Page 37 - 1960-10
P. 37
P R O F E T A RI DIN TOATE Ţ A R I LE. U N I Ţ I V A I Plecarea tovarăşului
o E. BERGHIAN: Ritm mai Gheorghe Gheorghiu-Dej
rapid construcţiilor in G.A.C.
Ami 3 XSI. Nr. 18M Joi 13 octombrie 1960 4 pagini 20 bani (pag. 2- a ) ; spre patrie
« C. MORAR'U: Pavilionul NEW YORK 12 TRI.M1SUL SPECIA L AGERPRES TRANSMITE: LA
de mostre (pag. 3-a) ; 12 OCTOMBRIE TOVARĂŞUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, CONDU
CĂTORUL DELEGAŢIEI R. P. ROM INE LA CEA DE-A 15-A SESIUNE A
° V. ALBU: întrecerea con a d u n ă rii g e n e r a l e o.n.u . a pă r ă sit n ew y o r k u l , in d r e p -
tinuă (pag. 3-a) ; TINDU-SE SPRE PATRIE. ÎMPREUNA CU TOVARĂŞUL GH. GHEOR
GHIU-DEJ AU PLECAT TOVĂRĂŞII ŞTEFAN VOITEG ŞI LEONTE
® Lucrările sesiunii Adu RAUTU.
nării Generale a O.N.U. (pag.
j4-a).
LA CHEIUL 90 DIN PORTUL NEW YORK AU FOST DE FAŢA
cS rţtft n &l SE ÎNFĂPTUIESC AN6AJAMENTELE: In contul lunii LA PLECARE TOVĂRĂŞII EDUARD MEZINCESCU, ADJUNCT AL .MI
n oiem brie NISTRULUI AFACERILOR EXTERNE AL R. P. RO.M1NE, SILVIU BRU-
O statistică făcută în Valea de maşină pentru încărcat şi se 17.340 tone fontă peste plan CAN, REPREZENTANTUL PERMANENT AL R. P. ROM INE LA O.N.U.,
.lluiui arată că faţă de reali experimentează armarea meta Ca in toate unităţile economice ale GEORGE MACOVESCU, MINISTRUL R. P. ROMINE LA WASHINGTON,
zările anului 1955, în anul 1959, lică a abatajului cameră. Toate Prin munca însufleţită depusă obţinute şi în ceea ce priveşte regiunii, şi la întreprinderea forestie AtEMBRil SUPLEANŢI ŞI CONSILIERI! DELEGAŢIEI R. P. ROMINE
s-a extras cu 21,3 la sută mai aceste măsuri care vor fi înde ră Dobra, creşte necontenit preocupa LA SESIUNEA ADUNĂRII GENERALE, ME/MBRI AI LEGAŢIEI R. P.
mult cărbune, că productivita plinite vor duce la creşterea ma de fumaliştii uzinei „Victoria“ îmbunătăţirea calităţii. Astfel, rea colectivului pentru bunul mers al RO.MINF LA WASHINGTON. ZIARIŞTI.
din Gălan, s-a reuşit ca din an
tea muncii a sporit cu aproape sivă a avansărilor medii in a- gajamentul de a da anul acesta procentul de dectfisate a tost re lucrurilor. Pentru aceasta, în parche UN GRUP DE COPII Al MEMB RILOR MISIUNII ROAiINE DE PE
35 la sută, consumul specific bataje şi galerii, deci la o spo patriei peste plan 20.000 tone dus de la 4,5 la sută, cît este tele mari, munca a fost organizată pe LINGĂ ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE AU OFERIT TOVARĂŞILOR
de lemn de mină a scăzut cu rire substanţială a productivi fontă, să se producă în perioa admis, la 2,95 la sută. brigăzi cu acord global. Acest lucru GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, ŞTEFAN VOITEC ŞI LEONTE RAUTU
aproape 10 la sută. Potrivit tăţii muncii şi prin urmare la a făcut posibil ca Ia parchetul Pojoga,
sarcinilor planului economic de creşterea volumului extracţiei. da 1 ianuarie— 10 octombrie a.c. O contribuţie valoroasă la ob brigada lui loachim Cais, să ridice in BUCHETE DE FLORI.
6 ani, în 1965 minerii Văii Jiu Calificarea cadrelor — 17.340 tone. Acest succes se da ţinerea acestor rezultate au a- dicele de utilizare a masei lemnoase, TOVĂRĂŞII GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ. ŞTEFAN VOITEC Şl
lui vor extrage cu aproape 78 torează îndeosebi respectării re dus-o tovarăşii Simion Stăncu- la fag, la 68,2 la sută, iar în parche LEONTE RAUTU ŞI-AU LUAT APOI RAMAS BUN DE LA CEI PR E
la sută mai mult cărbune, pro una din cele mai ţetelor de încărcare a furnale lea, Petru Mardon, Ioan Stăni- tul Valea Brazilor, brigada lui Vasile ZENŢI ŞI Al) URCAT PE BORDUL TRANSATLANTICULUI „QUEEN
ductivitatea muncii lor va spori lor, precum şi sporirii cantită loiu şi alţii. Soîronici a realizat la fag un indice MARY“. LA ORA 12, ORA LOCALA (ORA 18, ORA BUCUREŞTIULUI)
cu aproape 93 la sută, iar con de seamă probleme ţii de aer cald insuflat. de 56 la sută. TRANSATLANTICUL A RIDICAT ANCORA, 1NDREPTINDU-SE SPRE
sumul de iernn va scădea cu a- M. SEMCIUC EUROPA.
proape 33 la sută faţă de rea Promovarea progresului teh Rezultate deosebite au fost Acolo unde condiţiile au permis, s-a
lizările medii obţinute în 1955. nic impune o deosebită atenţie corespondent trecut la exploatarea lemnului în trun 19ZÍ
calificării de oadre corespunză chiuri şi catarge. Pînă în prezent, s-a
Acestea sînt cifre mari, sar toare, documentării tehnice a in Succesele turnătorilor Toate fo rţe le la semanatul culturilor de toamnâ
cini importante, cărora minerii ginerilor şi maiştrilor mineri. reuşit să se exploateze după această
Văii Jiului vor trebui să le fa Intr-adevăr, pe lingă faptul că Turnătorii, montorii şi emai- sul ui tehnologic, turnătorii de la metodă 62 la sută din totalul masei
latorii de la uzina „Victoria“ uzina „Victoria“ Gălan s-au an lemnoase.
că faţă cu cinste. introducerea în subteran şi ex din Gălan, însufleţiţi de hoiărî- gajat ca lunar să aplice în prac Atelajele proprii
rile celui de-al TIT-iea Congres tică două inovaţii. Pînă la data Tot în vederea îmbunătăţirii mun să fie falosite din pila
Un plen vasfî penfru perimentarea utilajelor noi ri a! P.M.R., desfăşoară tot mai de 10 octombrie, a şi fost apli cii, s-au instalat două funiculare Vis
dică în faţa tehnicienilor pro larg întrecerea socialistă, reu- cată o inovaţie, dovadă că şi a- sen, ceea ce asigură o scoatere a ma
.şind să obţină rezultate cît mai cest angajament va ti tradus în terialului lemnos în condiţii mai bune,
i experimentarea bleme destul de serioase, tre frumoase în muncă. Drept ur tapt.
noilor utilaje buie avut în vedere faptul că mare, angajamentul luat pentru Datorită acestor lucruri, precum şi
la aceste utilaje noi vor fi puşi anul 1960 de a da 560 tone pie GH. SPERiOSU avîntului întrecerii socialiste, între'
se turnate peste plan, a fost I CRAŞCA prinderea lucrează în prezent în con Lucrările din campania agri spart, iar celuilalt, nu-i funcţio-
Pentru traducerea în fapt a să muncească mineri, mecanici, realizat pînă la 10 octombrie în tul lunii noiembrie. colă de toamnă în raionul Ha nează pompa de ulei. Şi, ce este
proporţie de 80 la sută. corespondenţi ţeg sînt mult rămase în urmă. mai rău, pînă la 11 octombrie,
Kotărlrii partiduluişiguvernu- ce vor trebui să aibă un ase- PETRU IL1NCARU Recoltatul porumbului s-a tăcut aceste tractoare n-au fost puse
Tn ultima consfătuire de pro Ioan Mafiei este pînă la data de 10 octombrie încă în stare de funcţionare.
lui cu privire la menea nivel de ducţie, turnatorii s-au angajat prim-topitor la cup directorul I. F. Dobra 1960 în proporţie de 37 la sută, Fără îndoială, principalul vino
torul nr. 1 al oţe- iar însămînţările în proporţie de vat este conducerea S.M.T. O-
ridicarea nive- 1 ¦. cunoştinţe incit ca în cinstea zilei de 7 Noiem lăriei electrice a numai 5,3 la sută. răştie, rare trimite asemenea
brie, să îndeplinească integral G.S. Hunedoara. In maşini, fără a se mai interesa
luiui tehnic al P t f i Q r f P R t l l f p J l î l î C — să poată folosi perioada 1— 10 oc Lipsa de preocupare din par de soarta lor. Nu înseamnă însă
angajamentul anual. tombrie, oţelăria e- tea consiliilor de conducere ale că tovarăşii din consiliul de con
pCroomdbuicnţiaetiu,l oaîar- fa voirdu ii nnceua zilei udtinilajpe,lincuacreasnte- lectrică şi-a depăşit G.A.C., pentru folosirea la ma ducere al G.A.C. trebuiau să stea
Printre fruntaşii întrecerii se planul do producţie ximum a atelajelor proprii, este cu mîinile în sîn, aşteptînd pînă
iîiu zi cu 317 tone oţel unul din principalii factori care cînd defecţiunile tractoarelor vor
numără echipa comunistului A- special. au determinat această rămînere fi remediate, ci trebuiau să se
Jiului s-a alcătuit, pe baza con Şcolile miniere de calificare au în urmă. orienteze spre folosirea atelaje
sultării largi a muncitorilor, in format până acum cadre cali dolf Stempel, care îşi realizea lor proprii.
ginerilor şi tehnicienilor, un ficate la nivelul actual al teh La G.A.C. din Toteşti. au tost
plan bogat pentru introducerea nicii existente in Valea Jiului. ză cu regularitate planul în pro însămînţate pînă la 11 octom O situaţie asemănătoare poate
Pentru viitorul apropiat, aceas brie a.c. 34 ha. cu grîu. Gospo fi întîlnită şi la gospodăria co-
tehnicii noi în anii viitori. porţie de 180 la sută, recii :cînd dăria, pe ogoarele căreia lucrea
Abatajele frontale vor avea ta nu-i de-ajuns. Vor trebui ca ză 3 semănători, se numără lectivă din Haţeg, unde cele
lificaţi oameni care să ştie să totodată rebutul la zero. Rezul printre cele în care însămîhţă- două tractoare sosite în urma
cea mai mare pondere în ex riie se desfăşoară într-un ritm cu 10 zile n-au arat pînă acum
tracţia de cărbune cocsificăbil mînuiaseă noile utilaje din pri tate inimoase a obţinut si echi mai susţinut. O altă gospodărie- decît 13 ha. din cele 100 ha.
şi energetic. Pentru ca în aces ma zi a venirii acestora la ex planificate, iar semănătoarea cu
te abataje să se atingă indici ploatări. Este necesar, aşa cum pa de la radiatoare, condusă de colectivă care se preocupă îndea
tehnico-economici înalţi, tăie de altfel s-a şi propus ia com Gheorghe Yucsta, care îşi de
rea mecanică a cărbunelui va binat, să fie recrutaţi de pe a- proape de însăminţatul cerea
căpăta o mare extindere. încă cum mineri capabili pentru a- păşeşte zilnic planul de produc
in anul 1961, va funcţiona la ceste cursuri de pregătire. lelor păioase la timpul optim,
Uricanl o combină ,.Donbass“, ţie cu 45 la sută şi reduce re
5 maşini de havat la Lupani introducerea tehnicii noi la este cea din Peşteniţa. Pînă la
şi Vulcan Numărul acestora va proporţiile arătate mai sus cere butul cu 5 la sută faţă de cel
creşte în 1965 la 24 haveze şi ca şi documentarea inginerilor admis.
combine, fapt ce va face ca pro şi tehnicienilor să fie substan
ducţia extrasă cu tăiere meca ţial îmbunătăţită. Lăsînd deo
parte munca de „ştaigăreală"
nică să reprezinte peste L5 la pe care unii o mai practică azi, La succesul turnătorilor a ora actuală, aici au fost semă tracţiune animală a stat pără
sută din volumul total al pro cadrele tehnice vor trebui să contribuit şi echipa condusă de nate grîul şi secara pe 25 ha. sită pînă la data de 10 octom
ducţiei. Se prevăd de asemenea fie la curent cu tot ceea ce este Mihai Rotaru, de la emailaj, ca ş) sînt pregătite încă 8 ha. Re brie a. c. cînd a fost dusă la re
numeroase experimentări cu o nou in mineritul mondial, să ci re dă zilnic peste plan două zultatele obţinute de colectiviştii paraţie. Din cele 110 atelaje pe
combină K.M.P.-3, cu un plug tească mai mult. Faptul acesta vane pentru băi. Muncitorii a- din Peşteniţa se datoresc în ma care le are gospodăria, numai
de cărbune U.V.K.-2 şi cu alte poate fi îndeplinit numai prin-
utilaje noi. Ing. GH. DUMITRESCU cestei echipe produc vane nu re măsură şi folosirii din plin trei sînt folosite. Şi acestea doar
mai de calitate superioară.
Creşterea continuă a extrac (Continuare in pag. 3-a) Pentru Îmbunătăţirea proee- ia: a celor 22 pluguri cu tracţiune la transportul cartofilor, restul
ţiei impune ca executarea lu
crurilor de deschidere şi pre Cresc veniturile gospodăriilor colective animală. aîlîndu-se împrăştiate prin curte.
gătire să se facă mai rapid, cu
randament înalt. In acest scop, Noi succese ale minerilor Nu acelaşi lucru se întîmplă Timpul începe să devină plo
planul prevede experimentarea
unor combine de înaintare de din Aninoasa Gospodăriile colective din regiunea In gospodăriile colective din raio însă la gospodăriile agricole co ios. De aceea, trebuie luate mă
tipul D.S.S. Eickhoff şi de alte noastră care au acordat atenţie cuve nul Orăştle, s-a realizat în medie la lective din Tuştea, Haţeg şi suri urgente ca toate atei a (ele
tipuri. De asemenea, prin re- Pentru a noua oară în acest proape brigăzile de mineri din nită dezvoltării fermelor zootehnice şi fiecare sută de hectare teren agricol, Demsuş. La G.A.G. din Tuştea. existente în gospodăriile colec
condiţ.ionarea actualelor maşini an, minerii de la Aninoasa, au sectorul I al minei, sector care extinderii suprafeţelor cultivate cu le uu venit în bani de peste 40.400 lei, spre exemplu, au fost trimise de
de încărcat în galerii de tipul raportat cu îndreptăţită mîndrie lucrează cu cel mai mare ran gume şi plante tehnice, au realizat provenind în mare parte din valorifi către S.M.T. Orăştie în ziua de tive să fie folosite la capacitatea
E.P.M.-l şi P.M.L.-5, prin ex că s-au achitat cu cinste de sar dament pe exploatare şi chiar anul acesta însemnate venituri băneşti. carea produselor animale şi vegetale. 8 octombrie a. c. două tractoare. lor maximă, asigurîndu-se ast
tinderea lucrului cu. benzile de emile încredinţate trimiţînd pa în întregul bazin carbonifer al In felul acesta a crescut simţitor, atit Unul are rezervorul de apă
încărcat, ca şi prin folosirea u- trie cantităţi sporite de cărbune Văii Jiului. O seamă de brigăzi avutul obştesc al gospodăriilor, cit şi Pe întreaga regiune, venitul bănesc fel un ritm mai viu arăturilor
ncr maşini de mare randament, de cea mai bună calitate. Dato din acest sector, cum sînt cele ciştigurile colectiviştilor. realizat anul acesta de gospodăriile şi însămînţărilor.
cum sînt cele de tipurile G.N.L.- rită puşcării raţionale în aba conduse de Petru Roman, Aurel colective depăşeşte 25.000.000 lei. Din
30 M, P.M.-2, M.P.T.-l E şi Gristea, sau cea din abatajul Membrii gospodăriei agricole colec acestea, s-au împărţit ca avansuri co P rim e ? 3 f@ LU S ta le
U.K.E.-0.3, se va încărca meca taje, granulaţia s-a îmbunătăţi! cameră nr. 1, au încheiat luna tive „30 Decembrie“ din comuna Te- lectiviştilor la ziua-muncă 5.000,000
nic peste 30 la sută din sterilul în luna seplembrie cu 5,9 la sută, septembrie cu randamente ce de iuş, raionul Alba, au realizat anul a- lei. Gu aproape 5.000.000 lei a cres Deşi S-au constituit în gos vor insăminta cu grîu şi au pre
excavat in galerii. iar umiditatea a scăzut cu 2,2 păşesc 6 tone pe post. In primele cesta venituri băneşti în valoare de cut şi fondul de bază al gospodări podăria colectivă numai în lu gătit la timp terenul. Nu de
Ia sută. Prin alegerea şistului zile ale lunii octombrie, şapte peste 576.000 lei. Datorită veniturilor ilor colective. Din veniturile realizate, mult, ei au început şi însămln-
Pentru lichidarea celei mai în abataje şi la banda funicula- brigăzi din sectorul 1 lucrează realizate, avansurile în bani şi cerea s-au ridicat de asemenea, numeroase na trecută, colectiviştii din Gu- tările. Pină ieri, au şi semănat
grele operaţii în abataje — în rului, conţinutul de cenuşă ad cu randamente mult sporite. le, împărţite colectiviştilor la zile- construcţii şi s-a mărit numărul ani rasada au şi obţinut unele re griu pe mai bine de 40 ha.
cărcatul cărbunelui în abatajele mis nu a fost depăşit. Şi de astă Două brigăzi, cele conduse de muncă, au stîrnit un viu interes în malelor, proprietate obştească. zultate bune în desfăşurarea lu
cameră — vor funcţiona cîteva dată, minerii de la Aninoasa vor Petru Roman şi Ioan David lu rîndul ţăranilor întovărăşiţi din sat. crărilor agricole de toamnă. Ei B. BOBU
beneficia de importante sume crează în aceste zile cu un :an- Acesi lucru este dovedit prin faptul că au strîns şi selectat săminţa
zeci de maşini G.N.L.-30 M a- drept bonificaţie penfru calita dament ce depăşeşte 7,4 Tone în ultimul timp. 57 de familii de ţă pentru cele 70 ha. pe care le corespondent
daptate în acest scop. Trebuie tea cărbunelui extras. cărbune pe post. iar ortacii bri rani întovărăşiţi din Teiuş au depus
menţionat că în prezent se a-
plică la mina Petrila o ingeni * gadierilor Enache Angheliiţă şi cereri de înscriere în gospodăria co Defecfiunea a fost înlăturată
oasă metodă de abataj cameră lectivă.
In care se foloseşte acest tip Creşterea continuă a produc Vasile Mănăiiă, au îrircgislrat
tivităţii muncii preocupă îndea- Gospodăria colectivă din Miceşti,
în primele şase zile ale lunii din acelaşi raion, a realizat de îs
începutul anului un venit în bani de
octombrie, randamente, de peste
6,350 tone pe post. peste 2.400 lei la fiecare hectar de te Cină a preluat schimbul, tt- cum funcţionează maşina, se gea, se tnttmpla o nenorocire,.,
ren agricol. Ca urmare, colectiviştii au nărul Luca Nelega şi-a între părea că totul e aşa cum se iar maşina ar fi fost pentru
LUCIA L iC lU luat numai ca avans pentru fiecare zi- bat ortacul: obişnuise să fie. Deodată i se mult timp scoasă din funcţie...
corespondentă muncă cîte 15 lei. — Totul e-ti regulă ? păru că aude undeva o bătaie — Cum ? ! Ce ? ! De c e ? !
Comunistul Ni- imn — Da, maşina merge ca cea deosebită a motorului maşinii... — Iată...
colae Danciu, şofer sul... Oare numai i s-a părut ? ! Ba şt, cu un gest, tinărul ară
la întreprinderea Pe calea muncii tn comun nu... lată, bătaia neregulată se tă spre un bulon care fixa bie
„II oria“ din Alba Nelega lucrează la un gater aude iar... Ce-o fi ? Făcu in la de volant, pe jumătate ie
lulia, economiseşte Vestea că în satul Gurasada fiinţă aici, 51 de ţărani munci al I.F. Petroşani. Munca sa şit de la locul său, ros la un
în fiecare lună a lua-t fiinţă de curînd o nouă tori, iar în . satul Cîmpuri-Sur nu-i prea grea, dar cere aten fugă ocolul maşinii. Ochii li e- capăt şi crăpat...
125— 1-10 litri de gospodărie colectivă, nu i-a lă duc, 31 de ţărani muncitori. ţie, stăpînire de sine. Materia xaminau fulgerător fiecare Cineva fluieră încetişor, cl-
benzină. Datorită sat indiferenţi pe întovărăşiţii lul livrat trebuie să fie de ca piesă din angrenaj. Deodată se ţtva clătinară din cap cu um
faptului că îngri din satele învecinate — Gotha- Cereri pentru a deveni colec litate bună şi la dimensiunile repezi la maneta de comandă bre de înfiorare In ochi.
jeşte bine maşina, tea. şi Cîmpuri-Surduc. Dimpo tivişti şi-au înaintat şi numeroşi cerute în comenzi. A învăţat şi opri gaterul. Un grup de
tov. Nicolae Dan trivă, i-a îndemnat şi pe ei spre aceasta de la cei mai buni muncitori ce descărcau mate Maistrul de schimb, care se
ciu a reuşit să par marea familie a colectiviştilor. ţărani întovărăşiţi din satele muncitori gaterişti, mai vechi rial lemnos alăturea, se apro afla pe aproape, ti strlnse in
curgă cu autoca Aşa se face că pînă în prezent, in muncă, de la care a deprins piará de el. tăcere mina muncitorului. A-
mionul peste 100.000 în satul Gothatea, şi-au înain Brănişca, Boz şi altele. Pe între şl tainele meseriei. De fapt cum vorbele erau de prisos.
km. fără reparaţii tat cereri spre a ti primiţi în conştiinciozitatea e o trăsătură Tinărul îşi ştergea de pe
capitale, fiind de gospodăria colectivă ce va lua gul raion Ilia în numai trei zile ce-l caracterizează întotdeau frunte broboane reci de sudoa Toţi înţelegeau ce se putea in-
clarat astfel şofer na. De aceea, de fiecare dată re. Faţa îi era roşie de emoţie.
sutamiist. au fost depuse peste 200 cereri Abia mai putea ingăim a: tlmpla dacă tinărul gaterist
cînd vine la lucru, face un
'ir de intrare în gospodăria colec control amănunţit al maşinii, — încă puţin dacă mai mer- nu şi-ar fi cunoscut maşina,
tivă. chiar şi cină e asigurat de or
tacul pe care îl schimbă că to ’WX/^v''/ V V V V V. » „ dacă n-ar fi observat la timp
A u term inai recoltarea sfeclei de zahăr tul este în ordine.
deranjamentul din angrena
In aceste zile, colectiviştii din Sîn- rită la hectar. De pe cele 20 de hec Aşa procedă şi azi. Pe înde jul ei.
tuhalm au terminat recoltarea sfeclei tare, ei au realizat o recoltă de peste lete, in timp ce îndruma buş
de zahăr. Prin executarea la timp a 590.000 kg. Colectiviştii din Sîntuhălm tenii spre fierăstraie, cu ochii ...Curlnd, bulonul uzat a fost
lucrărilor de întreţinere a culturilor, au predat la baza de recepţie din Si- şi urechile controla, din mers,
ei au reuşit să' obţină o producţie spo meria întreaga cantitate de sfeclă con înlocuit şi gaterul a fost re
tractată cu stalul.
dat producţiei...
I. S.
/V\ W ‘v\A''v'V? v\A/
t
