Page 96 - 1960-10
P. 96
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. IM 8
EBBBasMSBaanOTBB
X , ! O A L / : Comitetul Politic continuă juiturieAe jA m e lB ş tir i'
discuţiile în problema dezarmării
NEW YORK 28 (Agerpres). S.U.A., Anglia şi Italia, nu pre nale a armamentelor. Nu pot
în Comitetul' Politic al Adunării vede nici termene precise, nici exista niveluri ale armamente
Generale a O.N.U. continuă obligaţii clare de dezarmare în lor, a spus el, care să nu ame
discuţiile în problema dezarmă anumite etape, a subliniat Ki ninţe pacea. Numai o dezarma
rii. In şedinţa din dimineaţa zi selev.
re generală şi completă poate
lei de 27 octombrie a luat cu- ConvorbireaDelegaţia R.S.S. Bieloruse, a asigura o Jume fără războaie. fui N. S. Hruşciov j T o a t e e f o r t u r i l e p e n t r u
vîntul K. V. Kiselev, şeful de declarat Kiselev, consideră că Referindu-se la proiectul de re
legaţiei R.S.S. Bieloruse. El a Comitetul Politic trebuie să a-
dopte o rezoluţie care să con zoluţie al Angliei, delegatul In MOSCOVA 28 (Agerpres). sa în Jegătură cu acordarea de BERLIN 28 (Agerpres). — j.
cu ziariştii cubani a a s i g u r a p a c e asubliniat că planul dezarmăriiţină principiile fundamentale alediei a arătat că crearea unui coTASS transmite: După cum s-aajutor Cubei în cazul unei a=Luînd cuvîntul în faţa muncito
tratatului cu privire la dezarma mitet tehnic aşa cum propune mai anunţat, la 22 octombrie, gresiuni armate împotriva aces rilor de Ia uzina de becuri e- In cuvîntarea sa H. Hoffmann
generale şi complete, prezentat rea generală şi completă, să dea guvernul englez nu poate înlo N. S. Hruşciov, preşedintele tei ţări „să fie într-adevăr sim lectrice din Berlin, generalul de a subliniat de asemenea impor
în plenara Adunării Generale de directive care să imprime o o- cui discutarea politică a proble bolică”. Pentru aceasta, a spus divizie H. Hoîfmann, ministrul tanţa extraordinară pe care o
către şeful delegaţiei sovietice, rientare justă comitetului pentru mei. Consiliului de Miniştri al N. S. Hruşciov, este necesar ca Apărării Naţionale a Republicii prezintă propunerile sovietice
N. S. Hruşciov, este cît se poa dezarmare reînnoit. Aceste prin U.R.S.S., a primit o delegaţie ameninţarea imperialiştilor cu Democrate Germane, a declarat cu privire la dezarmare. El a
te de concret şi clar. Planul so cipii sînt cuprinse în proiectul Delegatul Indiei a propus ca o intervenţie împotriva Cubei să că memorandumul generalilor cerut să se depună toate efor
vietic de dezarmare generală şi de rezoluţie prezentat la 13 oc Adunarea Generală a O.N.U. să de ziarişti cubani. El a răs nu se transforme în operaţiuni de la Bonn constituie o nouă do turile pentru a pune frîu aţîţăto-
completă arată calea pe care se tombrie anul acesta de şeful de ceară statelor noi să nu adere militare şi atunci nu va mai fi vadă a agresivităţii niilitarişti- rifor la război de la Bonn şi c
poate obţine excluderea războa legaţiei sovietice, N. S. Hruş la nici un fel de pacte militare puns Ia întrebările ce i-au.fost necesar să se confirme realis lor vesi-germani. asigura pacea în Germania şi
ielor din viaţa societăţii ome ciov. şi să nu-şi ofere teritoriile pen puse de conducătorul delegaţiei mul declaraţiei noastre cu pri= în întreaga lume.
neşti nu într-un viitor îndepăr tru amplasarea de arme nucle Carlos Franqui, directorul zia vire la acordarea de ajutor mi H. Hoffmann a subliniat că
tat, ci încă în timpul generaţiei A luat apei cuvîntul repre are. El a sprijinit propunerea rului „Revolucicn“. N. S. Hruş în ciuda propagandei de război, -------------- m ---------------
noastre. zentantul Greciei, care s-a pro lui Nkrumah, preşedintele Gha- care se face pe scară largă, a-
nunţat împotriva adoptării rezo nei, ca Africa să fie considerată ciov a declarat, printre altele, ceastă clică de foşti generali MOSCOVA 28 (Agerpres). —
Demascînd născocirile repre luţiei Uniunii Sovietice care cu că este foarte mulţumit de rela fascişti nu va reuşi niciodată să TASS transmite: Comitetul Cen
zentantului S.U.A. care a în prinde principiile fundamentale ţiile care sînt pe cale să se salveze politica falimentară a tral al P.C.U.S. a hotărît să
cercat să arunce vina pentru cercurilor guvernante de la convoace la 13 decembrie 1960
Bonn. Plenara ordinară a C.C. al
Convocareainsuccesul tratativelor în proble P.C.U.S.
ma dezarmării asupra Uniunii litar poporului Cubei împotriva Pînă în prezent, militariştii
ale tratatului cu privire la de o zonă fără arme atomice. In a- statornicească între Uniunea agresiunii. germani au fost întotdeauna în In discuţia Plenarei C.C. al
PlenareiSovietice, şeful delegaţiei R.S.S.zarmarea generală şî completă, ceastă ordine de idei, el s-a pro Sovietică şi Cuba. Ej a adăugat frunte în ce priveşte dezlănţui P.C.U.S. este pusă problema în
pe motiv că aceste principii ar nunţat pentru proiectul de re că poporul sovietic a urmărit Sentimentele de simpatie ale rea de noi războaie. Sarcina deplinirii planului de stat şî a
Bieloruse a declarat: Tocmai fi „clare şi fără aceasta". zoluţie al Poloniei. încetarea ex cu o deosebită simpatie lupta popoarelor sovietice, ale oame noastră însă constă în a îi în angajamentelor socialiste în do
perienţelor şi reducerea numă poporului cuban împotriva dic nilor muncii din întreaga lume frunte în ce priveşte apărarea meniul producţiei şi vînzării că
C.C. al P.C.U.S.S.U.A. sînt adevăratul vinovat ? rului bazelor militare ar duce la tatorului Batista şi stimează şi ale tuturor oamenilor cins păcii şi în a împiedica dezlăn tre stat de produse agricole şi
o considerabilă slăbire a încor mult pe Fidel Castro, conducă tiţi, a spus în încheiere N. S. ţuirea unui nou război. animaliere în I960 şi a măsu
pentru zădărnicirea tratativelor NEW YORK 28 (Agerpres). dării internaţionale, a spus Me torul poporului cuban şi pe cei Hruşciov, sînt de- partea popo rilor pentru dezvoltarea conti
în problema dezarmării. Pronun- In şedinţa din după-amiază zi non. lalţi tovarăşi de luptă ai săi, rului cuban şi a luptei lui pentru regimului franchist şi activita nuă a agriculturii.
ţîndu-se în vorbe pentru dezar lei de 27 octombrie a Comitetu devotaţi poporului. independenţă, libertate şi pro tea dusă în ţările Americii de
lui Politic au luat cuvîntul în Reprezentantul Franţei, Be- gres. Sud de unele elemente franchis- 41
mare, Statele Unite depun, de problema dezarmării, reprezen rard, decfarînd că guvernul său N. S. Hruşciov a subliniat eă te, unelte ale dominaţiei State
fapt, toate eforturile pentru ca tanţii indiei şi Franţei. nu este satisfăcut de desfăşura conducătorii poporului cuban îşi ____ ______ . ____ m lor Unite. MOSCOVA 28 ( A ger-
să nu se ajungă la o înţelegere rea discuţiilor în Comitetul Po dau perfect seama c-ă numai preş). TASS tran sm ite:
în problema dezarmării. Nu se poate admite, a decla litic, s-a limitat să repete ve poporul poate ieşi învingător ROMA 28 (Agerpres). — Zia In timp ce popoarele din Ame Specialiştii sovietici au e-
rat Krishna Menon, conducăto chea poziţie a Franţei în proble din lupta dîrză împotriva im rul „Unita11 a publicat o ştire rica Latină suferă din cauza a- laborat proiectul unei na
S.U.A. şi ţările occidentale nu rul delegaţiei indiene, ca şi de ma dezarmării. El a sprijinit perialiştilor şi colonialiştilor, în oare se arată că la Paris a supririi economice, politice şi ve m aritim e cu „pernă de
doresc dezarmarea întrucît a- data aceasta problema dezarmă proiectul de rezoluţie al Angliei pentru instaurarea unui regim avut loc recent o consfătuire a în unele cazuri şi militare, a aer“. A ceastă navă (care
ceasta este în contradicţie cu rii să se rătăcească din nou în şi proiectul de rezoluţie al ce popular, a unei adevărate pu reprezentanţilor partidelor co imperialiştilor nord-americani, va avea un deplasam ent
tr-un morman de rezoluţii. A- lor trei puteri occidentale şi s-a teri populare. muniste şi muncitoreşti din A- în Spania aceleaşi cercuri im de aproxim ativ 400 de t o
sistemul de blocuri militare a- cum este vorba de o situaţie în pronunţat pentru reluarea tra merica Latină ri din Spania. perialiste creează baze mi
gresive creat de ele şi cu intere care trebuie lămurit de ce nu au tativelor de Ia Geneva. Şeful guvernului sovietic a a- Consfătuirea a fost convocată litare şi atomice constituind un
fost obţinute succese şi ce tre rătat că ar vrea ca declaraţia în scopul discutării problemei serios pericol pentru însăşi e-
C o n s f ă t u ir e a unor partidesele concernelor militare carebuie să se facă pentru obţineLEOPOLDVILLE 28 (Ager luptei împotriva regimului fran- xistenţa ţării şi acordă ajutor
rea lor. Adunarea Generală a pres). Potrivit ştirilor din Leo comandamentul trupelor O.N.U. chist şi împotriva imperialis financiar dictaturii fasciste.
cer sporirea continuă a comen O.N.U. trebuie să adopte anu poldville, administraţia O.N.U. „în schimbul retragerii trupelor mului. In apelul adoptat la a-
mite directive pentru a indica din Congo îşi continuă politica lui Mobutu din Leopoldville — ceastă consfătuire se spune In legătură cu aceasta, parti
co m u n iste s i m u n c ito re ş tizilor militare, continuarea curseice trebuie să se facă şi cîndde încurajare a acţiunilor subi-a încredinţat lui Mobutu conprintre altele: dele oare au participat la con
pentru a urni din loc problema versive antiguvernamentale ale trolul asupra arsenalului din o-
înarmărilor. In perioada 1949- dezarmării generale şi complete protejatului colonialiştilor, Mo raş“, a cărui pază era încredin Reprezentanţii partidelor co
care constituie singura garanţie ţată pînă acum detaşamentelor muniste şi muncitoreşti din Ar
1959 cheltuielile militare ale ţă a asigurării unei păci trainice şi
rilor care fac parte din blocul îndelungate. Trebuie să convin gentina, Bolivia, Brazilia1, Co
nord-atlantic au atins 555 mi gem omenirea să privească lu lumbia, Costa Rica, Cuba, Chi
liarde dolari, ceea ce depăşeş crurile într-un tel nou : este ne
cesar să se creeze o lume fără
te cheltuielile militare ale tutu războaie.
Proiectul uneiror ţărilor beligerante din EuroKrishna Menon a subliniat că
nave zburătoarepa occidentală în timpul celuiIndia nu este de acord cu con
de-al doilea război mondial.
Situaţia din C o n g oŞeful delegaţiei R.S.S. Bielo
ruse a subliniat că ţările occi
dentale nu vor să abordeze cu
seriozitate soluţionarea proble
melor dezarmării şi continuă să
folosească tratativele în proble
ma dezarmării ca paravan pen
tru cursa înarmărilor. Rezoluţia
prezentată de cele trei ţări — cepţia unei reduceri proporţio butu. Ghanei şi Guineei din trupele le, Ecuador, Guatemala, Jam ai sfătuire consideră necesar să ne) se va deplasa pe dea
ca, Martinica, Mexic, Nicaragua, intensifice ajutorul acordat
La 27 octombrie Mobutu a O.N.U. luptei poporului spaniol, care la supra apei la o înălţim e
rîndul său întăreşte lupta po
Declaraţia lui V. Â. Zorin fost nevoit să-şi aducă trupele Luînd cuvîntul Ia 27 octom Panama, Peru, Porto Rico, Uru poarelor din America Latină îm de 1,5-2 m etri cu o vite- >
în cazărmile taberei militare brie în cadrul unei conferinţe guay, Venezuela şi Spania au or potriva imperialismului din Sta ză d e 170-200 Km. p e oră. '
NEW YORK 28 (Agerpres). Austriei. După părerea noastră, Leopold retrâgîndu-le din car de presă, Mobutu s-a lăudat că ganizat o consfătuire pentru a <
La 27 octombrie, răspuinzlnd la în condiţiile bunăvoinţei celor tierele locuite de negri, unde a- comandamentul trupelor O.N.U. discuta unele probleme generale tele Unite şi, în primul rînd, „Perna de aer" este pro-
întrebarea unui corespondent al două părţi, guvernele Italiei şi ceste trupe săvîrşiseră tot felul care a refuzat să recunoască ca lupta pe care o duce eroicul po dusă de un com presor ca- _
ziarului italian „Paese Sera“ în Austriei ar putea să găsească de acte samavolnice împotriva „guvern legal al Gongoului", ale mişcării democratice şi anti- por cuban pentru dezvoltarea re aspiră aerul din m ediul
legătură cu poziţia Uniunii So prin tratative directe o soluţie cetăţenilor. Mobutu a postat to înconjurător, îl com prim ă {
vietice faţă de litigiul dintre a litigiului în legătură ou regiu tuşi detaşamente de soldaţi din „Consiliul comisarilor generali” imperialiste din aceste ţări. revoluţiei populare. )
Italia şi Austria referitor la re nea Alto-Adige (Tirolul de sud), subordinea lui în punctele stra creat de el, a acceptat totuşi să şi îl trim ite prin nişte ori-
giunea Alto-Adige, aflat în pre care să satisfacă Italia şi Aus tegice ale oraşului, continuînd colaboreze cu acest organ uzur Participanţii la consfătuire au ficii speciale sub fundul
zent in discuţia O.N.U., V. A. tria şi care să ţină în m;ai mare să înconjoare cu trupe şi re pator ca „cu un organ tehnic demascat caracterul şi politica
Zorin, reprezentantul perma măsură seamă de interesele mi şedinţa oficială a primului mi activ cu caracter practic”. navei.
nent al U.R.S.S. la O.N.U., a fă norităţii naţionale din Alto-Adi nistru Lumumba. După cum re in Rhodesia de sud §e intensifică O p arte din aerul din
cut următoarea declaraţie: ge. Totodată, s-ar exclude posi latează corespondentul agenţiei Mobutu a adăugat că O.N.U. represiunile împotriva populaţiei africane
bilitatea folosirii acestui litigiu United Press International, co a îngăduit „consiliului comisa com presor este evacuată
„Uniunea Sovietică consideră de către cercurile revanşarde mandamentul trupelor O.N.U. rilor generali” să trimită pentru SALISBURY 28 (Agerpres). cani. Liderii africani declară că, prin canale reactive sp e
din Germania occidentală în din Congo „nu obiectează împo instruire ofiţeri congolezi în de fapt, numărul celor arestaţi cial am en ajate la pupa
că litigiul dintre Italia şl Aus scopuri oare nu au nimic co triva unei asemenea paze”. şcoli militare din Belgia şi din Potrivit ştirilor sosite din Sa întrece cu mult cifrele oficiale. navei. Ieşind afară el pro
tria In legătură cu regiunea Al mun cu interesele păcii şi secu alte ţări occidentale. lisbury (Rhodesia de sud) auto In diferitele regiuni ale Rhode
to-Adige (Tirolul de sud) poa Mai mult decît atît, potrivit rităţile coloniale engleze şi ma pulsează nava.
te fi soluţionat prin tratative rităţii popoarelor“. datelor corespondentului agen Şeful guvernului provinciei rionetele lor intensified repre siei de sud s-au creat pentru Noile nave se vor putea
ţiei United Press International, Leopoldville, Kamitatu a organi siunile împotriva populaţiei afri
directe între guvernele Italiei şi cane din această colonie care „judecarea*“ acestor cazuri tri deplasa nu numai deasu
zat la 27 octombrie Ia Leopold luptă împotriva discriminării şi pra apei, ci şi deasupra
ville o conferinţă de presă în asupririi, pentru obţinerea inde bunale speciale secrete la ale păm intului. De a c eea nu
cadrul căreia a cerut convocarea sînt n ecesare instalaţii
parlamentului congolez. căror şedinţe nu sînt admişi re portuare pentru e l e : ori
ce ţă rm cu p a n tă lin ă îl
poate servi drept debar
cader.
Cine d o r e ş t e r e l y a r e a e x p e r i e n ţ e l o r Acest parlament, care, după pendenţei depline- Aducînd nu prezentanţii presei şi populaţiei.
cum observă în legătură cu a- meroase forţe armate şi poliţie
ceasta agenţia United Press In neşti în oraşele africane unde
ou arma nucleară ternational, îl sprijină cu toată au avut loc manifestaţii de ma Guvernul american
căldura pe Lumumba, a fost de să împotriva colonialiştilor gu
vernul Rhodesiei de sud a des veştile U
de ariergardă împotriva acelor clarat dizolvat de Mobutu. făşurat o campanie de „curăţa
GENEVA 28 (Agerpres). — care ei înşişi tergiversează şi elemente din Washington care re a cartierelor africane“. WASHINGTON 28 (Agerpres). Uniunii Sovietice este superioa
TASS transmite: Ziariştii care au hotărît să se opună orică Kamitatu a subliniat din nou ră celei a Statelor Unite“. Dar
se ocupă de lucrările conferin blochează de fapt de doi ani rui acord”. Opinia publică in că „consiliul comisarilor gene După cum anunţă din Salis Presa americană discută pe larg şi mai rău este cînd rezultatele
ţei celor trei puteri cu privire tratativele de la Geneva. ternaţională, scria acesi cores rali”, constituit de Mobutu, este bury agenţia France Presse, pe problema scăderii prestigiului sondajelor organizate de Agen
la încetarea experienţelor cu ar pondent, şi-a dat seama că ilegal, iar decretul cu privire la baza legii adoptate de curînd în american în străinătate. Discu ţia de informaţii a S.U.A. sînt
ma nucleară au primit cu în Pînă şi presa occidentală, ca S.U.A. nu doresc încheierea u- confirmarea acestui consiliu ca parlamentul Rhodesiei de sud cu ţinute secret şi cînd însăşi e-
grijorare ştirile sosite din Wa şi numeroase ziare americane, nui acord, ci continuarea expe-- privire la lichidarea „vagabon ţiile în această problemă au în xistenţa acestor concluzii este
shington cu privire la o nouă recunoaşte că Uniunea Sovieti rienţelor nucleare. guvern legal, aprobat, după cum dajului“, in timpul raziilor efec ceput atunci cînd s-a aflat des negativă din motive politice“.
intensificare în S.U.A. a campa că a făcut foarte mult pentru a susţine Mobutu, de către Kasa- tuate in diferite oraşe poliţia a pre existenţa raportului secret
niei pentru reluarea experienţe „apropia la maximum” diver Numeroase fapte dovedesc că arestat aproximativ 700 de afri- al Agenţiei de informaţii a Ziarul subliniază că rezulta
lor nucleare. In legătură cu a- de atunci situaţia nu s-a îmbu- vubu, est«- lipsit de orice va S.U.A. în oare se scoate în evi tele sondajelor sînt diametral
ceasta, în cercurile ziaristice se genţele care se mai manifestă nătăţit. Corespondentul din Wa loare. denţă scăderea necontenită a
atrage atenţia asupra coinci la tratativele de la Geneva. Pro shington al ziarului „Daily prestigiului Americii în străi opuse declaraţiilor preşedintelui
denţei discursurilor rostite de gresul înregistrat pînă acum la Mail” scria nu de mult că pe După lovitura de stat din Salvador nătate. Guvernul american a re Eisenhower, lui Nixon şi ale al
Mac Cone, preşedintele Comi masa preşedintelui Eisenhower fuzat să pună acest raport la tor republicani care „au afir,---/'
siei pentru energia atomică a aceste tratative a fost rezultatul se acumulează recomandările în SAN SALVADOR 28 (Ager te decrete anunţă dizolvarea dispoziţia Congresului S.U.A. mat în repetate rînduri că ti'
S.U.A., Wilson, membru al a- repetatelor concesii sovietice favoarea reluării cît mai grab pres). Agenţiile de presă anunţă Congresului în care Lemus îşi burile nu au mers niciodată a
cestei Comisii şi de alte persoa prin care se urmărea înlătura nice a experienţelor cu arma că junta condusă de colonelul asigurase o mare majoritate şi Criticând această hotărîre a tît de bine ca astăzi“.
ne oficiale din S.U.A. care în rea obstacolelor ridicate în mod nucleară. Discursurile rostite de Miguel Angel Castillo a publi destituirea judecătorilor Curţii guvernului, ziarul „Washington
cearcă să demonstreze „nece artificial de partea americană. Mac. Cone, Nixon, Wilson şi al cat un comunicat în care se Supreme, a membrilor oficiului Ziarul îşi exprimă nemulţumi
sitatea“ reluării cît mai grabni ţii confirmă că astfel de reco^ spune că populaţia şi forţele mi electoral naţional şi a altor Post an Times Herald“ scrie ur rea în legătură cu faptul că gu
ce a experienţelor nucleare. Aşa au stat lucrurile în legă mandări provin din partea unor litare s-au ridicat împotriva gu înalţi funcţionari slugi ale lui mătoarele intr-un articol redac vernul american „ascunde veş
tură cu rezolvarea problemei oameni extrem de influenţi. vernului fostului preşedinte Le- Lemus. ţional : „Nu avem linişte cînd tile proaste atît opiniei publi
La această campanie partici mus deoarece guverna în afara ştim că popoarele a zece state ce cît şi Congresului“.
pă şi cei doi candidaţi la pre procedurii de trimitere de in Intr-unui din ultimele sale Fostul deputat .lulio Ernesto străine consideră că puterea
şedinţie, care propun reluarea specţii pe teren, a recrutării discursuri Mac Cone. a decla legii şi încălca drepturile con Contreras, care se află în exil
în lunile viitoare a experienţelor personalului, a elaborării ele rat că la poligoanele atomice stituţionale ale poporului. în Costa Rica, scrie în ziarul -0H!-
atomice în cazul în care Uniu mentelor sistemului de control, experimentale din statul Neva- „Prensa Libre“ din San Jose că
nea Sovietică nu va accepta a problemei exploziilor subte» da sînt pregătite tunelurile şi In noua junta guvernamenta prăbuşirea lui Lemus constituie Washingtonul alarm at de creşterea
toate condiţiile dictate de ame rane şi cu multe alte probleme. prestigiului Cubei
ricani. minele pentru efectuarea expe lă, formată din trei militari şi o lovitură puternică dată ace
In legătură cu multe dintre a- rienţelor subterane cu arma nu trei civili, dr. Rolando Deneke lora care îl mai sprijină pe pre NEW YORK 28 (Agerpres). nal“, „politica dusă de Castro
Tactica folosită de adversarii ceste probleme reprezentanţii cleară. El a spus că aceste ex deţine postul de ministru al A- şedintele guatemalez Ydiogoras Ziarul „Wall Street Journal“ re este privită cu multă simpatie
unui tratat prin care să se in S.U.A. au preferat să meargă perienţe pot fi începute în vii facerilor Externe, colonelul Al- Fuentes şi pe dictatorul nicara- levă cu nelinişte creşterea pres de ţărani şi de alţi cetăţeni cu
berto Escamilla este ministru guaian Somoza. Profesorul uni cîştiguri mici din multe ţări la-
terzică absolut toate experien înapoi şi nu înainte. toarele 60 de zile. La poligoa de interne, iar locotenent colo tigiului Cubei în America Lati tino-americane“.
ţele cu arma nucleară nu este toate acestea sînt, probabil, nelul Alonzo Castillo Navarrete versitar Carlos Sandoval de a- nă. Dacă evenimentele vor evo
nele atomice din S.U.A. butoa — ministru de război. semenea exilat politic din San lua şi în viitor în această direc Ziarul declară în continuare
nouă. Ei încearcă să apară în rezultatul presiunilor exerci nele pentru declanşarea experi Salvador, scrie în acelaşi ziar ţie, arată ziarul, aceasta „va e- că creşterea prestigiului guver
tate asupra Washingtonului enţelor nu aşteaptă decît un Unul din primele acte ale xercita o influenţă puternică a- nului revoluţionar cuban şi al
postura' unor oameni care do singur lucru : -eşuarea tratative noului guvern a fost ridicarea că acum va trebui iniţiată în supra poziţiilor diplomatice şi
de cercurile influente de la lor de la Geneva. Oare nu a- economice ale Statelor Unite în mişcării populare din America
resc cu nerăbdare realizarea u- Pentagon şi din Somisia pen eest lucru îl urmăresc obstruc- stării de asediu, introdusă de San Salvador o mişcare „care
nui acord, dar în acelaşi timp tru energia atomică, care con ţioniştii de la Washington? preşedintele Lemus la 25 sep să elibereze ţara de economia America Latină“. Latină „provoacă o mare îngri
se străduiesc să atribuie altora tembrie pentru o perioadă de ei semifeudală şî de dependenţa După cum recunos'c diploma
metodele obstrucţioniste prin tinuă să ceara reluarea ex 30 de zile şi apoi prelungită. Al jorare în cercurile oficiale de la
perienţelor cu arma nuclea ei de interesele străine”. ţii, subliniază „Wall Street Jour
ră. Corespondentul din Ge W ashington“.
neva al ziarului „New York
Post” scria încă acum cîteva
luni că delegaţia S.U.A. este
nevoită „să ducă mereu lupte
Redacţia fi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189 j 75. Taxa plătită tn numerar conform aprobării Direcţiunii ©eneraie P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ - Deva.