Page 98 - 1960-10
P. 98

pag. 2                                                                                                                                           DRUMUL SOCIALISMULUI                                            s- * »•   \                                                                                                    Nr. 1819

P P Ş g g g g ttg g g ig ag T O g tGBBPMBaBBEdgBMBWEMBBKteBBaBBaMBBaroaBHCTBBEHgBga B assn aass^ s tssa Ëm îw a a BBSs raaa a a B a sra a a a B g  jjje                                                                                                 rersir:sgroa:c:rcrocgETis52sra?%?SîLH?g355S5:5^^

                                                                                                                                                                                                                                                                      La Spitalul imifScat din P en a

                                                                                                                                                                                                                                                        Un a p a ra t modern de Röntgen—terapie

                                                                                                                                                   TTMiniiiiiiiffîWiiiiTiiim                                                                                  y:\~UDZ’,    n

              s m m m w m M k w B s w x e a M« « awaBfla fiK M a H iM S g B B g 8 iB i^ â 8 ^ ^                                                                                                                    îiiiiiii     m                                          ' \m.
                                                                                                                                                                                                                                                                           ÉÜ
l u i ia — ce a so rn icu l                                                                                                                                                                                                                                                                                                   ,'      m îs®
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              wmmmmşm m ţm m . U H
                                                                                                 (l i é U i t                                      a ifâ -lie t ia a m                                                                                    La Spitalul ti­  mmm
                                                                                                                                                                                                                                                                                 m
                                                                                                                                                                                                                                                        nificat din Deva
                                                                                                                                                                                                                                                        este folosit cu

                                V®I ©Jt©l l©               '                                                                                                                                                                                            succes modernul
                                                                                                                                                                                                                                                        aparat Rontgen-
   Ştiaţi că... inimă unui om ce        mă de om cîntăreşfe abia 300-                 Se numesc virozele omului bolile                             forii superioare. Ele au ca primă lo­      probe de laborator asemănăioar. ce                        terapie „TUR                                         .....
nu tace o muncă iizică mai              400 gram e! O inimă funcţio­               cauzate de nişte vieţuitoare foarte                             calizare ţesutul adenoidian (amigda-       lor Coxsachie şi A.P.C.                                   200“ (producţie
grea şi nu practică sportul, a-                                                   mici, cu mult mai mici decît micro­                              le), ganglionii din gît, faringele pro-                                                              R. D. Germană).                                          ' MM M - ->
runcă în circulaţie la iiecare bă­      nează, deci, încontinuu toată             bii şi care în general sînt destul de                            priu-zis—gitul— pleoapele şi ochii. De        Nu toate cele 20 de tipuri de vi                       Aparatul este                                             ’v N / r
taie a inimii 50-60 cfe grame           viaţă. Cum de nu se uzează ?              molipsitoare. In ultimii 10 ani oame­                            aceea, au primit iniţialele zonelor de     rusuri E.C.H.O. dau îmbolnăviri ca                        întrebuinţat mai
le sînge? Avînd în vedere că            Răspunsul e simplu: între două            nii de ştiinţă au descoperit zeci de                             localizare: A — de la adenoidian, P        racteristice omului. Astfel, nouă du                      ales în trata­                                                                        I/
numărul contracţiilor inimii es-                                                  virusuri noi şi au stabilit rolul lor                            — de la pharinge (g ît). G — de la         cele douăzeci de tipuri de virusur                        rea afecţiunilor
                                        bătăi ale inimii există o perioa­         în producerea îmbolnăvirii omului,                               conjunctive. Pentru verificarea bolii se   provoacă infiamaţia pieliţei creieruiu                    pielii.                                                                               it
:e de 70-80 bătăi pe minut, în          dă de repaus — de odihnă. Va­             boii care înainte erau fie confundate                            fac recoltări de probe la fel ca şi la     (tneningelui) maniîestîndu-se cu sim-
ieours de 24 de ore inima bate          sele inimii irigă bine acest or­          cu altele, fie că nu erau considerate                            boala Coxsachie. Boala se transmite de     ptome ca : febră, dureri de cap, dureri                     In clişeu —
aproximativ de 100.000 de ori. In       gan şi-î duc toate materialele            boli virotice. Astfel, se cunosc de mull                         la bolnav la omul sănătos prin tuşă,       de muşchi, înţepenirea cefii şi coloanei                  s u s : La masa
acest timp inima pompează o             plastice şi energetice în locul           boli ca paralizia infantilă, gripa, he­                          strănut etc. Semnele bolii: febră,         vertebrale, jenă faţă de lumină,                          de comandă a
cantitate de sînge de aproxi­                                                     patita epidemică, boli date de viru­                             roşeaţa gîtului însoţită de tuse, răgu-    greaţă şi vărsături. Durata bolii —•                      aparatului: jos:
mativ 5-6.000 kg. La sportivi şi        celor utilizate. Şi totuşi inima          suri, prin cunoaşterea cărora s-au fa­                           şeală, amigdalită, semne de guturai        3-5 zile, după care bolnavul în con­                      aparatul Roni-
Dameni antrenaţi cu munci fi-           poate uneori să ajungă într-un            bricat vaccinuri de maro eficacitate                             si înroşirea ochilor şi pleoapelor. U-     valescenţă se simte slăbit. Rareori poa­                  gen - terapie
:ice mai grele numărui contfao-         impas de a nu-şi putea face da­           (ex. vaccinul contra paraliziei infantile                        neori virusul coboară în jos Ia plămîn     te apărea o erupţie pe corp — faţă,                       „TUR 200“, în
iilor inimii e mal mic (60, 50          toria, datorită unor suprasolici­         şi vaccinul antigripal). In ultima vre­                          dînd pneumonii •— aprinderi de plă-        piept, abdomen, picioare şi mîini. U-                     plină funcţiune.
ii chiar 40 pe minut) dar capa­         tări fie pe traseul de circulaţie         me s-au pus în evidenţă virusuri ca­                             tnîni, bolnavii prezentînd atunci pe       neori aceste boli pot da o mărire a
                                        a sîngelui — vase (arteriosole-           pabile să producă diferite feluri de                             iîngă semnele amintite — dureri de         ganglionilor gîtului dindărătul urechii.                            _m
                                        roză, hipertensiune, boli de ri­                                                                                                                      De asemenea, foarte rar boala poate

citatea inimii e mai mare r(80-         nichi şi ficat)' — fie la nive­           cancere Ia animale, studii care conti­                           cap, tuşă uscată, slăbiciune. Doar e-      fi însoţită de paralizii.                                                                         -asa-
00 grame) aruncînd astfel în            lul oreficiilor inimii, care nu           nuă şi se verifică dacă n-au drept                               xamenui radiologie poate preciza diag­
circulaţie o cantitate mai marc*        închid bine cavităţile ei (de e-          cauză asemănătoare şi la om. Despre                              nosticul. Cînd localizarea e la nivelul       Prevenirea bolii se face, ca şi la po­                 Noutăţi tehnico-medicaie
le sînge. Dacă vom socoti că            xempîu insuficienţă, stenoză, de          bolile produse de virusurile parali­                             abdomenului, boala poate să dea false      liomielită, adică prin vaccinare, prin
                                                                                  ziei infantile, gripei şi hepatitei epi­                         crize de apendicită. In momentul de        respectarea regulilor de igienă genera­
drsta medie a unei vieţi este           Obicei apanajul reumatismului)',          demice nu vom vorbi, aceste boli fiind                           faţă s-a preparat un vaccin împotri­       lă, indivduală şi alimentară. Boala fiind
le 18.000 — 20.000 zile, într-o         fie alteori îngustărilor vaselor          cunoscute din publicaţiile anterioare.                           va acestei boli dar se face doar în        uşoară şi puţin răspîndită, nu prezin;
daţă întreagă o inimă trimite           sangvine ale inimii —1 corona­            VIROZELE COXSA6HIE fac parte                                     colectivităţi mari.                        tă interes practic atît de crescut ca
n circulaţie de 18-20.000 de                                                      din virusurile ce se dezvoltă în tubul                           VIROZELE E.C.H.O. Denumirea aces­          paralizia infantilă.
>ri cîte cinci-şase tone, adică în      rele — cînd hrana ei atît de              digestiv ai omului. Acest virus a fost                           tor boli vine iot din prescurtarea cu­
urul a 100.000 de tone de sîn-                                                                                                                                                                                            ?
                                        necesară nu poate ajunge la                                                                                                                              Savantul Huebner a' publicat recent

;e. Şi cînd le gîndeşti că o ini­ mima.                                           pus în evidenţă la oameni pe toate                               vintelor. luîndu-se iniţialele cuvintelor  Jista virusurilor ce produc boli la om                    \ P.şriuf® d e dinţi !© nisă                         neoplasmul de 'sin şi neoplas­
                                              -S®.                                continentele globului pămîntesc. Vi­                             în zonfele de localizare a virusului. In   şi numărul lor cunoscut este în prezent                                                                        mul gastric — au fost abor­
                                                                                  rusul se recoltează pentru verificare                            prezent se cunosc 20 de tipuri de vi­      de 70.                                                    t Colegiul dentar din ToJcio                         date c-u serul preparat prin
0 inimă poate reanima altă inimă                                                  fie prin spălaturi faringiene — gar­                             rusuri E.C.H.O. Recoltarea acestor vi­                                                               ş a pus la punct o periuţă ăe                        imunizarea cailor cu o sus­
                                                                                                                                                                                                                                                        ? dinţi ionică. In timpul utili-                     pensie de ţesut canceros li­
                                                                                  gară — alte ori din urină, materii fe­                           rusuri şi verificarea lor so face prin                                   or. /TURCEA TRIFD           ţ zării ei — perierii dinţilor                       man. Din 'serul calului s-a
                                                                                  cale, care apoi injectat fa şoriceii albi                                                                                  =©«?                                       / —• cu o pastă pe bază de                           extras apoi fracţiunea gama
                                        nei inime sănătoase. Astfel, pe           noi născuţi, le produce paralizia pi­                                                                                                                                 } fluorură, curentul electric                        globulinică care s-a injectat
   E cunoscut faptul că în              mina omului cu inima sănă­                                                                                                                                                                                      / care circulă prin perie, an-                       bolnavului. Rezultatele preli­
                                        toasă, se fixează un electrod             cioarelor.                                                                                                                                                            > trenează iovii ăe fluor din-                       minare au arătat că dispar
timpul unor operaţii, inima             care recepţionează biocuren-                                                                                                                                                                                    ? afara dintelui spre interior,                      simptomele cancerului gas­
                                        tul dat ăe „donator“. Impul­               Mierea de albine în alim entaţiaLa om, virusurile Coxsachie pătrund
poate să înceteze a mai bate            surile bioelectrice sînt recep­                                                                                                                                                                                 e 'Fluorul introdus are. un rol                      tric timp ăe 4— 8 luni şi se
                                        ţionate ăe aparate speciale               pe gură odată cu alimentele infectate                                    sportivilor
¦— prodjicîndu.se moartea               care le amplifică şi le trans­            sau prin degetele murdare introduse                                                                                                                                   ^ antiflogistic, împiedică dez­                      produc recalcificări a. metas­
                                        mit prin nişte electrozi spe­             în gură, alteori prin răspîndirea viru­
clinică. In această situaţie            ciali — inimei care a înce­                                                                                                                                                                                         voltarea florei microbienei                      tazelor osoase şi uneori chiar
se face o injecţie medicamen­           tat să mai bată şi, deodată,              sului de bolnav prin tuşă, strănut,                              In Urma unor cericetări efec­              rată altor alimente' energetice’. ’4.
toasă în inimă, sau inima               aceasta începe să bată din                                                                                                                            Este bine tolerată de organism                                din focarele dentare, accele­                    cicatrizarea plăgilor.
este stimulată prin nişte im­           nou în mod normal. Bătăile                vorbit. Semnele bolii sîn t: febră, du­ tuate în diferite ţări în legă­                                     în cantităţi mai mari faţă de
pulsuri electrice.                                                                                                                                                                            celelalte alimente energetice. 5.                             rează mineralizarea ţesuturi-,                    Ucheniî — © sursă co
                                        celor două inimi sînt înregis­            reri de cap. înţepenirea cefii, greţuri, tură cu introducerea unor dul­                                     Se poate utiliza combinată cu
   Din păcate, nici una din                                                                                                                                                                   alte alimente şi băuturi.                                     lor dure şi contribuie la eli­
'metodele arătate nu sînt în­           trate de un oscilograf şi ast­            vărsături, dureri abdominale. Alteori, ciuri în alimentaţia sportivilor,
totdeauna eficiente. Ţinînd                                                                                                                                                                      De aceea, mierea de albine
cont de impulsurile electrice           fel medicul îşi poate da sea­             dureri muşchiulare foarte intense, mai s-a confirmat din nou valoa­                                         se recomandă pentru mărirea
care nu corespund pe deplin                                                                                                                                                                   rezistenţei sportivilor, mai ales
naturii curenţilor care por­            ma dacă cardiograma inimei                ales la nivelul picioarelor, pieptului şi rea reală a mierii de albine la                                   în probele care cer efort fizic
nesc din inimă, medicii so­                                                                                                                                                                   de lungă durată (maraton, aler­
vietici au utilizat pentru sti­         „bolnave" a trecut la faza                abdomenului, lipsă de poftă de min­ sportivi, fapt bine cunoscut în­                                        gări, ciclism, fotbal, caiac, înot                        minarea produselor putresci-:                                         oftice
mularea inimii, bolnave —¦              normală.                                                                                                                                              etc.). In acest caz, se adminis­
biocurenţii amplificaţi ai li­                                                    eare, moleşeală, insomnii. Uneori se că din antichitate şi aplicat în                                       trează două linguri de supă cu                                bile. Periuţa ăe dinţi ionică                        In U.R.S.S. s-a extras o sa­
                                                                         V(WsA^V                                                                                                              miere de- albine, înaintea com--                              are în interior o placă de                        re monosodică a: acidului uzi-
                                                                                  pot asocia cu hemoragii nazale, dia­ timpul olimpiadelor.                                                   petiţiei cu aproximativ 30 de                                 metal în contact cu un elec-.                     ninic din licheni, care este
                                                                                                                                                   I Pentru evaluarea diferitelor             minute. Pentru refacere după                                  trod negativ. Minerul meta­                       foarte activ faţă de o serie
                                                                                  ree sau constipaţie.                                                                                        efort, mierea este foarte uşor                                lic al periuţei este electro-                     ăe microbi ca streptococi,
                                                                                  Această boală poate fi confundată alimente energetice din grupa                                             asimilată ci’e organism.                                  \ ăul pozitiv. Periuţa ionică u-                      stafilococi, pneumococi etc.
                                                                                  cu gripa sau cu paralizia infantilă dulciurilor s-au urmărit urmă­                                                                                                        tilizsază o baterie ăe 1,5 volţi.                ¦ 'Ministerul Sănătăţii a apro­
                                                                                  deoarece simptomele sînt asemănătoa­ torii indici: asimilarea, tole­                                           La o serie de sporturi, unde                               Ea a fost pusă în practică                        bat fabricarea şi difuzarea
                                                                                                                                                   ranţa argeminului faţă de ali­             este necesară menţinerea unei                                                                                   noului preparat ce se va uti­
ş t i a ţ i c a .O A ® A •                     w                                  re. Se cunosc cazuri cînd s-au pro­                              mentul primit, valoarea caloria            greutăţi corporale s-a observat
                                                                                  dus şi paralizii la om dar ele sînt                                                                         că prin introducerea mierii de                            în numeroase instituţii medi­                        liza extern în chirurgie şi
                                                       9©                         trecătoare şi cedează de obicei tra­                             că, gust, valoarea economică şi            albine (12-16 linguriţe în cursul                         cale şi şcolare, unde se ex­                         ginecologie.
                                                                                  tamentelor actuale. împotriva acestei                            compozţia alimentului.                     unei zile, şi înainte de culcare),
...Frecvenţa cancerului pulmonar e de 10 la 28 de ori mai mare la                 boli încă nu există vaccin.                                                                                 greutatea a încetat să mai sca­                           perimentează cu bune r'ezul-                                 „H iva lh i-u l“
                                                                                                                                                     Introducîndu-se o scară de               dă. Dar, paradoxal, sportivilor                           tate.
fumători decît la nefumători ?                                                       ADENOVIROZELE sau, cum sînt                                   valori de la 1 la 10, s-a stabilit         cărora li s-a administrat miere
                                                                                  cunoscute prescurtat, — virozeie                                 că mierea de albine este pe pri­
                                                                                                                                                   mul loc — notat cu 9, glucoza              şi care aveau un sever regim
                                                                                  A.P.C. — sînt boli ale căilor respira- — cu 7,5, siropul de porumb —                                        alimentar şi de antrenament,
...Faptele de femeie are o acţiu ne hemostatică ?
                                                                                                                                                                                              au suportat mai uşor regimul                                                                                      'Cercetătorii bulgari Poslcov
In afara proprietăţilor bactericide (de distrugere a microjiilor), laptele                                                                         cu 7, zahărul alb — cu 4,5.                prescris şi le-a dat iluzia că nu                         M ic ro s c o p hmssîiscesy!!,                       şi Ivanova au extras din
                                                                                                                                                                                              slăbesc.                                                                                                       ghiocei un produs denumit
de femeie are o proprietate hemostatică (de a opri hemoragiile). Recent,                                                                           Mierea de albine s-a eviden­                                                                            Oamenii ăe ştiinţă sovie-'                        -j,Nivalin" care are efectele
                                                                                                                                                                                                                                                        tici au construit un micros­                         contrare celor ale curarei
dr. M. H. Rzymiem din Varşovia, a demonstrat într-un articol bine docu­           In jecfii... fără ac                                             ţiat prin următoarele calităţi:                                                                      cop care se deosebeşte de ce­                        ( medicament ce are o puter­
                                                                                                                                                   1. Compleetează unităţile ener­                                                                      le existente prin faptul că                          nică acţiune paralitică). Stu­
mentat această proprietate hemostatică a laptelui de femeie. El a făcut                                                                                                                                                                                 foloseşte fenomenul luminis-
                                                                                                                                                                                                                                                        cenţei care apare sub influ-
aceste demonstraţii în cazul hemoragii l0r după extracţii dentare sau în cazul    Datorită senzaţiei neplăcute getice ale sportivului, atît îna­

hemoragiilor după operaţii de amigda le. El menţionează că laptele de capră,      „de a primi injecţia“, instituţia inte de competiţie, cit şi în
                                                                                  chirurgicală experimentală- a timpul desfăşurării şi după ter­
vacă, cobai, n-au această proprietate.                                                                                                             minarea ei cu rapiditate.
                                                                                                                                                   2. Sporeşte energia muscu­
...Mortalitatea prin tuberculoză a scăzut la jumătate din 1952— 1957,             unui spital din U .R.S.S. a rea­                                 lară datorită valorii ei ca­
                                                                                  lizat un injector — acesta fiind
datorită campaniilor antituberculoase, a vaccinărilor BGG şi a tratamen­          un aparat pentru administrare                                                                                                                                         ienţa razelor albaslru-viole-                        diul acestui preparat pleacă
                                                                                                                                                                                                                                                        to sau ultraviolete în prepa­                        ăe la observaţii empirice ale
tului cu hidrazidă, streptomicină etc- V Cea mai mică mortalitate o are în                                                                                                                                                                              ratele supuse cercetării: bac­                       meăicinei tradiţionale bulga­
                                                                                                                                                                                                                                                        terii, ţesuturi. Cu acest apa­                       re. Administrarea preparatu­
prezent Islanda, ţară în care a scăzut ? e |a 13,5 la suta de mii de locuitori    sub presiune, tara ac, a sub­ lorice indicate. 3. Este prefe-                                                                                                         rat se pot ăiagnostiza cu mai                        lui dină bune rezultate în
                                                                                                                                                                                                                                                        multă uşurinţă şi mai repede                         combatei'ea sechelelor ăe po­
la 2,5 Ia suta de mii de locuitori, iar Cea mai mare — Hong-Kongul, cu            stanţelor medicamentoase.                                                                                                                                             tuberculoza şi alte boli.                            liomielită, 'Ministerul Sănătă­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                             ţii din R.P. Bulgaria, a apro­
158,8— (02.6 la suta de mii în 1957.                                                 ’Aparatul este alcătuit dintr-                                Vechi cărţi de medicină                                                                                     Un fiosi ap& rst#                             bat fabricarea acestui pro­
                                                                                  un motor electric, un sistem de                                      tipărite la Q râşti
...Uleiul de ricin este luat de unii copii mici cu plăcere? Pentru per­           clame şi duze intersanjabi-le unit                                                                                                                                               electro n ic
                                                                                  cu un tub de cauciuc şi o fiolă
soanele care au o repulsie faţă de ule !u| de ricin, ei va fi servit cu bere      ce conţine preparatul medica­
                                                                                  mentos.
(mai ales cu spumă de bere). O a ltă metodă este de a se administra cu
                                                                                     Clamele intersanjabile permit
cafea neagră fierbinte. După administrare, se recomandă a se da bolnavului        să se creeze presiuni la 75 —
                                                                                  200 atmosfere iar cu ajutorul
să ia, fie lămîie, fie bomboane men tolate.                                       duzelor cu unul sau două cri­                                       Gu mulţi ani în urmă la O-              sau „Alcoolismul şi urmările
                                                                                  ticii cu diametrul de 0,12-0,14                                  răştie s-au tipărit între altele şi        lui (Orăştie, 1910). O lucrare
...Sarea amară pentru a avea „un gust mai acceptabil" e bine a se lua                                                                              cîteva cărţi de medicină. Amin­
                                                                                  milimetri substanţa medicamen­                                   tim dintre acestea : „Gartea să­           interesantă este cartea radiolo­
cu apă saturată cu bioxid de carbon (sifon) ?                                     toasă este trimisă sub presiune                                  nătăţii”, tipărită în 1904, care           gului doctor Leonida Popp                                    La politehnica din Varşo­                         dus pe scară industrială.
                                                                                  în ţesutul celular subcutanat sau                                vrea să fie un manual de igie­                                                                       via s-a realizat un aparat                              'GALANTAMINA este pro­
...Omul poate trăi fără hrană           chiar cîfeva săptămîni, fărăapă cîteva    intramuseular.                                                   nă pentru şcolile superioare.               Despre radiodiagnosticul şi ra­                          electronic care fiind pus în
                                                                                                                                                   Pentru combaterea alcoolismu­              dioterapia tumorilor médiastina­                          legătură cu un receptor ra­                          dusul Sinonim sovietic care
zile, dar fără aer nu poate trăi nici 4—5 minute? In mod obişnuit, un om                                                                           lui s-a tipărit dizertaţia „Mize­          le”. Tată titlurile celor mai im­                         diofonic poate urmări ăe la                          se extrage din bulbul ele
                                                                                                                                                                                              portante capitole ale cărţii :                            distanţă, ce se întîmplă în­                         ghiocei avînd aceleaşi efecte
respiră de 16— 18 ori pe minut, intro ducîrid 500 cm.c. aer la fiecare inspi­                                                                      rie, boală, crimă şi degenerare”           „Despre tumori şi modul lor de                            tr-un organism. Astfel, un                           terapeutice în poliomielită,
                                                                                                                                                                                              comportare“ ; „Maladiile orga­                                                                                 miopatii, polinevrite, nevrite,
raţie. In timpul eforturilor fizice creşte şi ritmul respirator în concordanţă                                                                                                                                                                          medic poate urmări pacien­                           raăîculite.
                                                                                                                                                                                                                                                        tul ăe la distantă. De exem ­
cu bătăile inimii, ia 40—50 respiraţii pe minut, iar cantitatea de aer ce                                                                                                                                                                                                                                             M onom ic’ma

circulă spre plămini creşte chiar la 100— 150 litri aer pe minut. Ca­                                                                                                                                                                                                                                           Un nou antibiotic a fost
                                                                                                                                                                                                                                                                                                             extras din actinomicete. Ac­
pacitatea respiratorie a oamenilor va riază în funcţie de sporturile şi acti­                                                                                                                                                                                                                                ţiunea sa este bună în infec­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                             ţii unde penicilina, biomicina
vitatea fizică la care e antrenat orga nismul, ajur.gînd pînă la dubiare.                                                                                                                                                                                                                                    şi streptomicină n-au efect
                                                                                                                                                                                                                                                                                                             (din cauza rezistenţei la an­
                                                                                                                                                                                              nelor médiastinale care pot i-                            plu, se urmăreşte ce se în­                          tibiotice cum e cazul în sta-
                                                                                                                                                                                                                                                        tîmplă în organismul unui                            filococie).
                                                                                                                                                                                              mita o tumoare a acestora“ ;                              pilot cînd execută zboruri a-
                                                                                                                                                                                                                                                        crobatice cu avionul, în or­
C IU                                         A R IE                                                                                                P IE R                                     Tumorile ganglionare ale me-
                                                                                                                                                                                              diastimlului” etc. Lucrarea' con­                         ganismul unui şprinter sau

    La spitale'sau policlinici se mai întîlnesc surori me­                                       în oraşul Deva sînt unii cetăţeni care sk sustrag de                                         ţine o bibliografie, unele schiţe,                        ciclist în timpul cursei sau
dicale care nu au ţinută cbiespunzătoare în timpul                                               la campania de vaccinare iniţiată de Ministerul Să-                                          desene şi diferite fotografii pe
serviciului,                                                                                     nătăţii şi Prevederilor Sociale.                                                             hîrtie lucioasă.                                          în organismul unui schior,

                                                                                                                                                                                                                                                        în timpul 'săriturii.                             b

                                                                                                                                                                                                                            Prof. I. ÎLIESCU                 iladam l m edicilor
                                                                                                                                                                                                                                         Orăştie
                                                                                                                                                                                                                                                           Specialiştii sovietici au
                                                                                                                                                                                                                                                        construit un aparat ultraso-

ÍS Í...D E C E NU NE                                                                                                                                                                          E bine de ştiuf c ă :                                     nic pentru detectarea rapidă                            Vaccinul antiurlicm
/CREDEŢI CA , \                                                                                                                                                                                                                                         a tumorilor canceroase în or­                           icon fra creionului!
L sintem SURORI f \                                                                                                                                                                                   In cazul intrării unor insecte in                 ganismul omului. Medicii
                                                                                                                                                                                              urechea omului (purece, muscuiiţe)                        l-au numit aparatul „Rada­                              Institutul ăe infra-Ţnicr°-
                                                                                                                                                                                              care produc nişte dureri şi o stare de                    rul medicilor“. Aparatul emi­                        biologie din R.P.R., a prepa­
                                                                                                                                                                                              nervi îngrozitoare, se va turna în                        te impulsuri ultrascnice care                        rat un vaccin împotriva ore-
                                                                                                                                                                                              ureche fie alcool, fie ulei care vor                      întilnină în calea lor un ţe­                        ionului. In curind el va fi
                                                                                                                                                                                              imobiliza insecta pînă la scoaterea                                                                            pus în practica medicală.
                                                                                                                                                                                              ei de către medicul specialist.                           sut canceros condensat, se
                                                                                                                                                                                                                                                        reflectă. Pe ecran apare ima­                           O sală de operaţie
                                                                                                                                                                                                 o Acul unei albine ce s-a înfipt                                                                                     zburătoare
                                                                                                                                                                                              în pielea omului va fi scos prin îm­                      ginea exactă a tumorii. Noul

                                                                                                                                                                                                                                                        aparat descoperă cu precizia

                                                                                                                                                                                              pingerea lui cu unghia cit mai a-                         chiar şi o tumoare canceroa­                         In U.R.S.S. a fost construi­

                                                                                                                                                                                              proape de piele şi nu prin prinde­                        să ăe mărimea unui milime­ tă pentru întiia oară, o sală

                                                                                                                                                                                              rea pungii dc venin şi tracţiune îri                      tru.                                                 ăe operaţie într-un helicop­

                                                                                                                                                                                              sus. Astfel cantitatea de venin in­                                                                            ter. Această sală de operaţie

                                                                                                                                                                                              trodusă in organism de albină va |                              S er eu a cfh n e                              este dotată ou toate cele ne­

                                                                                                                                                                                        j ti cu mult mai mică.                                                &i3fic'& iieeroa$â                             cesare, masă de operaţie, a-
                                                                                                                                                                                                                                                                                                             parat pentru narcoză, insta­
                                                                                                                                                                                        j a Unui electrocutat. i se dă aju- j                           In Canada se fac studii şi                           laţii pentru transfuzii, m e­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                             se, instrumente. Utilizarea
                                                                                                                                                                                        | Ier întrerupând mai iutii circuitul e- |                                                                           lor va aduce mari servicii
                                                                                                                                                                                        j leclric — la comutator sau prin tăie- j experimentări cu un ser an-
                                                                                                                                                                                        j rea firului electric cu securea sau cu j y ticanceros care, deşi nu pro-                                           bolnavilor ce necesită inter­
                                                                                                                                                                                                                                                     (  duce vindecarea, are o acţiu-                        venţii de iurgenţă, atunci cînd ,
                                                                                                                                                                                           un cleşte izolat. In nici un caz elec-                 !  ţ  ne paleaiivă apreciabilă in                          sînt izolaţi, fără posibilităţi :
                                                                                                                                                                                          'trecutului nu va fi prins de mină, ci                  (  (  cazurile avansate¦ ăe cancer.                        ăe transport.
                                                                                                                                                                                        j doar dc haine, căci altfel vom fi şi noi                !  )  Două forme ăe cancer —.
                                                                                                                                                                                        { electrocutaţi.
                                                                                                                                                                                                                                                                            r ‘—
   93   94   95   96   97   98   99   100