Page 100 - 1960-10
P. 100
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI M r. 18îip
închirierea lucrărilor seloi de al IV-lea w a)^ia ^3xiisssm ^r.veaco K e> m rm m sB aiiiK sm tm îa Ba a a aâ M BBgw ajM BM M M aaM BBm M M Bm aw BM ^W rar o E g m ^ ^ M ^ r e a . «sag
Congres al Sisiriioateior i i
.u U lm e ls s SâpX • s lim . - xúX ím jgJíja ş J u ri «iilfim e fe sjjftrX •
Republica Populară I o m îm ^rneisBsx^m i^ss3m sissm ss^Air^m ss^^m w isa^a^ri''/^i
Membrii Consiliului Central
al Sindicatelor
( Urmare din pag. I-a) Leia, Ţinea Lina, Terfeloaga Dumitru.
Maria, Solyom Dezideriu, Staicu Ma Fonia David, Tomescu Constanţa, Irit fteiiniune consacrată Lucrările Comitetul Reprezentanţi ai opiniei public,f
ria, Stănescu Zoe, Sfănesou Gheorghe, Gheorghe, Tudor Constantin, Tuiu
Stoia Elena, Stoianovici Anton, Szabo Gheorghe, Ţiţeica Şerban, Urai Carol, iui laşi le Afeesandn P o lit sovietice au sosii în S. Ü.
Ludovic, Szilaghy Ludovic, Şerban Mi- Vernescu Alexandru, Vermeşan Ion.
bail, Ştefănescu Beatrice, Tărpescu Vereş Irina Melania, Veszi Maria, Voi- h M oscova NEW YORK 29 (Agerpres). nite a declarat că deşi tratativele din NEW YORK 29 (Agerpres). ze, doctor în ştiinţe juridice, $
Mihai, Teodorsscu Elena, Tilicea Geor- chiţa Vasile, Vrabie Lazăr, Wolf Au Comitetul celor zece de la Geneva nu — TASS transmite : alţii.
rica. MOSCOVA 29 (Ager- In şedinţa din dimineaţa zilei de au dat rezultate, nu se poate ca pe
preş). TASS transm ite: La 28 octombrie a Comitetului nr. 1 au viitor să nu se depună eforturi peniru La invitaţia unor fruntaşi ai La 28 octombrie oaspeţii fSo
Şedinţa plen ară a C. C . S. 28 octombrie la Casa Prie 'continuat discuţiile în problema dezar soluţionarea problemei dezarmării care vieţii publice americane în vietici s-au întîlnit cu reprezşm-
teniei. cu popoarele ţărilor mării generale şi complete. Reprezeh- interesează întreaga lume. Mai mult S.U.A. a sosit un grup de re tanţi ai vieţii publice americane
Sîmbătă dimineaţa a avut loc pri IV-[ea Congres al Sindicatelor. străine a avut . loc o reu tanlul Republicii Ghana, care a luat decît atît, a continuat el, tratativele prezentanţi ai vieţii publice so în oraşul Hanover (statul jslew
ma şedinţă plenară a Consiliului Cen Plenara a ales Prezidiul şi Secreta niune consacrată creaţiei primul cuvîntui, a cerut -să se reia de în problema dezarmării trebuie reluate vietice în frunte cu A. E. Kor- Hampshire). Această întâlnire
trai al Sindicatelor aies de cel de-al scriitorului romîn Vasile urgenţă tratativele în problema dezar cît mai curînd. Ele nu trebuie să în neiciuk, laureat al Premiului In organizată din iniţiativa (u.i Nor-
riatul Consiliului Central. Alecsandrt. Reuniunea a mării şi să înceapă concomitent stu ceapă de la punctele asupra cărora ternaţional Lenin „Pentru întă man Cousins, editorul Revistei
tost organizată de Asocia dierea laturilor sociale şi economice părerile participanţilor la tratative se rirea păcii între popoare“. Din „Saturday Revievv“, s avut
Prezidiul C. C. S. ţia de prietenie sovieto- ale dezarmării. deosebesc, ci de la acele puncte asu delegaţie fac parte scriitorul B.
romînă. pra cărora părerile Occidentului şi N. Polevoi, Z. ;i_’. Puşkariov, drept scop să contribuie la sta
i In prezidiu au fost aleşi în unani Constantin, Grecii Alexandru, (onescu Reprezentantul Ghanei, care s-a pro Răsăritului coincid. doctor în ştiinţe economice, de
mitate de voturi ca membri următorii Gheorghe, Lascu Elena, Mihai Marin, Deschizind reuniunea nunţat pentru incelarea experienţelor putat în Sovietul Suprem al bilirea de relaţii prieteneşti în
tovarăşi: • Moraru Nicolae, Morarii Ştefan, Mu- Sava. Dangulov, vicepreşe cu arma nucleară, a condamnat Fran Reprezentantul R.A.U. a .salutat ini U.R.S.S., prof. V. M. Cihikvad-
şat Vasile, Nistor loan, Stoia Elena, dinte al asociaţiei a sub ţa care. iu ciuda cererilor majorităţii ţiativa guvernului sovietic care a de tre popoarele ,şf guvernele
Alecu Costică, Apostol Gheorghe. Stoianovici Anton, Tudor Constantin, liniat în mod deosebit ţărilor membre ale O.N.U,, a efectuai clarat că este dispus să accepte orice
Ardeleanu Aurel, Cotoi Ioan, Dobre Vernescu Alexandru. meritele lui Alecsandri în explozia cu bomba atomică în pustiul fel de control şi inspecţie în condiţiile U .R.S.S. şi S.U.A.
Gheorghe, Eftimie Constatin, Eremia domeniul studierii şi va Sahara. •¦L înfăptuirii dezarmării. In încheiere el
lorificării folclorului romi- a sprijinit propunerile Poloniei şi Gha
M embrii supleanţi a i P rezidiului C. C.S nesc, în domeniul creării In încheiere, reprezentantul Ghanei nei cu privire la crearea unor zone O nouă provocare americană
şi dezvoltării teatrului ro- a apărat irleaa coexistenţei paşnice în !a adresa CiÉ|jf!
Ga membri supleanţi au fost aleşi vath Andrei, Pascu Ion, Preoteasa mînesc. tre state.
în unanimitate tovarăşii: Ion, Sandu Ion, luiu Gheorghe. NEW YORK 29 (Agerpres). sosi Ia Gu'&îi'tănarno pe bordul
Criticul literar Tatiana
Alexandru Ion, Dumitru Ana, Hor-
S ecretariatul C. C. S. Ivanova a vorbit în cadrul Reprezentantul Ceylonului a chemat în care să nu existe arma nucleară, La 28 octombrie, guvernul unor n^ve amfibii. In comuni
reuniunii despre viaţa şi loate statele care nu dispun de arma precum şi propunerea cu privire la in Statelor Unite a luat o nouă cat se pretinde că scopul debar
In Secretariatul Consiliului Central tică Alecu, Aurei Ardeleanu, Ion Go- creaţia scriitorului romîn. nucleară să-şi unească eforturile pen terzicerea predării armei nucleare ; măsură provocatoare împotriva cării trupelor americane este „de
al Sindicatelor au fost aleşi in una • toţ şi Mihai Marin. Tatiana Ivanova a amin tru a convinge marile puteri de ne Cubei. Potrivit relatărilor a- a oferi un repaus“ militarilor
nimitate următorii tovarăşi: cesitatea unor acţiuni practice în do tor state întrucît, după părerea dele genţiei Associated Press, în S.U.A. care au participat timp
? tit că operele lui Alecsan meniul soluţionării problemelor dezar momentul cînd la sediul O.N.U. de cîteva săptămîni ia manevre
Preşedinte al Consiliului Central al dri au fost editate in, re mării generale. Propunerile Uniunii gaţiei R.A.U., aceasta ar îngreuna tra s-a anunţat că luni va fi grele.
Sindicatelor, tovarăşul Gheorghe A- Tot sîmbătă a avut loc prima şe petate rînduri în Uniunea Sovietice în problema dezarmării, a su discutată plîngerea Cubei îm
postol. dinţă a Comisiei centrale de cenzori, Sovietică. Ultima dintre bliniat delegatul eeylonez. constituie tativele în problema dezarmării. potriva acţiunilor agresive ale Referindu-se la această ştire,
care a ales în unanimitate de voturi culegerile de opere alese a un program clar şi precis pentru so S. U. A. la adresa acestei corespondentul din Washington
Vicepreşedinţi ai C.C.S, tovarăşii: luţionarea acestei probleme importante. Fn declaraţia sa, delegatul 01ande,i ţări, Comandamentul marinei a! agenţiei France Presse, rela
Elena Lascu şi Vasile Muşat. ca preşedinte pe tovarăşul Anton Emi- lapărut la Moscova în 1959. a apărat poziţia puterilor occidentale militare a S.U.A. a făcut cu tează că şi în cursul săptămâni
lian. Şeful delegaţiei Republicii Arabe U- noscut că sîmbătă dimineaţa trecute (a baza Guantanamo au
Secretari ai G.G.S. tovarăşii: Cos- .„Politica de pace îri problema dezarmării. 1.450 puşcaşi marini nord-ame- sosit trupe americane de întărire
ricani vor debarca !a baza nava din rînduriie unităţilor de in
Membrii supleanţi ai Consiliului Central va izhîndi“ Cu aceasta, şedinţa de dimineaţă a lă a S.U.A., Guantanamo, si fanterie marină. !n acelaşi timp,
al Sindicatelor Comitetului nr. t a luat sfîrşit. potrivit relatărilor agenţiei Pren-
MOSCOVA 29 (Agerpres). — C o lo n ia liş tii tuată pe teritoriul Cubei. Comu sa Latina, de trei zite trupele
se întorc...
Antal Margareta, Bălan Aurica, Be neanu loan, Nacu Maria, Năzdrăvan TASS transmite : Sub titlul „po nicatul Comandamentului ma americane staţionate ia Guan
rea Mihai, Beraş Teodor, Besnea Şte Aurica, Neagu Lucia, Nicolae S. Ion, că sarcina acestui birou este de tanamo se află în stare de alar
fan, Bexa Nicolae, Botezata Eilofteia, Orban Vlad, Păiru Mihai, Petre D. Pe litica de pace va izbîndi“. zia LEOPOLD.VILLE 29 (Ager ă restabili în Congo aparatul de rinei militare a S.U.A. precizea mă. In cursul unei operaţii de
Bozeşan Ion, Bucur Letiţla, Bucur tre, Pilii Nicolae, Pop Vasile, Pon- stat al, colonialiştilor belgieni. minare a împrejurimilor bazei,
Floarea, Chiţu Florea, Chirtic Marcel, gratz ion, Popescu Maria, Popovici rul „Pravda“ publică în numă pres). In ultimul timp s-a intensificat ză că aceste unităţi fac parte
Cosmiuc Vasile, David I. Floarea, Da Maria, Prodan Smeada, Rastadter E- de asemenea activitatea propa trei soldaţi' americani au fost
vid O. Vasile, Dijă Constanţa, Docma- caierina, Repciuc Ştefan, Sarea Vasi- rul său de sîmbătă informaţii Pasivitatea şi toleranţa vădi gandei belgiene în provincia e- din „forţa de invazie“ a S.U.A. ucişi. Un alt militar american
nov Ştefan, Ene Sofia, Gherghel Ma tichia, Silaghi Alexandru, Sinkay Mar cuatoriaiă şi în alte regiuni din a murit înfr-un accident în tim
ria, Gherea Valentina, Hornea Nico gareta, Sturzu Mihai, Stan Sandu, cu privire la adunările oameni tă manifestate de aparatul se Congo. din regiunea Mării Caraibilor pul unor trageri de poligon.
lae, lacovici Sava, lonovici Maria, Io- Ştreitfeld Emnia, Szabo Iosif, Szalai lor muncii din Uniunea Sovie cretariatului O.N.U. faţă de re
tică, consacrate ortivităţii dele belii din Congo şi forţele colo întoarcerea în masă a colo care participă în prezent la ma
nescu C. Florica, Ioniţă Dumitru, La Etela, Szekely Ştefan, Tamaş Andrei, gaţiei sovietice la cea de-a 15-a nialiste care îi sprijină pe aceş nialiştilor belgieni în Congo
GOPdanseîe..eiAsll.niueucegatnprautaeţraliicNCleemau,i.o.Uv-îsds.auAneeitncsdcTur.isr,unauipeniUntunăNaaecserdririnkuiaeeoinaanllGi,aaarile,eaeACnaPsc.edtooOreuddCan.ne.lNgdeăcou.reUIraicaaa-i).ătKoricbPLîtseuniaoveearlpaleognispCtiîseieaoeolnlkenadilrgveeooGisllle.făaloiretcmneisCagaeiazoolnleă-răîuenaslactugppolaeieoeannrpscţcOdîiîăonnee.lNinătoîtnn.unUFşieilra.mvalpionaşddeictsitirinneăei este dovedită de faptul că în nevre. Militarii americani vor
zăr N. Vasile, Kolcza Viorica, l.eit- Telu Gheorghe, Tîrtan Ioana, Ţoarică prezent numai ta Leopoldville si
în provincia Katanga se află :9® :
gheb Iosif, Maiiolache Marin, Mărgi- Elena, Vlad Petre, Vlase Maria. peste 14.000 de civili belgieni,
sau cu 4—5 mii mai mulţi rle- C ea de-a 15-a aniversare
Membrii Comisiei de cenzori mai însemnată ciin istoria Or să recunoască oă a fost restabi cîf acum trei luni. a F .a- ® M. T . D.
Adatriek Alexandru, Anton Emilian, Isac Traían, Momeu Samoilă, Moine ganizaţiei Naţiunilor Unite. Se lită influenta’ politică a belgieni In dorinţa de a-si restabili SOFIA 29 (Agerpres). — La sebite ale Uniunii Tineretului
Ardelean Valeria, Bolohan Aurelia, Gh. Nicolae, Munteanu Gheorghe, Nec- lor (a Leopoldville şi că poziţiile dominaţia colonială- în Congo, 28 octombrie a avut loc la so Comunist Dimitrovist în lupta
Crăciun Nicolae, Cucii Lucia, Csutak şulescu ion, Oniga Nicolae, Onucu E- poate afirma fără exagerare că lor în cadrul guvernelor mario colonialiştii belgieni se sprijină fia o şedinţă festivă consacrată pentru pace în lumea întreagă!,
Iosif, Dăescu Gheorghe, Dumitrescu E- lena, Paraschiv Eugen, Pescarii Tu rolul hotărî for în această pri netă din Katanga şi Kasai s-au ne marionetele lor. Astfel, preşe celei de-a 15-a aniversări a in construirea unei vieţi noi în
lena, Fericeanu Gheorghe. Fekete Ale dor, Pop Victor, Scripcnru Gavril, Si- vinţă revine guvernului sovietic întărit. dintele marionetă Chombe din constituirii Federaţiei Mondiale Bulgaria populară şi . pentru
xandru, Frăţilă Ion, (jabrovschi Vladi- ghear'ău Petru, Szori luliii, Szlanka Katanga a declarat că guvernul participarea ei activă la toate
mir, Georgescu Elena, llieş Viorcl, loan, Zamfir Ion, Zadoina Dorina. cave înfăptuieşte în mod con său va chema specialişti din ori a Tineretului Democrat. La şe acţiunile internaţionale organi
secvent şi perseverent c politică ce ţară. In acelaşi timp, Chombe dinţă. au participat reprezen zate de F.M.T.D.,'biroul F.M.T.D.
a trimis funcţionarilor civili eu
externă de pace. In raportul întocmit de repre ropeni din instituţiile guverna tanţi ai organizaţiilor tineretu a decorat C.C. al U.T.C.D. cu
mentale din Katanga, dintre ca lui democrat de pe cele cinci steagul jubiliar al Federaţiei.
cer assiste A. Kuksa, muncitor ia - Uzina zentanţii .O.N.U. din Congo se re majoritatea sînt belgieni, o continente ale globului. Tinere
constructoare de maşini „Bol- arată că în fiecare zi la Leo- circulară în care recomandă tul din ţara noastră este re In numele guvernului bulgar
reprezentanţilor legali a rsvik“ din Kiev, care a luat a- polclville sosesc cîte 100 de bel să rămînă la posturile lor. prezentat de o delegaţie con participanţii la şedinţă au fost
poi euvîntul, a spus printre al gieni. fta Bruxelles a luat fiinţă dusă de Nicolae Roman, secre salutaţi de RaiJco Damianov,
tele : Glasul lui Nikita Hruş- tar al C.C. al U.T.M. prim-vicepreşeăinte al Consiliu
lui de Miniştri al R. P. Bulgaria.
ciov, preşedintele Consiliului de un birou „de angajări“ care tri Pierro Pieralli, preşedintele
Comitetului Executiv al F.M.T.D, Pierro Pieralli a prezentai ra
la lucrările 0. N. II Miniştri al U.R.S.S., care a ră mite pe foştii funcţionari ai ad a arătat în cuvîntui său intro portul cu privire la cea de-a
sunat la sesiunea Adunării Ge ministraţiei coloniale belgiene ductiv că pentru meritele deo- 15-a aniversare a F.M.T.D
NEW YORK 29 (Agerpreş). Membrii grupului cer de ase nerale a O. N. U., este glasul în posturi de conducere în Con
După, cum transmite agenţia menea ca reprezentanţii guver nostru, glasul întregului popor go. Se recunoaşte în mod
France Presse, la 28 octombrie nului central al Congoului să sovietic,
grupul ţărilor afro-asiatice de fie admişi în Adunarea Gene
ia Organizaţia Naţiunilor Unite rală, fără a se mai aştepta un PUTERI! E OCCIDENTALE SăptăiHÎfia internaţională- jificat, în ţară s-a introdus sta
a prezentat secretarului general raport din partea Comisiei de RESPING DIN NOU PROPU rea de asediu. Toate acestea îp'-
al O.N.U. un proiect de rezolu validare a mandatelor. le prelungească la nesfîrşit, pu tn multe alte oraşe mari din recunoască autoritatea guvernu să n-au reuşit să salveze gu
NERILE SOVIETICE DE terile occidentale continuă cursa Franţa, în săli arhipline, în pie lui légal sprijinit cu încredere vernul de criză şi pe guverna
ţie in care cere „luarea tutu Rezoluţia a fost semnată de DEZARMARE înarmărilor şi pregătirile în ve ţe şi pe străzi mii de manifes de popor şi parlament, guvern
ror mii surilor indicate pentru a- reprezentanţii Ceylonului, Gha- derea unui război de agresiune. tanţi au ce ru t: „Jos războiul“, care nu doreşte decît o soluţio tor de cădere.
sigurarea convocării în cel mai nei, Guineei, Indiei, Indoneziei, In urmă cu aproape două sâp- „Pace în Algeria“. nare paşnică a situaţiei şi re Dictatorul Lemus din Repu
scurt termen a Parlamentului tămîni a început în Comitetul Delegaţiile ţărilor socialiste zolvarea intereselor ţării
Republicii Mali, Marocului şi' Politic al Adunării Generale a şi alături de ele opinia publică Poliţia a atacat pe demon blica Salvador a fost. înlăturat.
Republicii Congo“. Renublicii Arabe Unite. O. N. U. discutarea problemei iubitoare de pace din lumea în stranţi, au avut loc ciocniri ca A CĂZUT ÎNCĂ UN DICTA Ţara va ti-ebui să-şi dezvolte
propusă de Uniunea Sovietică: treagă consideră că Comitetul re s-au soldat cu mulţi răniţi. TOR LATINO-AMERiCAN
D upă !!©vituras de s lîî) „Dezarmarea şi situaţia privind Politic trebuie să adopte cit mai Dar toate, acestea n-au putut acum economia înapoiată şi să
îndeplinirea rezoluţiei Adunării grabnic o rezoluţie care să con face să scadă hotărîrea eu care Prin lovitura de stat. din ur se elibereze de dominaţia mono
Generale din 29 noiembrie T959“. ţină principiile fundamentale poporul francez, tineretul, cere mă cu cîteva zile în Salvador a
Şf discuţiile în Comitetul .Poli încetarea războiului colonialist fost răsturnat guvernul şi în polurilor străine.
tic asupra dezarmării bentinuă. ale tratatului cu privire la de din Algeria.
SAN SALVADOR 29 (Agcr- deoarece acesta a fost un pact Continuă să se înfrunte cele lăturat preşedintele Jose Maria Alte cîteva evenimente vin să
pres). — Agenţia France Presse personal şi, în consecinţă, nu două concepţii diferite existen zarmarea generală şi completă, ÎN CONGO SITUAŢIA SE ÎN
anunţă că în cursul unei confe angajează ţara. Membrii juntei te în această problemă: cea a RĂUTĂŢEŞTE PE ZI CE Lemus. Puterea a fost preluată ccmplecţeze agenda acestei săp-
rinţe de presă pe care au ţinu au subliniat că vor respecta c.e- ţărilor socialiste — concepţie întrucît încetarea experienţelor TRECE
t-o vineri la San Salvador, mem ialte tratate şi acorduri interna constructivă care tinde spre în de o juntă formată din civili şi tămîni : „
brii juntei guvernamentale din ţionale încheiate de Salvador, făptuirea imediată a dezarmă nucleare şi reducerea numărului In ultima săptămină, trupele
Salvador au declarat că consi precum şi toate obligaţiile în rii generale şi complete, pe de lui Mobutu oare ocupau poziţii militari. B La Moscova s-au încheiat
deră „fără nici o valoare juri cheiate de această ţară privind o parte, şi pe de altă parte bazelor militare ar duce desigur în punctele-cheie din Leopold
dică“ acordul .încheiat intre fos concepţia negativă a puterilor ville au continuat să terorizeze Lovitura de stat din Salvador, lucrările sesiunii Sovietului Su
tul preşedinte al Salvadorului, respectarea drepturilor omului. occidentale care fac tot ce le la slăbirea încordării interna populaţia civilă, să jefuiască şi alungarea dictatorului Lemus
I.emus şi preşedintele Guatema- stă in putinţă pentru a înlătu să asasineze numeroşi locuitori este urmarea firească a nemul prem al R.S.F.S.R., sesiune car'
lei, Ydigoras privind crearea Principalul obiectiv al noului ra ideea dezarmării reale şi a ţionale. ai capitalei congoleze. La 27 oc ţumirii poporului şi forţelor mi
unui aşa-numit „front unit“ de o înlocui printr-un control ai tombrie colonelul Mobutu, căpe litare care s-au ridicat împotri a discutat situaţia şi măsuri
luptă împotriva comunismului, guvern — au declarat ei — este înarmărilor. PENTRU ÎNCETAREA RĂZBO tenia rebelilor, a fost nevoit să- va guvernului deoarece acesta
IULUI DIN ALGERIA şi retragă unităţile militare din încălca drepturile constituţio de îmbunătăţire a deservi
apărarea constituţiei şi pregăti Popoarele din lumea întreagă cartierele locuite de negri la nale.
urmăresc cu cea mai mare a- La 27 octombrie, din iniţiati cererea reprezentantului secre culturale a populaţiei rurale,
rea alegerilor libere. tenţie discuţiile cu privire la va organizaţiilor democratice tarului general al O.N.U. în De cînd venise la putere, din
dezarmare din Comitetul Poli franceze, s-a desfăşurat în în Congo, continuînd însă să-şi martie 1956, Lemus aservise asemenea, s-a adoptat legea
tic şi sprijină cu căldură pro treaga Franţă Ziua naţională de menţină detaşamente de soldaţi mica. dar bogata republică Sal
gramul realist al dezarmării ge luptă pentru pace în Algeria. şi trupe în jurul reşedinţei ofi vador monopolurilor americane. privire la organizarea judecat,
nerale şi complete propus de Cu această ocazie, cercuri tot ciale a primului ministru Lu- O mină de bogătaşi şi latifun
delegaţia Uniunii Sovietice. In mai largi ale opiniei publice mumba, fapt împotriva căruia diari domina întreaga viaţă po rească, precum şi codurile pe-Â
ultimul timp puterile occiden franceze, organizaţii de tineret comandamentul trupelor O.N.U. litică şi economică a ţării, ma
tale au început să ia noi mă şi sindicale, neliniştite şi îngri din Congo nu obiectează. sele largi ale populaţiei care nai şi de procedură penală ale
suri pentru intensificarea cursei jorate de faptul că războiul din trudeau din greu erau lipsite
-m - înarmărilor, se pregătesc pentru Algeria se prelungeşte de pes In ţară, se cere tot mai insis de orice drepturi, pretutindeni R.S.F.S.R.
reluarea experienţelor nucleare, te 6 ani şi aduce mari pierderi tent convocarea parlamentului domnea teroarea.
alocă noi miliarde de dolari în riadul tinerilor francezi, cer congelez, dizolvat ilegal de Mo- 8 Zilele trecute a avut loc la
pentru cheltuieli militare, pre cu hotărire încetarea operaţiu butu pentru că susţinea cu căl In ultimul timp a crescut şi
Scurfe ştiri® S curte ştiri gătind şi perfecţionînd alte ti nilor militare, începerea imedia dură pe Lumumba. Poporul cere in Salvador, ca de altfel în în Paris o consfătuire a reprezen
puri de arme de distrugere în tă a tratativelor cu reprezen Organizaţiei Naţiunilor Unite treaga Americă Latină, valul de
masă. Se observă deci clar cum tanţii guvernului provizoriu al să-i acorde imediat ajutor, să tulburări în rîndul populaţiei, tanţilor partidelor comuniste şi
la adăpostul discuţiilor despre Republicii Algeria şi recunoaş manifestările de simpatie şi
dezarmare, pe care caută să terea drepturilor poporului a!-' muncitoreşti din America Lati
gerian la autodeterminare. sprijinire a revoluţiei cubane.
MOSCOVA 29 (.Agerpres). — ferinţe de presă că, în prezent Măsurile de represiune luate de nă şi din Spania pentru discu
TASS transm ite: Comitetul or se duc ultimele discuţii in legă In ziua consacrată luptei pen guvernul lui Lemus s-au inten-
ganizaţiilor de tineret din tură cu instruirea de piloţi vest- tru pace în Algeria, la Paris şi tarea problemei luptei împotri
U.R.S.S. a dat publicităţii o de germani în şcolile militare fran
claraţie de protest împotriva ceze. va regimului franchist şi împo
persecuţiilor poliţieneşti din
Portugalia. In numele tuturor Purtătorul de cuvînt a decla triva imperialismului. Partici
tinerelor şi tinerilor din Uniu rat. relatează Reuter, că „pi
nea Sovietică, Comitetul se pro loţii Luftwaffei vor face acea panţii au hotărît să intensifice
nunţă în sprijinul revendicări stă instrucţie în cadrul preve
lor patrioţilor democraţi din derilor acordului semnat zile sprijinul acordat luptei eroicu
Portugalia pentru im.ediata eli le trecute la Paris“. După. cum
berare a tuturor deţinuţilor po se ştie in virtutea acestui a- lui popor cuban pentru dezvol
cord, trupe vest-germ.ane au
litici din această ţară. tarea. ţării sale.
PARIS 29 (Agerpres). — Du trecut deja pe teritoriul fran
« Tn Rhodesia de sud conti
pă cum anunţă agenţia Reuter, cez unde urmează să înceapă
un purtător de cuvînt francez nuă. şi se intensifică represiu
a dezvăluit în cadrul unei con luna viitoare mari manevre mi
nile împotriva populaţiei afri
litare.
cane care luptă pentru obţi
nerea independenţei depline. Au
loc tot mai dese manifestaţii de
masă. ciocniri eu forţele armate
şi poliţieneşti.
DOîNA CARABAS
Redacţia şi administraţia z ia ru lu i: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188: 189 ; 75. Taxa plătită în numerar conform "apiobării Direcţiunii Generale~ P .T .T R. nr. 263 320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul : Întreprinderea P oligrafică „1 M ai“ - Deva.