate sînt atacate
Controlul calităţii de dăunători de origine vegeta­
lă şi animală. Dintre plantele
seminţelor care se însamînlează în primă­
vară, suferă maî !mult griul de
Această lucrare dă posibilita­ primăvară oare este atacat de
tea ţăranilor muncitori de a cu­ mâlurâ, orzul care este atacat
noaşte calitatea seminţelor, pu­ de tăciunele îmbrăcat şi ovăzul
ritatea, puterea de încolţire, a* atacat de tăciunele zburător.
tacul de dăunători animali şi
vegetali atît ia seminţele prove­ Combaterea mălurei se face
nite din producţie proprie cît prin folosirea prafurilor antimă-
şi la cele cumpărate. Gunoscînd iurice .(abavid şi germisan).
aceste calităţi, se pot lua din Combaterea tăciunelui îmbrăcat
timp măsurile necesare de condi­ şi zburător se face cu soluţie de
ţionare, de mărire a cantităţii formălină preparată din 250 cm.
de sămînţă la hectar — cînd cubi forma lină la 100 litri apă-
Sămînţa' se' scufundă în soluţie
germinaţia este sub prevederile timp He 15 minute, apoi se scoa­
te şi se întinde în strat subţire
standardului de stat, — sau la' umbră. Trata'rea se face cu
cel mult o zi înainte de însă-
chiar de schimbarea ei în ca­ mînţare., #
zul cînd germinaţia este foarte *
Lucratori} din G.A.S., coledi
viştii, întovărăşiţii şi ţăranii cu
gospodarii individuale au dato­
ria d e 0 executa neîntîrziat a-
ceste lucrări, deoarece numai
aşa vor obţine o recoltă bogată
şi de calitate bună.
, Ing. TITUS POPOV1CI
şeful laboratorului regional peniru
: v. • Controlul seminţelor