Page 91 - 1960-01

Nr. 1586
In rîndul
fruntaşilor
(Urmară din pag. l-a )
ase.menea, s-a pus un accent
deosebit pe controlul gurilor
de vînt după fiecare descăr­
care, pe controlul instalaţiei
de răcire a furnalelor. Men­
ţinerea lungimii normale a
şticurilor şi a temperaturii
optime a cupolei ecuiperelor,
au fost alte măsuri luate în
vederea depăşirii sarcinilor de
plan.
— Din păcate Insă — con­
tinuă inginerul Gheorghioni
— slntem obligaţi să redu­
cem mersul furnalelor din
cauză că ne lipseşte uneori mi­
nereul de fier de la Ghelar şi
Teliue. Noi, jurnaliştii avem
toată stima pentru tovarăşii
mineri, le înţelegem greutăţi­
le, însă iată, n-avem mine­
reu şi pace. In ultima vreme
primim zilnic cu circa 200
tone mai puţin decît este pla­
nificat. Din ce să scoatem
fonta ?
Fruntaşi şi .fruntaşi“
Dacă schimbul fruntaş nu
poate fi determinat pentru un
moment, echipele cu cele mai
bune rezultate se cunosc. To­
varăşul 'inginer Constantin.es-
cu, şeful secţiei, nu ezită cînd
pronunţă numele prim-topito-
rilor Ioan Iacob, Stelian Tă-
gîrţă, 'Alexandru Hăşdăţeanu,
Ioan Chiroşca, de la 'descăr­
care, sau Ioan Postolache, Ni-
colae Timofte şi Dionisie To-
fan, şefi de echipă la încăr­
care.
Zi de zi, echipele conduse
de aceşti tovarăşi reuşesc să
acumuleze însemnate puncte
in întrecere.
Alături de aceştia, colecti­
vul are in sînul lui şi altfel
de fruntaşi. Este vorba de
Gheorghe Fâgărăşan, Ioan
Sevebincu, Ioan Melinte, Vio-
ret Florea, care se luptă din
greu cu disciplina. Slnt frun­
taşii absenţelor nemotivate,
împotriva acestei atitudini re­
trograde, biroul organizaţiei
de partid, comuniştii, duc o
susţinută muncă .politică de
masă. Cu siguranţă că nu
peste multă vreme asemenea
..fruntaşi“ nu vor mai exista
ta secţia furnale 1—4.
* reă Ab’rudan, de la sectorul III,
Pentru viitorul apropiat,
colectivul secţiei şi-a propus
să intensifice şi mai mult în­
trecerea socialistă pentru a
da cit mai multă fontă în con­
tul angajamentului. La acest
lucru vor contribui şi schim­
burile de experienţă ce se vor
efectua între echipele de jur­
nalişti, şi munca politică de
masă,, şi rezistenţa bună a
copsului. Şi credem că în a-
celaşi scop vor acţiona şi mi­
nerii de la Ghelar si Teliue.
OOOCXXXX)OOOOOCCXO^CXîîX5CXKXXXXXX»XX30SCOOOaOCOGCOaC jOQOCCOOCXXXXXX3Q(X%XXXXXXXXXXXX>OgCX}OOGOO0OCOQGOOQO (XXXÎOOOOOOO©SX)OOOOOCMXXXXXXJOOOOaO«XXX>OCXXXXXX30aQOOC 0C0CX3CCSK»3€S50OD3OdSXXXJO0QOaoa
In ziua de 1 ianuarie 1960, cind popoarele de pe
. toate meridianele globului păşeau in noul an cu nădejdi
noi in viitorul paşnic al omenirii, ziarele publicau ştirea că leagă cele două state, înseamnă sprijinirea luptei Indone­
Nikita Sergheevici Hruşciov a acceptat 'invitaţia preşe­
dintelui Sukarno de a vizita in luna februarie Indonezia.
„Minunat dar de Anul Nou"!, au scris in primele pagini
Pe întinderile nemărginite ale ape­ rate ca nişte mărgele de smarald pe împotriva olandezilor. Demne de po­ ceasta constituia totuşi un oarecare
lor, acolo departe în răsărit, între Pa­ întinsul mărilor albastre,..
cific, Marea de sud a Chinei şi Ocea­
nul Indian, se află răspindite pe o
suprafaţă imensă un şirag de insule
şi ostroave verzi, 10.000 la număr
(dintre care numai 3.000 sint locuite)
ce strălucesc de bogăţia şi frumuseţea
naturii tropicale — Indonezia. Cine
n-a auzit măcar odată de lava, insula
cea mai populată a Indoneziei, centrul
ei economic şi cultural, pe care se
află capitala ţării, Djakarta şi Ban-
dungul, devenit celebru în lumea în­
treagă după conferinţa cu acelaşi
nume de anii trecuţi ? Cine n-a au­
zit măcar odată de Borneo, denumită
„ţărmurile care şoptesc" — una din
cele mai mari insule aie globului,
dar in care trăiesc numai trei milioane
de oameni: de Sumatra — insula cau­
ciucului şi a zăcămintelor de petrol în
care luptă şi muncesc pentru o viaţă
mai bună peste 12 milioane de indo­
nezieni ? Nu se poate să nu fi ajuns
la urechile noastre măcar o veste des­
pre muntoasa Sulavesi (Celebes) —
„orhideea Ecuatorului'1, străjuită de
falnici abanoşi, cu o vegetaţie tropi­
cală luxuriantă, despre Moluce. despre
Mcdura şi Sunde, despre Aboina —
„grădina mării" şl încă despre altele
sute, mii de insule şi insuliţe, presă. rată de răscoale, de lupte îndîrjife ales preşedintele ei.
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3'
r rscui’jiaanKaBQ*
Realizarea ritmica a sarcinilor de plan Două ţesătoare
la toate brigăzile-chezasia succesului
7 lţo Abaştdze avea numai 14 munca in producţie cu studiile la
In anul trecui majoritatea sec­ Lupeni s-a angajat să extragă ani cind a păşit pentru pri­ şcoala serală.
toarelor minei Lupeni au obţinut peste sarcinile de plan 15.000
rezultate deosebit de . frumoase tone de cărbune coosificabil, ma dată pe teritoriul ţesătoriei de Elena Mosesova este apreciată şl
în producţie. De pildă, minerii să realizeze economii la preţul
de la sectorul I A au iost prin­ de cost în valoare de peste mătase din Tbilisi. Părinţii şi-au respectată la fabrică. Ea s-a făcut
1.200.000 lei, să reducă cu 75
tre primii din Valea Jiului care adus jiica pentru a învăţa la şcoa­ cunoscuTă prin faptul că produce,
la de pe Ungă întreprindere. Ve­ cu 23 la sută mai multă mătase de
selă, sociabilă, plină de iniţiativă, calitatea I-a, decît prevăd normele.
şi-au îndeplinit planul anual de la sută, faţă de anul trecut, nu­ fata a învăţat repede să lucreze td Or, fiecare textilist ştie bine cit de
producţie înainte de temmen. De' mărul .absenţelor nemotivate să războiul de ţesut şl in curtnd a greu se obţine fiecare procent in
devenit o bună meşteriţă. plus de creştere a producţiei de ţe­
asemenea, coleativul sectorului răspândească metodele avansate Paralel cu munca la fabrică sături de calitatea I I
III (cel mai mare sector al mi­ de muncă, astfel înoît 'pînă la Ţiţo a terminat cu succes o şcoa- Recent, a făcut ocolul întregii ţări.
nei Lupeni), a reuşit să înlătu­ sfîrşitol anului să nu fie nici o lă medie a tineretului muncitoresc sovietice vestea despre noua Iniţia­
re lipsurile' existente în anii b’riga'dă sub" plan. Gu aceste o- a fost aleasă apoi organizator de tivă minunată a ţesătoarei Iulia,
1957— 1958 şi să se ridice la ni­ biective minerii din Lupeni au grupă sindicală. Aceasta a coincis Vccerova de la fabrica „Solidarita-.
cu aniversarea primului deceniu de tea" diti regiunea Ivanovo. Ea a.
velul sectoarelor fruntaşe pe ex­ chemat la întrecere toate celelal­ muncă. realizat încă trî p rim u l. an al sep-
ploatare. te colective miniere din Valea' Dar cum să răsplătească patriei tonalului productivitatea războaielor
Creşterea producţiei în anul Jiului. pentru tot ce aceasta a făcut pen­ de ţesut prevăzută pentru anul
1959 cu 8,7 procente, a produc­ Io' vederea realizări,î acestor tru ea ? Cum să răspundă ea che­ 1965. Afltnd despre noua iniţiativă,
tivităţii muncii cu 9,1 procente, obiective trebuie dusă o muncă mării patriei de a-şi găsi locul său Ţiţo şi Elena au hotărit sd urmeze,
faţă de 1958, au fost principalii 'susţinută pentru Interisiifioarea in cadrul septenalului ? —se ţră- exemplul ţesătoarei din Ivanovo. Iri
mintă cu gindul Ţiţo. noiembrie insă, cînd s-a făcut bi­
factori care au făcut oa în anul întrecerii socISiliste, 'pentru depă­ Răspunsul a venit neaşteptat de lanţul activităţii fabricii pe 10 luni,
trecut, la mina Lupeni să se ex­ şirea zilnică a' sarcinilor de plan repede. Ziarele au adus ştirea des­ s-a constatat că atit Ţiţo şi Elena,
tragă cea mai mare’ cantitate de şi a1 angajaimentelar. pre iniţiativa nobilă a filatoarei Va­ cît şi Steri Solomonla au realizai
cărbune de la deschiderea minei. Rezultatele din primele două ţ lentina Gaganova din Vişni Volo- ca şi Vecerova productivitatea răz­
Aceste succese s-au datorat decade ale acestei luni arată că I cek şi Ţiţo s-a hotărit im ediat: îi boaielor prevăzută pentru anul 1965.
voi urma exemplul. Astfel Ţiţo ’Abaştdze a produs in
sprijinului acordat brigăzilor ră­ niî peste tot au fost înţelese cum In acele zile în secţia de ţesăto- 10 luni 13.575 metri de ţesături de
mase în urmă. Astfel, numărul trebuie obiectivele chemării. Ast­ rie grupa nr. 11 rămtnea in urmă. mătase ţaţă de norma anuală de
brigăzilor oalre au fost sub sar­ fel, la’ sectorul I A, în primele Ţiţo nu era şefă de brigadă ca. 12.200 metri, iar Elenă Mosesova,
cinile de plain s-a redus cu mai 18 zile, din cauza'' proastei apro­ Valentina Gaganova totuşi ea a, a produs in 11 Iutii — 15.400 metri
mult de 75 la sută. Brigăzi ca vizionări au materiale şi vago- hotărit său urmeze exemplul şl prin ţaţă de norma de 13Î440 metri. \
nete goale, a rămas sub' sarci­ munca el proprie să ajute colecti­ Ţiţo şl Elena au hotărit să dea
Cele conduse de minerii Sabin Teodor Carcunalis se numără vului rămas în urmă. patriei in cursul septenalului cită
Ghioancă, Petru Spînu şi Flo- printre cei mai pricepuţi prim-to-
nile de plan un număr de 7 bri­ m PB08SÂMUL pilori de la oţelăria Martin nr. 2 S-au găsit unele care o descu­ 20.000 metri de ţesături de mătase
ca' şi cele conduse de minerii din Combinatul siderurgic Hune­
Va sile Feher, Nioolăe Gligor, găzi. Totodată, au fost înregis­ doara. Folosind judicios cuptorul, rajau. peste plan. ‘ 1 /’
Alexandru Foszto, Iosif Gotroa- echipa condusă de el obţine zi de
ză şi Ioan Jurj de la' sectorul trate peste 120 absenţe nemoti­ zi însemnate depăşiri de plan. Co­ — Tu nu eşti brigadieră şi ni­ 20.000 metri etse echivalentul ă
lectivul secţiei din care face parte,
vate. Acestea au dus la nereali- SI IANUARIE 1960 meni nu aşteaptă da la tine sâ 6.000 de rochii elegante de ’mătase
zareă sarcinilor de plan pe sec­ Programul 1: 6,30 Gîntece şi mar­ devii o Gaganova. In grupa nr. II Tinerele ţesătoare şi-aii hiat cit
tor. şuri ) 7,15 „In excursie" program de
cîştigurlle sint mici. Nu te du. curaj acest important angajament , /j
Drept răspuns Ţiţo zimbea. şi aii adresat o chemare către toţi,
I A, au reuşit să devină brigăzi Gu toiul altă este' situaţia în muzică uşoară! 9,00 Teatru la micro­ a elaborat pînă in dimineaţa zilei Deşi în grupa II războaiele e- texiiliştii din republică — 'de. d.
fruntaşe pe sector şi exploatare. de ieri, mai bine de 4.900 tone oţel
sectorul III. Colectivul de con­ fon pentru copii: „Căpitan la 15 peste plan. rau mult mai complexe, Ţiţo de în­ jace la ţel I Ff / 1
Realizările obţinute se clato-
resc şi faptului că şefii de bri­ ducere ăl acestui sector a trecut ani“ — prelucrare şi dramatizare ra­ dată ce a trecut la grupa rămasă in ŢT? seară, se'aprind luminile rampei.
găzi şi tehnicienii, îndrumaţi de diofonică după romanul Iui Jules Vor-
din primele zile la' aplicarea o- ne i 10,50 Fragmente cunoscute din urmă a început să lucreze la patru A-j Pe scenă >.ire ţesăioarea Ţiţo
bieotivelor oupriînse în planul de operete; 11,45 Gîntece de dragoste şi maşini in loc de trei. 'Alături de cd Abaşidze. Mii de ochi ii urmăresc
lucrau tinerele ţesătoare Nanul!) jocul. Ea depune multă pasiune şi
organizaţiile de partid şi-au in­ măsuri teh nico'-organizatonice. jocuri populare romîneşti; 13,10 De Ilincikarze şi Makvala Iluţişvili, ca­ căldură sufletească interprjetlnd ro­
tensificat eforturile pentru extra­ Majoritatea brigăzilor din acest toate pentru toţi i 14,00 Din reperto­ 31 IANUARIE 1960 re terminaseră nu demult şconld lul unei tinere eroine. Ncena ii
gerea a cît mai rriult cărbune de sector au obţinut randamente riul orchestrei de muzică populară a
calitate superioară, organizînd DEVA: Avalanşa; ALBA F.Z.O. Ţiţo a început să le ajute să- este tare dragă, dar ea nuţabdndo-
în aşa fel munca înoît nici o Radiotcleviziunii; 15,35 „Joacă fete IULIA: Călătorie peste trei
brigadă să nu ducă lipsă de vă- mări ; Evgheni Oneghin: BRAD: şi însuşească mai repede tehnica. ncază visul de ă ’deveni.) inginer,
gonete goale şi materiale. sporite. Drept urmare, în pri­ şi flăcăi“! 16,05 Cîntă corul de copii Vizita lui N.S. Hruşciov în A-
mele 10 zile din acest an, ău fost al Radiofeleviziunii i 17,00: La şeză-' merica ; ILIA : Submarinul „Vul­ Exemplul bun este molipsitor. textilist, se pregăteşte de j examene
turul” : ITATEG: Soarta unui
extrase peste sarcinile de plain toarei 18,00 Drumeţii veseli; 19,05 S-au găsit şi alte ţesătoare frunta­ la Institutul politehnic „V/.I.
mai mult de 830 tone de c ă r-jMuzica u5oară de dans de comPozi' şe care au hotărit să ajute acestui al R.S.S. Gruzină. '\4
sector al secţiei rămas in urmă: Elena are alte vise. f Ea visează
Rezultatele obţinute în ultime­ bune coosificabil. tori romîni u1nuI9i '3.0coTmc.iast-rvuo.ilaajo?r‘jcr0o2f1,0,1"5: om; HUNEDOARA: Abuz de Graficul grupei a pornit dinir-odatcl să devină profesoară/de limbă şi
¦~ „Moartea in sus. ! literatură rusă şi in -acest scop se.
le două trimestre ale anului tre­ Daca tdafc colectivele de con- Muzică de dans. 23.0S Legenda de încredere; ORĂŞTIE: Alo?...
Este adevărat, salariul lui Ţiţd pregăteşte să intre ini facultatea da
cut dovedesc că în fiecare sector ducere ale sectoarelor vor inten­ Sibelius. Aţi greşit numărul; Omul cu
a scăzut, dar ea era lin iştită: va filologie. ţi j
sifica şi mat mult întrecerea so- pantaloni scurţii PETROŞANI:
se puteau obţine rezultate şi mai Programul II : 7,00 Muzică populară Poemul mării; Torentul; SEBEŞ: creşte productivitatea muncii grupei, Dar deocamdată Ţiţo !’şi Elena!
frumoase dacă de la începutul ciajţştă şi vor asigura..toate bri­ fomînească | 7,40 Dans şi cîntec de O întîmplare extraordinară; va creşte şi salariul el. ţes. In fiecare zi ele se Iaşează tri
anului ar fi existat o preocupa­ găzile cu materiale şi vagonete nuntă din „Divertismentul rustic" de SIMERIA: Fata din K ie v ; faţa războaielor lor şl ţe s 1minunata î
goale la timp, minerii 'din Lu- Sabin Drăgoi i 8,00 Muzică distracti­ w a ţesătorie lucrează şi o altă i
re susţinută pentru oa toate bri­ vă,! 9,30 Cîntecul săptămînii: „Ve­ BARU MARE: Voluntarii 1 !Li ţesătoare minunată, prietenă ţesături de mătase, spre. bucuria tu- >
găzile de mineri să-şi realizeze peni îşi vor îndeplini înainte de niţi cu noi" de Hilda Jerea, versuri LONEA: Trenul prieteniei I cu Ţiţo — Elena Mosesova — o ... turor oamenilor sovietici. . In anii ^
în mod ritmic sarcinile de plan. TEIUS: Submarinul „Vulturul”; b
termen angajamentele luate. de Florenţa Albu; 10,50 Transmisie ZLATNA :¦ M elba; APOLDU septenalului fiecare din ele \ va pro- \
In acest an colectivul minei DE SUS ; Intre noi părinţii1 femeie mărunţică cu o c h i. visători, duce peste 100.000 m etri\ de ast-
I. GUDASZ din sala Ateneului a concertului or­ CALA N : Ultima aventură a Ca şi Ţiţo, Elena a absolvit şt ea fel de ţesături. Uniunea Sovietică
lui Don Juan.
chestrei simfonice a Filarmonicii de cu succes şcoala F zo ,. imbininâ. se mindreşte cu astfel 'de fete.
Stat „George Enescu"i 13,15 Muzici
Vizionarea în comun a film u lu i uşoară) 14,30 La microfon: Satira şi
umorul j 15,30 Muzică din opere inter-' ANUNŢ
„Soarta unui om" pretată de cîntăreţi romîni i 16,00 mmm Se aduce fa cunoştinţa tuturor gospodăriilor'colective, în­
Vorbeşte Moscova!“ 17,30 Vechi me­ PENTRU 24 ORE: tovărăşirilor şi ţăranilor muncitori cu gospodărie individuală,
că G.A.S. Orăştie, cumpără cai de orice vîrstă reformaţi, la
Gasa raională de cultură îm­ de membri ai formaţiilor cultu- lodii populare romîneşti; 18,50 Car­ Vreme schimbătoare cu .cerul mai
ral-artistice care activează în net de reporter j 20,05 Program pen­ mult noros ziua. Vor cădea ploi slabe
preună cu cinematograful „Popu­ cadrul casei raionale de cul­ tru iubitorii de romanţe; 21,15 Pa­ locale. Temperatura în uşoară scădere,
lar“ din Haţeg, au organizat în preţ de stat. /
seara zilei de 28 ianuarie o pre­
mieră festivă a filmului sovie­ tură. gini alese: Astă seară citeşte.... artis­ ziua va urca între + 3 la -ţ-8 grade Caii vor fi însoţiţi de certificat medical de reformă. . -
Prezentarea filmului a fost tul emerit George Aurelian i 22,30 Mu­ iar noaptea va coborî între —1 la Plata se face imediat prin cont pentru sectorul socialist
făcută de tov. Aristică Spătării, şi în.numerar particularilor.
zică populară romînească i 23,10 Mu- J 4-5 grade. Vîntul va sufla potrivit cu
Cei interesaţi pot lua relaţii Ia telefon nr. 140(- Orăştie.
tici „Soarta unui om“. La pre­ directorul casei raionale de cul­ zică de dans i 23,50—24,00 Cvartetul intensificări din sectorul vest şi sud-
mieră au participat peste 200 tură. nr. 2 în Re major de Borodin. I vest.
Acum începe o nouă etapă — a- tru a cărei independenţă luptă şl as-' viitor mai buri este înlăturarea gre­ dul că au pierdut un punct strategic
ceea de a scăpa de olandezi, care tăzi, lrianul de vest făcînd parte in­ lei înapoieri economice. Cu toate că
IN D O N E Z IA încercau să-şi restabilească dominaţia tegrantă din Indonezia. In 1950 a fost Indonezia dădea 40% din producţia de mare importanţă în această parte
colonială în insule. Fireşte lupta n-a lichidat sistemul federativ şi Indonezia mondială. de cauciuc ca era nevoită
a devenit o republică unitară. Apoi a să importe... pneuri pentru nevoile in­ a lumii. Cel care nu vor să se mulţu­
fost denunţată Uniunea olandezo-indo- terne. Toate bogăţiile subsolului luau
neziană, iar în 1956 faimosul acord ai calea occidentului în stare brută. mească cu dezvoltarea inevitabilă a
„mesei rotunde".
fost deloc uşoară. La sfîrşitul anului In anii care au trecut de la elibe­ societăţi omeneşti pe calea progresu­
Indonezia este astăzi eliberată din rare au fost construite întreprinderi
1949 are loc la Haga Conferinţa „me­ lanţurile robiei coloniale. S-a pus ca­ noi, iar în agricultură au fost mărite lui mai încearcă încă să -împiedice li­
păt situaţiei absurde în care o uriaşă suprafeţele pentru culturi. In urma na­
ziarele din îndepărtata Indonezie. Popoarele din ţara mii- ' sei rotunde" la care s-a încheiat un ţară cu o populaţie de peste 80 mi­ ţionalizării proprietăţilor monopolurilor chidarea de către popor a rinduielilor
lor de insule ştiu Că vizita şejului guvernului sovietic acord cu privire la crearea în cadrul lioane de oameni să stea sub călcîiul şl latifundiarilor olandezi s-a exiins
înseamnă o nouă contribuţie ta consolidarea prieteniei ce aşa-zisel uniuni olandezo-îndoneziene unui minuscul stat cu o populaţie de continuu sectorul de stat al economiei. coloniale din Indonezia, astfel că pe
a Statelor Unite ale Indoneziei şi s-a zece ori mai mică I Urmele trecutului „Industrializarea este pentru poporul
ziei pe calea întăririi păcii şi prieteniei in ţările Asiei şi ‘ adoptat un statut care asigura de fapt întunecat mai apasă şi astăzi ca o indonezian o chestiune de viaţă şi do unele insule, icl-colo, imperialiştii mai
in lumea întreagă. monopolurilor străine dominaţia eco­ piatră grea pe umerii poporului in­ moarte", a declarat preşedintele Su­
nomică în ţară. Deşi Indonezia era donezian. karno. Programul guvernamental de reuşesc să adune unele clemente îna­
dezvoltare economică a ţării prevede
Cu toate că de la data cînd Indo­ mari alocaţii pentru sporirea produc­ poiate şi venale pentru ,a complota îm­
nezia a devenit stat independent şi su­ ţiei industriale, pentru valorificarea de
veran n-a trecut decît puţină vreme, noi pămînfuri, Irigaţii şi construcţii potriva republicii. Dar (lichidarea aces­
poporul indonezian a obţinut succese hidrotehnice. Poporul indonezian are
atît în afirmarea poziţiei sale pe are­ de pus în valoare mari bogăţii. Baza tor cuiburi de năpîrci(continuă şl po­
na internaţională cît şi în construcţia economiei naţionale este cauciucul na­
acum în situaţia de semicolonie, a- economică şi social-potitică, dovedind tural (posibilităţile de producţie sînt porul indonezian este i mereu cu ochii
mari capacităţi creatoare. evaluate la peste un milion de tone pe
an), apoi copra, uleiul de palmier, în patru. /“ ¦/
Sarcina majoră ce stă în faţa po­ ceaiul (al treilea loc în lume) ca­
menit sînt, de pildă, războaiele pur­ progres faţă de trecut. încurajată de porului indonezian în lupta pentru un feaua etc. Principalele culturi alimen­ Indonezienii simt tot măi mult şi
tare sînt orezul, porumbul, cartofii,
Călătorii clin veacurile trecute au tate de poporul îavanez, sub conduce­ pilda ţărilor din Europa şi Asia care trestia de zahăr, soia, arahidele. In mai puternic simpatia şi sprijinul su­
fost atraşi de strălucitoarea şi bogata rea lui Dipo Negoro, între anii 1825- au reuşit să se elibereze, încurajată minunata lavă se întinde cît vezi cu
natură tropicală a insulelor Indone­ 1830, apoi îndelungatul război de par­ de hotărîrea U.R.S.S. din august 1949 ochii, prin bogatele văi de pe pla­ telor de milioane de. oameni ai muncii
ziei, încă din secolul al 16-lea au tizani început în 1872 şi continuat fără de a recunoaşte Statele Unite ale touri, pînă la poalele munţilor, un
apărut printre insule corăbiile primi­ încetare timp de peste 30 de ani I Indoneziei drept stat independent şi covor uriaş verde — plantaţiile de ar­ din ţările socialiste, în frunte cu Uni­
lor „vizitatori" — portughezii. Ei an suveran, în ciuda prevederilor acordu­ bori de cauciuc, de cocotieri... In In­
ocupat în 1511 Atalacca, şi-au asigu­ Alişcarea de eliberare naţională nu lui de la Haga, tînăra republică pă­ donezia sînt zăcăminte bogate d® pe­ unea Sovietică. iU.R.S.S. şi celelalte
rat monopolul în comerţ, apoi au în­ încetează şi se dezvoltă necontenit. şeşte cu curaj pe calea eliberării to­ trol, sianiu, huilă, cupru, imangan,
ceput jaful specific colonialismului, In 1920 ia fiinţă Partidul Comunist tale de sub dominaţia economică stră­ zinc, bauxite. ţări socialiste ajută ţările care pînă
Dar prin 1595 olandezii — vestiţii co- indonezian — detaşament înaintat de ină. Indonezia a reuşit să obţină să-i
răbieri de pe atunci — au debarcat luptă al clasei muncitoare din Indo­ (ie predate toate teritoriile Indiiloi Lupta poporului indonezian pentru nu de mult se mai aflau sub jugul
în Indonezia şi au alungat pe por­ nezia, astăzi unul din cele mai popu­ Olandeze cu excepţia părţii apusene dezvoltarea economiei, pentru dezvolta­
tughezi, 1602 fiind anul de început al lare partide din ţară. Răscoalele şl a Noii Guinee (lrianul de vest) pen­ rea vieţii sociale şl politice se des­ colonialismului, ca să-şi creeze o viaţă
creării imperiului colonial olandez în mişcările de masă se ţin lanţ în timp făşoară încă în condiţii neprielnice.
Indonezia. Olandezii au pătruns mai ce iau fiinţă noi organizaţii şl par­ Imperialiştii continuă să se „ocupe" rnai bună. Colaborarea economică, cul­
întîi în interiorul lavei jefuind şi ex- tide politice. Printre acestea este şi de departe de Indonezia. Le este de-
terminînd populaţia băştinaşă. Partidul naţionalist în frunte cu Su­ turală şi de altă natură pe care
karno. sigur greu să se lipsească de bogă­
U.R.S.S. o stabileşte cu toate ţărilo
ţiile pierdute şi nu se împacă cu gin-
constituie o contribuţie Ia consolida-
rea păcii în lume, ţel pentru care şi
Indonezia luptă activ. Politica ei de
pace şi colaborare este conformă cu
principiile istoricei conferinţe de Ia
Bandung (lava), la a cărei convocare
Indonezia a jucat un rol activ. Indo­
O situaţie grea începe pentru po­ nezia refuză să adere la blocurile mi­
porul indonezian în anul 1942 cînd un
Cîjiva ani mai tîrziu se ivesc noi nou jefuitor se năpusteşte peste ţară litare şi militează pentru înţelegerea
pretendenţi la jefuirea populaţiei din — militarismul japonez. Japonezii
insule — englezii, care aveau să în­ acţionează mai întîi că „eliberatori", între popoare.
cerce mereu în decursul anilor să-i dar apoi instituie o cruntă teroare
scoată,clin bogatele insule pe olandezi. în ţară. Lupta de eliberare naţională Dezvoltînd şi întărind relaţiile de
Aceştia îşi apără cu dîrzenie posesiu­ capătă o nouă amploare. Zdrobirea în
nile, astfel că dominaţia colonialişti­ Extremul Orient a militarismului ja­ prietenie şi colaborare cu Indonezia,
lor olandezi asupra Indoneziei durează ponez de către armatele sovietice în
mai bine de trei secole. 1945 face posibilă izbucnirea unei re­ ţările lagărului socialist, în frunte cu
voluţii naţionale în Indonezia. La 17
Popoarele din aceste frumoase şi august în acelaşi an este proclamată U.R.S.S., îşi arată simpatia faţă de
bogate insule nu s-au împăcat nicio­ Republica Indoneziana, Sukarno fiind
lupta justă şi nobilă a poporului in­
dată cu jugul colonial. întreaga peri­
donezian pentru pace, prosperitate sl
oadă de ocupaţie străină este presă­
fericire. Poporul romîn care a stator­
nicit cu îndepărtata Indonezie legături
trainice de colaborare în toate dome­
niile doreşte ca aceste legături să se
extindă tot mai mult spre binele şi
prosperitatea ambelor popoare.
MIRCEA IORDA