Page 98 - 1960-10
P. 98
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI s- * »• \ Nr. 1819
P P Ş g g g g ttg g g ig ag T O g tGBBPMBaBBEdgBMBWEMBBKteBBaBBaMBBaroaBHCTBBEHgBga B assn aass^ s tssa Ëm îw a a BBSs raaa a a B a sra a a a B g jjje rersir:sgroa:c:rcrocgETis52sra?%?SîLH?g355S5:5^^
La Spitalul imifScat din P en a
Un a p a ra t modern de Röntgen—terapie
TTMiniiiiiiiffîWiiiiTiiim y:\~UDZ’, n
s m m m w m M k w B s w x e a M« « awaBfla fiK M a H iM S g B B g 8 iB i^ â 8 ^ ^ îiiiiiii m ' \m.
ÉÜ
l u i ia — ce a so rn icu l ,' m îs®
wmmmmşm m ţm m . U H
(l i é U i t a ifâ -lie t ia a m La Spitalul ti mmm
m
nificat din Deva
este folosit cu
V®I ©Jt©l l© ' succes modernul
aparat Rontgen-
Ştiaţi că... inimă unui om ce mă de om cîntăreşfe abia 300- Se numesc virozele omului bolile forii superioare. Ele au ca primă lo probe de laborator asemănăioar. ce terapie „TUR .....
nu tace o muncă iizică mai 400 gram e! O inimă funcţio cauzate de nişte vieţuitoare foarte calizare ţesutul adenoidian (amigda- lor Coxsachie şi A.P.C. 200“ (producţie
grea şi nu practică sportul, a- mici, cu mult mai mici decît micro le), ganglionii din gît, faringele pro- R. D. Germană). ' MM M - ->
runcă în circulaţie la iiecare bă nează, deci, încontinuu toată bii şi care în general sînt destul de priu-zis—gitul— pleoapele şi ochii. De Nu toate cele 20 de tipuri de vi Aparatul este ’v N / r
taie a inimii 50-60 cfe grame viaţă. Cum de nu se uzează ? molipsitoare. In ultimii 10 ani oame aceea, au primit iniţialele zonelor de rusuri E.C.H.O. dau îmbolnăviri ca întrebuinţat mai
le sînge? Avînd în vedere că Răspunsul e simplu: între două nii de ştiinţă au descoperit zeci de localizare: A — de la adenoidian, P racteristice omului. Astfel, nouă du ales în trata I/
numărul contracţiilor inimii es- virusuri noi şi au stabilit rolul lor — de la pharinge (g ît). G — de la cele douăzeci de tipuri de virusur rea afecţiunilor
bătăi ale inimii există o perioa în producerea îmbolnăvirii omului, conjunctive. Pentru verificarea bolii se provoacă infiamaţia pieliţei creieruiu pielii. it
:e de 70-80 bătăi pe minut, în dă de repaus — de odihnă. Va boii care înainte erau fie confundate fac recoltări de probe la fel ca şi la (tneningelui) maniîestîndu-se cu sim-
ieours de 24 de ore inima bate sele inimii irigă bine acest or cu altele, fie că nu erau considerate boala Coxsachie. Boala se transmite de ptome ca : febră, dureri de cap, dureri In clişeu —
aproximativ de 100.000 de ori. In gan şi-î duc toate materialele boli virotice. Astfel, se cunosc de mull la bolnav la omul sănătos prin tuşă, de muşchi, înţepenirea cefii şi coloanei s u s : La masa
acest timp inima pompează o plastice şi energetice în locul boli ca paralizia infantilă, gripa, he strănut etc. Semnele bolii: febră, vertebrale, jenă faţă de lumină, de comandă a
cantitate de sînge de aproxi patita epidemică, boli date de viru roşeaţa gîtului însoţită de tuse, răgu- greaţă şi vărsături. Durata bolii —• aparatului: jos:
mativ 5-6.000 kg. La sportivi şi celor utilizate. Şi totuşi inima suri, prin cunoaşterea cărora s-au fa şeală, amigdalită, semne de guturai 3-5 zile, după care bolnavul în con aparatul Roni-
Dameni antrenaţi cu munci fi- poate uneori să ajungă într-un bricat vaccinuri de maro eficacitate si înroşirea ochilor şi pleoapelor. U- valescenţă se simte slăbit. Rareori poa gen - terapie
:ice mai grele numărui contfao- impas de a nu-şi putea face da (ex. vaccinul contra paraliziei infantile neori virusul coboară în jos Ia plămîn te apărea o erupţie pe corp — faţă, „TUR 200“, în
iilor inimii e mal mic (60, 50 toria, datorită unor suprasolici şi vaccinul antigripal). In ultima vre dînd pneumonii •— aprinderi de plă- piept, abdomen, picioare şi mîini. U- plină funcţiune.
ii chiar 40 pe minut) dar capa tări fie pe traseul de circulaţie me s-au pus în evidenţă virusuri ca tnîni, bolnavii prezentînd atunci pe neori aceste boli pot da o mărire a
a sîngelui — vase (arteriosole- pabile să producă diferite feluri de iîngă semnele amintite — dureri de ganglionilor gîtului dindărătul urechii. _m
roză, hipertensiune, boli de ri De asemenea, foarte rar boala poate
citatea inimii e mai mare r(80- nichi şi ficat)' — fie la nive cancere Ia animale, studii care conti cap, tuşă uscată, slăbiciune. Doar e- fi însoţită de paralizii. -asa-
00 grame) aruncînd astfel în lul oreficiilor inimii, care nu nuă şi se verifică dacă n-au drept xamenui radiologie poate preciza diag
circulaţie o cantitate mai marc* închid bine cavităţile ei (de e- cauză asemănătoare şi la om. Despre nosticul. Cînd localizarea e la nivelul Prevenirea bolii se face, ca şi la po Noutăţi tehnico-medicaie
le sînge. Dacă vom socoti că xempîu insuficienţă, stenoză, de bolile produse de virusurile parali abdomenului, boala poate să dea false liomielită, adică prin vaccinare, prin
ziei infantile, gripei şi hepatitei epi crize de apendicită. In momentul de respectarea regulilor de igienă genera
drsta medie a unei vieţi este Obicei apanajul reumatismului)', demice nu vom vorbi, aceste boli fiind faţă s-a preparat un vaccin împotri lă, indivduală şi alimentară. Boala fiind
le 18.000 — 20.000 zile, într-o fie alteori îngustărilor vaselor cunoscute din publicaţiile anterioare. va acestei boli dar se face doar în uşoară şi puţin răspîndită, nu prezin;
daţă întreagă o inimă trimite sangvine ale inimii —1 corona VIROZELE COXSA6HIE fac parte colectivităţi mari. tă interes practic atît de crescut ca
n circulaţie de 18-20.000 de din virusurile ce se dezvoltă în tubul VIROZELE E.C.H.O. Denumirea aces paralizia infantilă.
>ri cîte cinci-şase tone, adică în rele — cînd hrana ei atît de digestiv ai omului. Acest virus a fost tor boli vine iot din prescurtarea cu
urul a 100.000 de tone de sîn- ?
necesară nu poate ajunge la Savantul Huebner a' publicat recent
;e. Şi cînd le gîndeşti că o ini mima. pus în evidenţă la oameni pe toate vintelor. luîndu-se iniţialele cuvintelor Jista virusurilor ce produc boli la om \ P.şriuf® d e dinţi !© nisă neoplasmul de 'sin şi neoplas
-S®. continentele globului pămîntesc. Vi în zonfele de localizare a virusului. In şi numărul lor cunoscut este în prezent mul gastric — au fost abor
rusul se recoltează pentru verificare prezent se cunosc 20 de tipuri de vi de 70. t Colegiul dentar din ToJcio date c-u serul preparat prin
0 inimă poate reanima altă inimă fie prin spălaturi faringiene — gar rusuri E.C.H.O. Recoltarea acestor vi ş a pus la punct o periuţă ăe imunizarea cailor cu o sus
? dinţi ionică. In timpul utili- pensie de ţesut canceros li
gară — alte ori din urină, materii fe rusuri şi verificarea lor so face prin or. /TURCEA TRIFD ţ zării ei — perierii dinţilor man. Din 'serul calului s-a
cale, care apoi injectat fa şoriceii albi =©«? / —• cu o pastă pe bază de extras apoi fracţiunea gama
nei inime sănătoase. Astfel, pe noi născuţi, le produce paralizia pi } fluorură, curentul electric globulinică care s-a injectat
E cunoscut faptul că în mina omului cu inima sănă / care circulă prin perie, an- bolnavului. Rezultatele preli
toasă, se fixează un electrod cioarelor. > trenează iovii ăe fluor din- minare au arătat că dispar
timpul unor operaţii, inima care recepţionează biocuren- ? afara dintelui spre interior, simptomele cancerului gas
tul dat ăe „donator“. Impul Mierea de albine în alim entaţiaLa om, virusurile Coxsachie pătrund
poate să înceteze a mai bate surile bioelectrice sînt recep e 'Fluorul introdus are. un rol tric timp ăe 4— 8 luni şi se
ţionate ăe aparate speciale pe gură odată cu alimentele infectate sportivilor
¦— prodjicîndu.se moartea care le amplifică şi le trans sau prin degetele murdare introduse ^ antiflogistic, împiedică dez produc recalcificări a. metas
mit prin nişte electrozi spe în gură, alteori prin răspîndirea viru
clinică. In această situaţie ciali — inimei care a înce voltarea florei microbienei tazelor osoase şi uneori chiar
se face o injecţie medicamen tat să mai bată şi, deodată, sului de bolnav prin tuşă, strănut, In Urma unor cericetări efec rată altor alimente' energetice’. ’4.
toasă în inimă, sau inima aceasta începe să bată din Este bine tolerată de organism din focarele dentare, accele cicatrizarea plăgilor.
este stimulată prin nişte im nou în mod normal. Bătăile vorbit. Semnele bolii sîn t: febră, du tuate în diferite ţări în legă în cantităţi mai mari faţă de
pulsuri electrice. celelalte alimente energetice. 5. rează mineralizarea ţesuturi-, Ucheniî — © sursă co
celor două inimi sînt înregis reri de cap. înţepenirea cefii, greţuri, tură cu introducerea unor dul Se poate utiliza combinată cu
Din păcate, nici una din alte alimente şi băuturi. lor dure şi contribuie la eli
'metodele arătate nu sînt în trate de un oscilograf şi ast vărsături, dureri abdominale. Alteori, ciuri în alimentaţia sportivilor,
totdeauna eficiente. Ţinînd De aceea, mierea de albine
cont de impulsurile electrice fel medicul îşi poate da sea dureri muşchiulare foarte intense, mai s-a confirmat din nou valoa se recomandă pentru mărirea
care nu corespund pe deplin rezistenţei sportivilor, mai ales
naturii curenţilor care por ma dacă cardiograma inimei ales la nivelul picioarelor, pieptului şi rea reală a mierii de albine la în probele care cer efort fizic
nesc din inimă, medicii so de lungă durată (maraton, aler
vietici au utilizat pentru sti „bolnave" a trecut la faza abdomenului, lipsă de poftă de min sportivi, fapt bine cunoscut în gări, ciclism, fotbal, caiac, înot minarea produselor putresci-: oftice
mularea inimii, bolnave —¦ normală. etc.). In acest caz, se adminis
biocurenţii amplificaţi ai li eare, moleşeală, insomnii. Uneori se că din antichitate şi aplicat în trează două linguri de supă cu bile. Periuţa ăe dinţi ionică In U.R.S.S. s-a extras o sa
V(WsA^V miere de- albine, înaintea com-- are în interior o placă de re monosodică a: acidului uzi-
pot asocia cu hemoragii nazale, dia timpul olimpiadelor. petiţiei cu aproximativ 30 de metal în contact cu un elec-. ninic din licheni, care este
I Pentru evaluarea diferitelor minute. Pentru refacere după trod negativ. Minerul meta foarte activ faţă de o serie
ree sau constipaţie. efort, mierea este foarte uşor lic al periuţei este electro- ăe microbi ca streptococi,
Această boală poate fi confundată alimente energetice din grupa asimilată ci’e organism. \ ăul pozitiv. Periuţa ionică u- stafilococi, pneumococi etc.
cu gripa sau cu paralizia infantilă dulciurilor s-au urmărit urmă tilizsază o baterie ăe 1,5 volţi. ¦ 'Ministerul Sănătăţii a apro
deoarece simptomele sînt asemănătoa torii indici: asimilarea, tole La o serie de sporturi, unde Ea a fost pusă în practică bat fabricarea şi difuzarea
ranţa argeminului faţă de ali este necesară menţinerea unei noului preparat ce se va uti
ş t i a ţ i c a .O A ® A • w re. Se cunosc cazuri cînd s-au pro mentul primit, valoarea caloria greutăţi corporale s-a observat
dus şi paralizii la om dar ele sînt că prin introducerea mierii de în numeroase instituţii medi liza extern în chirurgie şi
9© trecătoare şi cedează de obicei tra că, gust, valoarea economică şi albine (12-16 linguriţe în cursul cale şi şcolare, unde se ex ginecologie.
tamentelor actuale. împotriva acestei compozţia alimentului. unei zile, şi înainte de culcare),
...Frecvenţa cancerului pulmonar e de 10 la 28 de ori mai mare la boli încă nu există vaccin. greutatea a încetat să mai sca perimentează cu bune r'ezul- „H iva lh i-u l“
Introducîndu-se o scară de dă. Dar, paradoxal, sportivilor tate.
fumători decît la nefumători ? ADENOVIROZELE sau, cum sînt valori de la 1 la 10, s-a stabilit cărora li s-a administrat miere
cunoscute prescurtat, — virozeie că mierea de albine este pe pri
mul loc — notat cu 9, glucoza şi care aveau un sever regim
A.P.C. — sînt boli ale căilor respira- — cu 7,5, siropul de porumb — alimentar şi de antrenament,
...Faptele de femeie are o acţiu ne hemostatică ?
au suportat mai uşor regimul 'Cercetătorii bulgari Poslcov
In afara proprietăţilor bactericide (de distrugere a microjiilor), laptele cu 7, zahărul alb — cu 4,5. prescris şi le-a dat iluzia că nu M ic ro s c o p hmssîiscesy!!, şi Ivanova au extras din
slăbesc. ghiocei un produs denumit
de femeie are o proprietate hemostatică (de a opri hemoragiile). Recent, Mierea de albine s-a eviden Oamenii ăe ştiinţă sovie-' -j,Nivalin" care are efectele
tici au construit un micros contrare celor ale curarei
dr. M. H. Rzymiem din Varşovia, a demonstrat într-un articol bine docu In jecfii... fără ac ţiat prin următoarele calităţi: cop care se deosebeşte de ce ( medicament ce are o puter
1. Compleetează unităţile ener le existente prin faptul că nică acţiune paralitică). Stu
mentat această proprietate hemostatică a laptelui de femeie. El a făcut foloseşte fenomenul luminis-
cenţei care apare sub influ-
aceste demonstraţii în cazul hemoragii l0r după extracţii dentare sau în cazul Datorită senzaţiei neplăcute getice ale sportivului, atît îna
hemoragiilor după operaţii de amigda le. El menţionează că laptele de capră, „de a primi injecţia“, instituţia inte de competiţie, cit şi în
chirurgicală experimentală- a timpul desfăşurării şi după ter
vacă, cobai, n-au această proprietate. minarea ei cu rapiditate.
2. Sporeşte energia muscu
...Mortalitatea prin tuberculoză a scăzut la jumătate din 1952— 1957, unui spital din U .R.S.S. a rea lară datorită valorii ei ca
lizat un injector — acesta fiind
datorită campaniilor antituberculoase, a vaccinărilor BGG şi a tratamen un aparat pentru administrare ienţa razelor albaslru-viole- diul acestui preparat pleacă
to sau ultraviolete în prepa ăe la observaţii empirice ale
tului cu hidrazidă, streptomicină etc- V Cea mai mică mortalitate o are în ratele supuse cercetării: bac meăicinei tradiţionale bulga
terii, ţesuturi. Cu acest apa re. Administrarea preparatu
prezent Islanda, ţară în care a scăzut ? e |a 13,5 la suta de mii de locuitori sub presiune, tara ac, a sub lorice indicate. 3. Este prefe- rat se pot ăiagnostiza cu mai lui dină bune rezultate în
multă uşurinţă şi mai repede combatei'ea sechelelor ăe po
la 2,5 Ia suta de mii de locuitori, iar Cea mai mare — Hong-Kongul, cu stanţelor medicamentoase. tuberculoza şi alte boli. liomielită, 'Ministerul Sănătă
ţii din R.P. Bulgaria, a apro
158,8— (02.6 la suta de mii în 1957. ’Aparatul este alcătuit dintr- Vechi cărţi de medicină Un fiosi ap& rst# bat fabricarea acestui pro
un motor electric, un sistem de tipărite la Q râşti
...Uleiul de ricin este luat de unii copii mici cu plăcere? Pentru per clame şi duze intersanjabi-le unit electro n ic
cu un tub de cauciuc şi o fiolă
soanele care au o repulsie faţă de ule !u| de ricin, ei va fi servit cu bere ce conţine preparatul medica
mentos.
(mai ales cu spumă de bere). O a ltă metodă este de a se administra cu
Clamele intersanjabile permit
cafea neagră fierbinte. După administrare, se recomandă a se da bolnavului să se creeze presiuni la 75 —
200 atmosfere iar cu ajutorul
să ia, fie lămîie, fie bomboane men tolate. duzelor cu unul sau două cri Gu mulţi ani în urmă la O- sau „Alcoolismul şi urmările
ticii cu diametrul de 0,12-0,14 răştie s-au tipărit între altele şi lui (Orăştie, 1910). O lucrare
...Sarea amară pentru a avea „un gust mai acceptabil" e bine a se lua cîteva cărţi de medicină. Amin
milimetri substanţa medicamen tim dintre acestea : „Gartea să interesantă este cartea radiolo
cu apă saturată cu bioxid de carbon (sifon) ? toasă este trimisă sub presiune nătăţii”, tipărită în 1904, care gului doctor Leonida Popp La politehnica din Varşo dus pe scară industrială.
în ţesutul celular subcutanat sau vrea să fie un manual de igie via s-a realizat un aparat 'GALANTAMINA este pro
...Omul poate trăi fără hrană chiar cîfeva săptămîni, fărăapă cîteva intramuseular. nă pentru şcolile superioare. Despre radiodiagnosticul şi ra electronic care fiind pus în
Pentru combaterea alcoolismu dioterapia tumorilor médiastina legătură cu un receptor ra dusul Sinonim sovietic care
zile, dar fără aer nu poate trăi nici 4—5 minute? In mod obişnuit, un om lui s-a tipărit dizertaţia „Mize le”. Tată titlurile celor mai im diofonic poate urmări ăe la se extrage din bulbul ele
portante capitole ale cărţii : distanţă, ce se întîmplă în ghiocei avînd aceleaşi efecte
respiră de 16— 18 ori pe minut, intro ducîrid 500 cm.c. aer la fiecare inspi rie, boală, crimă şi degenerare” „Despre tumori şi modul lor de tr-un organism. Astfel, un terapeutice în poliomielită,
comportare“ ; „Maladiile orga miopatii, polinevrite, nevrite,
raţie. In timpul eforturilor fizice creşte şi ritmul respirator în concordanţă medic poate urmări pacien raăîculite.
tul ăe la distantă. De exem
cu bătăile inimii, ia 40—50 respiraţii pe minut, iar cantitatea de aer ce M onom ic’ma
circulă spre plămini creşte chiar la 100— 150 litri aer pe minut. Ca Un nou antibiotic a fost
extras din actinomicete. Ac
pacitatea respiratorie a oamenilor va riază în funcţie de sporturile şi acti ţiunea sa este bună în infec
ţii unde penicilina, biomicina
vitatea fizică la care e antrenat orga nismul, ajur.gînd pînă la dubiare. şi streptomicină n-au efect
(din cauza rezistenţei la an
nelor médiastinale care pot i- plu, se urmăreşte ce se în tibiotice cum e cazul în sta-
tîmplă în organismul unui filococie).
mita o tumoare a acestora“ ; pilot cînd execută zboruri a-
crobatice cu avionul, în or
C IU A R IE P IE R Tumorile ganglionare ale me-
diastimlului” etc. Lucrarea' con ganismul unui şprinter sau
La spitale'sau policlinici se mai întîlnesc surori me în oraşul Deva sînt unii cetăţeni care sk sustrag de ţine o bibliografie, unele schiţe, ciclist în timpul cursei sau
dicale care nu au ţinută cbiespunzătoare în timpul la campania de vaccinare iniţiată de Ministerul Să- desene şi diferite fotografii pe
serviciului, nătăţii şi Prevederilor Sociale. hîrtie lucioasă. în organismul unui schior,
în timpul 'săriturii. b
Prof. I. ÎLIESCU iladam l m edicilor
Orăştie
Specialiştii sovietici au
construit un aparat ultraso-
ÍS Í...D E C E NU NE E bine de ştiuf c ă : nic pentru detectarea rapidă Vaccinul antiurlicm
/CREDEŢI CA , \ a tumorilor canceroase în or icon fra creionului!
L sintem SURORI f \ In cazul intrării unor insecte in ganismul omului. Medicii
urechea omului (purece, muscuiiţe) l-au numit aparatul „Rada Institutul ăe infra-Ţnicr°-
care produc nişte dureri şi o stare de rul medicilor“. Aparatul emi biologie din R.P.R., a prepa
nervi îngrozitoare, se va turna în te impulsuri ultrascnice care rat un vaccin împotriva ore-
ureche fie alcool, fie ulei care vor întilnină în calea lor un ţe ionului. In curind el va fi
imobiliza insecta pînă la scoaterea pus în practica medicală.
ei de către medicul specialist. sut canceros condensat, se
reflectă. Pe ecran apare ima O sală de operaţie
o Acul unei albine ce s-a înfipt zburătoare
în pielea omului va fi scos prin îm ginea exactă a tumorii. Noul
aparat descoperă cu precizia
pingerea lui cu unghia cit mai a- chiar şi o tumoare canceroa In U.R.S.S. a fost construi
proape de piele şi nu prin prinde să ăe mărimea unui milime tă pentru întiia oară, o sală
rea pungii dc venin şi tracţiune îri tru. ăe operaţie într-un helicop
sus. Astfel cantitatea de venin in ter. Această sală de operaţie
trodusă in organism de albină va | S er eu a cfh n e este dotată ou toate cele ne
j ti cu mult mai mică. &i3fic'& iieeroa$â cesare, masă de operaţie, a-
parat pentru narcoză, insta
j a Unui electrocutat. i se dă aju- j In Canada se fac studii şi laţii pentru transfuzii, m e
se, instrumente. Utilizarea
| Ier întrerupând mai iutii circuitul e- | lor va aduce mari servicii
j leclric — la comutator sau prin tăie- j experimentări cu un ser an-
j rea firului electric cu securea sau cu j y ticanceros care, deşi nu pro- bolnavilor ce necesită inter
( duce vindecarea, are o acţiu- venţii de iurgenţă, atunci cînd ,
un cleşte izolat. In nici un caz elec- ! ţ ne paleaiivă apreciabilă in sînt izolaţi, fără posibilităţi :
'trecutului nu va fi prins de mină, ci ( ( cazurile avansate¦ ăe cancer. ăe transport.
j doar dc haine, căci altfel vom fi şi noi ! ) Două forme ăe cancer —.
{ electrocutaţi.
r ‘—