Page 97 - 1960-10

PROLETARI VIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VA!
O f ilii!
Anul XII. Nr. 1819
Vin lunile de iarnă!
Să ne pregătim temeinic pentru
a desfăşura o bogată activitate
cultural— educativă de masă
Ne aflăm în pragul lunilor de iar­
nă — timp în care se iac intense
pregătiri în vederea noului anotimp
ce ne aşteaptă - iarna. In fabrici şi de asemene?/ pentru a asigura în anul
uzine, pe şantiere, în mine, in G-A..-
Uri şi S.M.T.-uri, în gospodării agri­
cole colective, peste tot oamenii munci,
pregătesc din timp condiţiile materia­
le pentru ca eforturile lor pentru- tra­
ducerea în viaţă a măreţelor sarcini
trasate de cel de-al 1 Mpa Congres al
P.M.R., să nu fie stînjenite nici o cli­
pă. Fiecare obiectiv trasat de partid a
devenit pentru masele largi de oameni
ai muncii un ţel luminos, pentru înfăp­
tuirea căruia ele se avîiltă în muncă
cu şi mai multă abnegaţie, cu şi mai
mult eroism.
Ritmul fără precedent de dezvoltare
a economiei cere din partea oamenilor
muncii eforturi susţinute şi pentru în­
suşirea de cît mai multe cunoştinţe
tehnico-profesionale şi de cultura guie
ralâ. lată de ce şi activitatea cultural-
educativă de masă ce se desfaşoara la
oraşe şi sate - în cluburi şi cămine
culturale, în casele raionale de cultură
sau biblioteci — trebuie să capete un
caracter de masă tot mai pronunţat,
să corespundă, prin înaltul ei conţinut
de idei şi prin bogăţia sa de forme,
obiectivelor măreţe trasate de cel de-al
Ui-lea Gongres al P-M-R-
Pentru ca să dăm muncii cultural-
educative în perioada lunilor de iar­
nă un ritm intens, viu, pentru ca să
fie şi mai bogată, şi mai cuprinză­
toare, să vină în sprijinul efortului co­
mun depus de oamenii muncii pentru
îndeplinirea sarcinilor trasate de par­
tid, trebuie asigurate de pe acum
unităţilor culturale cele necesare pen­
tru o astfel de activitate.
_ Partidul şi statul nostru - se
arată în raportul tovarăşului Gh. Gheor-
ghiu-Dej ţinut la cel de-al HI-lea Con­ de combatere a concepţiilor înapoiate,
gres ai P.M.R. - desfăşoară o munca a superstiţiilor, prejudecăţilor misti­
vastă, pentru a transforma cultura în-
tr-un bun al tuturor, alocă mari fon­
duri pentru dezvoltarea bazei materiale
a activităţii culturale.
Pentru a răspunde acestei grijii o
ganizaţiile sindicale, sfaturile populare,
an datoria să folosească din pbn con­
diţiile create de partid şi guvern, asi-
jrurînd fiecărui club sau cămin cul­
tural, bibliotecă sau colţ roşu, tot ce
(., necesar - reparaţii, căldură,
înzestrarea lor cu materiale etc., -
pentru ca oamenii muncii să se sim­
tă cît mai bine la activităţile pe care
acestea le desfăşoară în lunile de iarnă.
AeîsviS?-!« concrete, vii,
axate pe obie c t iv e i
economice pri ncipale
In perioada actuală, una din preo­
cupările importante ale muncitorilor,
tehnicienilor şi inginerilor, nu num
din regiunea noastră, dar din întrea­
ga tară, este ridicarea nivelului tehnic
al producţiei, creşterea productivităţii
muncii, realizarea de economii şi be­
neficii peste plan şi ridicarea neîncetata
Echipa de dulgheri condusă de candidatul de partid Susa loan de pe şantierul 3 con­
stm c ţii — Oraşul Nou — Călan îşi depăşeşte norma lunară în proporţie de 15-17 la sută.
IN CLIŞEU: Tov. Susa loan repartizînd munca pe oameni.
Duminică 30 octombrie 1960
a calităţii produselor. In agricultură,
lucrătorii din G-A-S. şi S.A4.T., colec­
tiviştii şi ceilalţi ţărani muncitori, lupta
viitor o producţie de cereale cît mai
ridicată'la hectar, pentru a realiza in-
.difci cît mai înalţi Ia producţia de car­
ne şi lapte, pentru a întări şi dezvol­
ta neîncetat gospodăria agricolă co­
lectivă.
Orientarea întregii activităţi cultu­
rale de Ia cluburi sau colţuri roşii, de
ta căminele culturale sau biblioteci şi
organizarea unor manifestări cu con­
ţinut concret şi în forme vii, atrăgă­
toare, pentru sprijinirea eforturilor
muncitorilor şi ţăranilor muncitori în
îndeplinirea sarcinilor lor economice,
este o datorie a tuturor activiştilor
culturali. Globurile din Lupeni şi Că-
lan, căminele culturale din Stremţ, ra­
ionul Alba, Cristur, raionul Hunedoa­
ra şi multe alte unităti culturale, fo­
losind mijloace vii, atractive, de ma­
nifestare a activităţii culturale, cum au
fost diferite concursuri „Cine ştie me­
serie, răspunde“, sau alte concursuri
gen „Drumeţii veseli“, popularizind
prin diferite metode muncitorii fruntaşi
în producţie sau pe fruntaşii recolte­
lor bogate, au reuşit să atragă în ju­
rul activităţii culturale, largi mase de
oameni ai muncii, mobilizîrtdu-le în
acelaşi timp la înfăptuirea sarcinilor
lor de producţie.
Să ridicăm rteîncefafî
nivelul profesional şi de
cuifură generală
al oamenilor muncii
Pentru a ridica neîntrerupt nivelul
profesional şi de cultură generală a!
muncitorilor şi colectiviştilor, în pe­
rioada care urmează trebuie să se des­
făşoare o mai largă muncă de răs-
pîndire a cunoştinţelor ştiinţifice, de
popularizare, pe înţelesul maselor largi,
a concepţiei materialiste despre lume,
ce etc. Prin aceasta, secţiife-şcoală din
întreprinderile unde acestea funcţionea­
ză, cercurile de cultură generală, bri­
găzile ştiinţifice, conferinţele cu carac­
ter ştiinţific, filmele documentare, in­
formarea oamenilor muncii cu cele mat
noi cuceriri în domeniul ştiinţei şi
tehnicii, şi în mod deosebit a ştiinţei
şi tehnicii sovietice, şi alte mijloace
şi forme ale muncii culturale de mas'ă,
vor trebui să ocupe un Ioc important
în activitatea tuturor unităţilor cultu­
rale.
Ţinînd cont de lipsurile ce se mai
manifestă încă privind conţinutul şi
modul de prezentare al conferinţelor,
colectivele de conferenţiari vor trebui
să-şi îmbunătăţească stilul de muncă.
Conferinţele trebuie că devină mai a-
tractive, mai interesante. Actualizarea
lor, prin popularizarea fruntaşilor din
întreprindere s-au gospodăria agricolă
colectivă, a metodelor lor de muncă
şi a rezultatelor obţinute, dau confe­
rinţelor expuse un caracter viu, mobi­
lizator, antrenant.
I. CIOBOTÂ
(continuare în pag. 3-a)
închiderea lucrări!or eefisi de-al IV-l8a Congres
al Sindicatelor in Republica Populară Romînă
Sîmbâtă dimineaţa a avut loc .şe­ centrale ale sindicatelor. S-a dat apoi sată de Gongres Federaţiei Sindicale
dinţa de închidere a lucrărilor celui citire listei membrilor Gopsiliului Cen­ Mondiale. Participanţii la Congres au
de-al lV-lea Congres al Sindicatelor tral al Sindicatelor şi ai Comisiei cen­ manifestat călduros pentru Federaţia
din Republica Populară Romînă. trale de cenzori, aleşi în unanimitate Sindicală Mondială, pentru unitatea de
La ora 12 participanţii la Congres de Congres. acţiune a clasei muncitoare din în­
au întîmpjnat cu vii şi îndelungi a- Tovarăşul Mihai Marin a anunţat treaga lume în lupta pentru pace şi
4 pagini 20 bani plauze pe tovarăşii: Gheorghe Gheor- rezultatele primei şedinţe plenare a progres social.
ghiu-Dej, Ghivu Stoica, Gheorghe Apos­ Consiliului Central al Sindicatelor, care Tovarăşul Gheorghe Apostol, preşe­
tol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Ale­ a ales în unanimitate pe membrii pre­
xandru Drăghici, Ion Gheorghe Maurer, zidiului şi pe membrii secretariatului dintele Consiliului Central al Sindica­
Alexandru Moghioroş, Dumitra Goliu, G.C.S. El a anunţat de asemenea că telor din R. P. Romînă, a rostit cu-
Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai a avut loc şedinţa dc constituire a Co­ vîntul de închidere a Congresului.
Intr-o atmosferă de mare entuziasm
Daiea, care au sosit în sala Congre­ misiei centrale de cenzori. participanţii la Congres, în picioare,
sului. au ovaţionat îndelung pentru înflori­
întreaga asistenţă a manifestat căl­ rea patriei noastre — Republica Popu­
Au fost prezenţi membri ai C.C. duros pentru noi succese în activitatea lară Romînă, pentru Partidul Munci­
al P.M.R., membri ai guvernului şi ai sindicatelor din ţara noastră în vede­ toresc Romîn şi Comitetul său Cen­
Prezidiului Marii Adunări Naţionale, rea înfăptuirii politicii partidului de tra! în frunte tu tovarăşul Gheorghe
conducători ai organizaţiilor obşteşti. desăvîrşire a construcţiei socialiste. Gheorghiu-Dej, pentru dezvoltarea ne­
contenită a unităţii şi solidarităţii tu­
La şedinţă au asistat oaspeţi de pes­ S-a dat citire scrisorii Congresului turor celor ce muncesc din toate ţă­
te hotare, reprezentanţii Federaţiei Sin­ al IV-lea al Sindicatelor adresate Co­ rile în lupta pentru progres soda!, pen­
dicale Mondiale şi ai sindicatelor din mitetului Central al Partidului Mun­
25 de ţări. tru pace trainică în lumea întreagă.
citoresc Romîn. Minute in şir dele­
Tovarăşul-Gheorghe Apostol a anun­ întreaga asistenţă a intonat. „Inter­
gaţii au ovaţionat pentru Partidul naţionala“.
ţat că în .cursul dimineţii a avut loc Muncitoresc Romin.
şedinţa consacrată alegerii organelor (Agerpres).
A fost citită apoi telegrama adre­
Membrii Consiliului Central al Sindicatelor
Brigada de ajustori condusă de comunistul Ilie Petrescu de Alecu Gostică, Alexandru Ion, Al­ Constantin, Fălticeanu Mihai, Fie Ru- Milea Septimiu, Miloş Gheorghe, A\i-
la atelierele centrale de reparaţii ale l.C.s. Hunedoara, îşi de­ inaşi Gheorghe, Anton Ion, Apostol salin, Fîci Nicolae, Fienaru Rebeca, trea Elena, Mocanu Gheorghe, Mocanu
păşeşte lunar norma în medie cu 25—28 la sută. In luna sep­ Gheorghe, Ardeleanu Aurel, Arghir Florescu Arta, Florescu Ana, Fodor Vil- Vasile, Moldovan Maria, Moldovan
tembrie, brigada a realizat o economie de materiale in va­ Olimpia, Badea M. Gheghina, Bara- ma, Fora Demetriu, Gavriiă Stelian, Alexandru, Moraru Nicolae, Moraru şte ­
loare de 2.508 lei. baş Ecaterina, Bădulescu Mihai, Bă­ Gătej Gheorghe, Georgescu Maria, fan, Moşneagu Eleonora, Moţu Aurel,
lan Gheorghe, Bălan Ana, Bălan Ví­ Georgescu Valeriu, Girescu Cezar, Afunteanu Natalia, Muşat Vasile, Nagl
In clişeu: O parte din mem brii brigăzii. chente, Belu Gheorghe, Benţa Cornel, Gheorghe Marin, Ghedeon losif, Gheor- Gheorghe, Neacşu Florea, Neagu Zel-
Bidiga Ion, Boaru Constantin, Boboc ghe Ion, Ghenea Constantin, Gligor ma, Nedelcu Constantin, Nichita Olga,
Roadele unor initiative Nicolae, Borduz Lazăr, Bnciuceanu Nicolae, Goniac Ruxandra, Goran Mi­ Nicoîau Constantin, Nistor Ion, Nodiş
Ştefan, Butaca Vasile, Bunea Ghear- hai, Grecu Alexandru, Gruia Nicolae, Grigore, Oancsa Sebastian, Olaru Ion,
valoroase ghe, Gaiţa loan, Garanfil Gheorghe, Groza Pavel, Gyene Ludovic, Herăs- Oproiescu Octavian, Oprescu Ioan, Orj
Gervencovici Mihai, Ghiriac Elena, Ghi- cu Constatin, Horvath Andrei, Hrista- han Emeric, Paloş Gheorghe, Pascu
Âpfîcînd eoni în producţie rimuş Natalia, Ghiru Alexandru, Chiţu che Antonache, leşanu Constantin, Ili- Ion, Pantiş Teodor, Paalen Ecaterina,
Vasile, Ciocan Neagu, Ciubuc Victo­ escu Ion, lonescu N. Gheorghe, lones- Petrescu Gheorghe, Pîrlitu Iordan,
Furnaliştii uzinei „Victoria“ Gălan au pornit în acest an iniţiativa „Să ria, Gîu Didina, Gîrlig María, Godes­ cu Gheorghe, lonescu Valter, Ion T. Preoteasa Ion, Pripaş Alexandru, Pur->
studiem şi să aplicăm în producţie noile cuceriri ale tehnicii moderne“. ca Alexandru, Gotoţ loan, Creţii Con­ Radu, luhasz Eva Elisabeta, .lianţi Ma­
In acest sens ei au organizat o seamă de conferinţe cu caracter tehnic, au stantin, Cristea Gostache, Oroiioru Tu- caru Ana, Purcaru Vasile, Radii Con­
trecut ia studierea posibilităţilor de aplicare în producţie a noului. In ur­ dor, Gurpău Floroiu Cornelia, Csavar ria, Jilavu Anica, Jiiescu Nicolae, liva stantin, Radu Vasile, Rateu Constantin,
ma acestor studii s-a introdus aburul în aerul insuflat în furnalul nr. 1, a Bela, Dascălu Teodor, Dărăbanţ Ion. Rîmniceanu Octavian, Roman Panaite,
fost deplasată intensitatea de ardere în limite apropiate de cea optimă, s-a Debreczeni María, Despot Petru, Dia­ Ion, .turcă Simion, Riţulescu Irina, Kii-
intensificat mişcarea de inovaţii etc. conii Ilie, Dinescu Elena, Dinu St. Roşea Alexandru, R>usu Oliviu, Sabău
mai Irina, Kurta Alexandru, Lascu Ele­ Gheorghe, Sandu Ioan, Sandu Valenti­
Roadele iniţiativei nu s-au lăsat aşteptate. Lună de lună planul de pro­ Ilie, Dobai losif, Dobre Gheorghe, na, Săvuţiu Vasile, Schuster Gustnv
ducţie a fost depăşit simţitor. Numai în octombrie, spre exemplu, în peri­ na, Leş Ioan, Leonte Dumitru, Licu- Gheorghe, Semeniuc Maria, Sgîrdea
oada 1-26 inclusiv au fost elaborate mai bine de 1.800 tone fontă peste Dragomir Gh. Maria, Drăghici Alexan­
plan. lescu Mihai, Lungii Petre, Alacovei ( Continuare în pag. 4-a)
drina, Duca Petru, Dumitru Ana, Duţâ
Le cuptorul Martin de 400 tone Filaret, Marin Ion, Marin Constantin,
Ştefan, Eftimie Constantin, Eremia
a începutul acestei luni oţelarii Combinatului siderurgic din Hunedoara Margaş Nicolae, Manolache Silvia Ani-
au sărbătorit un mare eveniment : prima şarjă Ia cuptorul Martin de
şoara, Mănică Dumitru, Mihai Marin,
400 tone. După citeva zile agregatul a început să producă la întreaga lui
capacitate. Succesul s-a datorat îndeosebi faptului că oţelarii din echipele Luna prieteniei
conduse de Avram Opriş, Paul Orelt şi Axente Marian au aplicat iniţiativa romîno-sevietiee ¦
sporirii indicelui de utilizare al cuptorului.
• Zilele trecute la cluburile munci­
Semnificativ în acest sens e faptul că sporul de producţie realizat pe toreşti „11 Iunie“ din Călan şi „Nico­
fiecare metru pătrat vatră cuptor şi zi calendaristică depăşeşte cifra de o lae Bălcescu“ din Ghelar, tovarăşa E-
tonă. _ i lena Segato a expus conferinţa „Cu
trenul prieteniei in U.R.S.S.“. La expu­
A nere au participat peste 700 de oa­
meni ai muncii din localităţile respec­
Insemiiaie economii de piele tive.
o In ziua de 26 octombrie a avut
loc la Şcoala medie dm Simetria un
concurs „Drumeţii veseli“ pe tenia
„Eroul meu preferat din romanele
¦ niţiativa croitorilor de la fabrica „lanoş Herbak" din Cluj privind „Mama“ şi „Tinăra gardă“. La con­
croirea combinată a pieselor mari cu pie(se mici a fost îmbrăţişată cu curs au asistat peste 300 de oameni
căldură de colectivul fabricii „Ardeie ana" din Alba Iulia. încă de la în­ ai muncii.
ceputul anului, croitorii în piele ai fab ricii au trecut, la aplicarea pe scară lar­
gă a acestei iniţiative. Totodată comitetul sindicatului a stabilit drept un o Acum citeva zile la Casa tehni­
obiectiv principal al întrecerii realizarea de cît mai multe economii de piele. cianului din Hunedoara' cunoscătorii
Rezultatul aplicării iniţiativei, după trei trimestre de muncă, este deo­ limbii ruse au ţinut o consfătuire pe
sebit de frumos: 461.725 drn. p. piele economisită. Din această cantitate tema „Cartea tehnică sovietică — spri­
s-ar putea confecţiona un număr de peste 13.500 perechi pantofi. jin preţios în muncă“.
Fruntaş pe sector ! At Gu prilejul deca- j Si asta numai de
dei cărţii sovietice
(21—30 octombrie), j
Consiliul reigrional
ji
•
La sectorul Grădişte al I.F. lemnul de IVrcru un indice de A.R.L.U.S. în cola- cînd sînt în colectivă!
Orăştie, sînt mulţi fruntaşi în borare ou G.L.D.C. a organizat
întrecere. Printre aceştia se nu­ utilizare de peste 50 la sută. ţ în localul „Librăriei Noastre" {
din Deva un bazar al cărţii |
mără şi şeful de brigadă Va­ Paralel cu asigurarea unui sovietice. Aici au fost expuse o- j
sile Cheşa. Lucrînă în acord perele reprezentative ale scriito- i
global, brigada acestuia şi-a de­ indice superior de utilizare a rilor clasici ruşi şi sovietici în f Nicolae Popa, fiul cel mai ma­ — Ia te u ită ! A ajuns oul să
păşit planul de producţie şi a original şi în traducere.
redus preţul de cost, contri­ masei lemnoase şi reducerea In clişeu: Vizitînd bazarul. ’ re al lui moş Ion Popa, din A- înveţe găina / Pleacă de aici,
i
buind astfel la bunul mers al pierderilor de exploatare, briga­ poldul de Jos, începuse să nu mucosule, şi vezi-ţt mai bine
întreprinderii. da condusă de Vasile Cheşa a mai aibă trai liniştit. Cît era de lecţii. Nu te-a întrebat ni­
Una din preocupările brigăzii
dat zilnic circa 50 m.c. buşteni ziua de mare, umbla pe uliţa• meni de vorbă!
o constituie valorificarea supe­
rioară a masei lemnoase. Pen­ de fag pentru fabrica „11 Iunie“ satului, intra pe la unul, pe la
tru aceasta, membrii brigăzii altul, doar o găsi omul cu care
din Orăştie. — întrebat, neîntrebat, eu
au asigurat tăierea la rină şi zic să intri. Toată ziua la şcoa­
fasonarea lemnului de lucru şi -BS3- să înceapă cearta.
foc cu un decalai foarte mare. lă, rîde Petre al lui Domnar de
Totodată, selecţionînd cît mai Toate forţele la semănatul „Fir-ar ei să fie, parcă-s vor­ mine. Zice că nu sînt în stare
mulţi buşteni pentru derulai şi 9
traverse normale, a realizat la biţi cu toţii să mă lase în apele să vă lămuresc. Si tovarăşul
culturilor de toamnă! mele“, spunea el după ce ieşea diriginte mi-a spus că eşti ne-
din cîte o casă. hotărit. Aşa să ştii că mi-a
Mai multă preocupare duri. Şi acum, în campania agricolă spus: nehotărît!
pentru itvsămînfesri de toamnă ei muncesc intens pentru Altă dată, stătea cît era ziu­
a obţine rezultate din zi în zi mai lica de mare în casă, lingă so­ — Şi ce dacă! Las’ să fiu /
Gospodăria colectivă din Sîntandrei bune. Ajutaţi de către S.M.T. cu două bă. Nici măcar să dea la vite M-oi hotărî eu cînd oi v rea !
este o unitate agricolă mare, cu forţă semănători, colectiviştii din Beriu au Aşa să le spui. înţelegi ?
de muncă şi posibilităţi multiple. Ţi­ însămînţat pînă în prezent grîu pe
nînd cont de aceste posibilităţi, nor­ 150 ha. din cele 200 planificate. Re­ nu se învrednicea. ...In seara lui 16 februarie
mal ar fi ca în prezent lucrările agri­ coltarea porumbului se prezintă şi ea
— Tu, muiere, ce zici... ne 1959. odăiţa lui Nicolae Popa
scriem ? devenise neîncăpătoare. Venise­
— Cum vrei, Nicolae ? De-aia ră cei doi fraţi, Dumitru şi Va­
eşti bărbat in casă, să hotărăşti. sile. cu nevestele, bătrînul ion,
cole de toamnă să se prezinte intr-un într-un stadiu avansat. Din cele 70 ha. Dinspre mine... aş zice să in­ total lor, Nicolae Domnaru, u-
stadiu avansat. Realitatea însă este că cultivate, colectiviştii din Beriu au re­ trăm. nul din colectiviştii vechi, şi alţi
la G.A.G. Sîntandrei atît însămînţările coltat peste 50. Paralel cu însămînţă- ţărani întovărăşiţi. Se adunase­
cît şi recoltarea cartofilor şi porumbu­ rile şi recoltările culturilor de toam­ — Să intrăm, hai ? Să-mi. duc ră vreo 20 de inşi.
lui sînt mult rămase în urmă. nă colectiviştii din Beriu transportă astea şapte pogoane ps care le
la cîmp gunoiul de grajd care va fi am la un loc cu ăilalţi ? Să nu — Pune ceva pe masă, Filof-
Din cauza lipsei de preocupare de încorporat sub arătura de toamnă. mai avem pămîntul nostru, Fi- teio ! Luaţi loc, oameni buni.
care a dat dovadă consiliul de condu­ lofteio ? Poate nu ţi-e b in e!
cere şi inginerul agronom al gospodă­ Ritm mai rapid — Mulţumim, Nicolae. Lăsaţi,
riei la organizarea muncii în campa­ in săm în fărilor — Eu, bărbate, ţi-am răspuns nu vă mai deranjaţi atît. N-o
nie şi la mobilizarea la lucru a tutu­ la întrebare. încolo, fă cum să stăm mult.
ror forţelor pînă în prezent la G.A.C. Membrii gospodăriei agricole colec­ crezi, nu mă amestec.
Sîntandrei abia s-au însămînţat cu tive din Bampotoc trebuie să însămîn- — Mult, puţin, acum se chea­
grîu 125 din 230 ha. planificate. ţeze în acest an 100 ha. cu grîu de — Ia te uită ! ! ! Auzi l ? Să mă c-aţi venit.
toamnă şi 5 ha. cu orz. Odată cu în- hotărăsc singiLT! Ce, e pămin-
Nici recoltării culturilor tîrzii de sămînţările trebuie să recolteze porum­ tul meu ? E-al nostru, al amîn- Atît. Nu s-a mai scos un cu-
toamnă, la G.A.C. Sîntandrei nu i s-a bul de pe 120 ha., să efectueze ară­ durora! Ai şi tu partea ta. La vînt mult timp. Se priveau unul
acordat atenţia cuvenită. Pînă la data turi adînci de toamnă şi să transporte o adică, ce să mă pun eu cu pe altul, de parcă nu se vă­
de 27 octombrie rui era recoltată nici la cîmp îngrăşăminte organice. Deşi tine ? Cap de muiere. Asta-Î! zuseră de multă vreme, ştiau
jumătate din suprafaţa cultivată cu la G.A-C. din Bampotoc sînt posibili­ ce avea să urmeze şi nu îndrăz­
cartofi iar din 150 ha. cultivate cu tăţi mari ca să se efectueze la timp De multe ori, în discuţia pă­ nea nimeni a deschide vorba.
porumb nu a fost recoltat nici măcar lucrările agricole de toamnă, pînă în rinţilor se amesteca şi Nicu, fe ­
un hectar. prezent, colectiviştii de aici au însă­ ciorul mai mare care era pe-a- Nicolae Popa, dăduse zvon în
mînţat cu grîu doar 56 ha. clin 100 tunci în clasa a VII-a. sat, că el nu mai vrea să fie
Obţin rezultate bune planificate şi au recoltat porumbul de „nehotărît". Chiar miine va de-
u pe 90 ha. din cele 120 cultivate. — Eu zic să intri, tată. Vă
mai ajut şi e u ! AUREL DAViD
¦ Că sînt harnici, colectiviştii din Be-
riu au dovedit-o în nenumărate rîn- (Continuare in pag. 3-a)