Page 42 - 1960-10
P. 42
pag- 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3895
In Combinatul siderurgic din Hunedoara Din n©u fruntaşi
Toate coiftarile roşi! — pe sfafiune
a p ro a p e d e p ro c e su l I Un ape! telefonic ne-a întrerupt „Actualităţi tehnice două conferinţe. Tov. ing. Ro
discuţia. Şeful de brigadă ridică re mulus Nicula, care a făcut stu
de prodrae^ie I — Dacă vreţi să cunoaşteţi rea ceptorul, ascultă, apoi răspunse sovietice“ diile în Uniunea Sovietică, a
lizările tractoriştilor noştri, staţi de vorbit la staţia de radioficare
Colţurilor roşii din întreprin productivităţii muncii şi în îm de muncă şi a satirizat codaşii vorbă cu cei din brigada a IIl-a. scurt. Mîine, la clubul U.R.C.C. despre „Sprijinul multilateral
deri le revine importanta sar bunătăţirea calităţii producţiei, în întrecerea pe profesii. Dato De trei ani sînt mereu fruntaşi pe — 55,11 hantri. din Haţeg, Consiliul raional acordat de U.R.S.S. ţării noas
cină de a sprijini în mod direct au sporit considerabil. rită activităţii ei susţinute, bri staţiune. Sînt nişte băieţi minunaţi. Puse receptorul la ioc şl mi se A.R.L.U.S. organizează o după- tre în construirea socialismu
prin activitatea culturală desfă gada artistică de agitaţie a de Muncesc zi şi noapte, se întrec masă de „Actualităţi tehnice so lui”, iar tov. Alber Lucbini, a
şurată, procesul de producţie. Colţurile roşii de la celelalte venit iubită de laminatori. unii pe alţii, şi rezultatul... obţin adresă : vietice”. Cu acest prilej, tova vorbit despre „Lansarea cu suc
Majoritatea colţurilor roşii din secţii ale Combinatului siderur cele mai bune realizări pe sta — Ioan Şendrescu vroia să ştie răşul Petru Crişovan, directo ces a primei nave satelit în U-
secţiile Combinatului siderurgic gic Hunedoara, vor trebui să Apreciind faptul că activitatea ţiune... rul Şcolii medii din Haţeg, va niunea Sovietică”.
Hunedoara, au o activitate cul împărtăşească experienţa aces artistică a colţului roşu de la cit a realizat în această decadă expune o conferinţă privind
turală bine orientată. Ele aduc tora în sprijinul întrecerii pe laminorul de 800 mm. este bine Acestea sînt cuvintele prin care Uriţescu. De, sînt în întrecere. A- progresul tehnic în industria si Vitrina cărţii sovietice
un sprijin preţios în lupta pen profesii, şi să o folosească în orientată, eficientă, ţinem să a- tov. Augustin Stoica, pontator la cum cred că e bucuros. In decada
tru îndeplinirea şi depăşirea pla •mod creator. rătăm că şi celorlalte laturi ale
nului de producţie, pentru reali muncii culturale, cum ar fi acţiu S.M.T. Orăştie, mi-a prezentat bri asta el e fruntaş. Faţă de 27 han derurgică, prezentul şi viitorul In scopul unei mai largi
zarea economiilor, pentru scă A existat nile cu cartea tehnică, populari gada a IIl-a de tractoare — frun tri cit avea norma, a realizat 61 electrificării în Uniunea Sovie popularizări a cărţii sovietice,
derea preţului de cost. Din pă zarea prin conferinţe a celor mai taşa staţiunii. de hantri. tică, folosirea energiei nucleare la biblioteca raională din Orăş
cate, mai sînt însă secţii în Corn o a c tiv ita te , dar... înaintate metode de muncă etc., în scopuri paşnice etc. tie s-a amenajat o vitrină a
binatul siderurgic Hunedoara, este necesar să le fie acordată Cei zece tractorişti din brigada Am stat mult de vorbă cu şeful cărţii sovietice. Aici au tost ex
unde activitatea colţurilor roşii Aăai_ există însă secţii în care pe viitor atenţia cuvenită. a Ili-a mi-erau cunoscuţi. îmi vor de brigadă. Am aflat cum cei 10 Conferinţe ies sta fia puse opeiţe ale oamenilor de
este neglijată. Iată cîteva cons colţurile roşii, deşi au avut o biseră despre ei colectiviştii din tractorişti printre care Ioan Şen <fe ra d io fica re ştiinţă şi scriitorilor ruşi şi so
tatări făcute ou prilejul raidului activitate susţinută, orientată Se sim te lipsa Pricaz, din Orăştie şi Beriu, pe tar drescu, Viorel Murgoi, Petru Pascu, vietici. Sînt expuse cărţi de li
organizat de ziarul „Drumul so spre problemele de producţie, în lalele cărora au executat numai Toth Gheorghe şi Teodor Uriţescu, La fabrica chimică din Orăş
cialismului“, în colaborare cu ultimul timp au renunţat în mod coifurilor roşii lucrări de bună cailtate. Vroiam să au realizat în campania agricolă tie s-au organizat în cadrul Lu teratură, politice, ştiinţifice şi
ziarul „Uzina noastră" din Hu nejustificat la ea. Aşa stau lu cunosc însă cum muncesc şi-n a- de primăvară t.631 hantri în Ioc de nii prieteniei romîno-sovietice tehnice.
nedoara, prin colţurile roşii ale crurile la colţul roşu din secţia Faptul că sectoare importante ceastă campanie harnicii tractorişti 1.419, depăşind, mai ales planul în- un ciclu de conferinţe. Confe
Gombi natului siderurgic. reparaţii electrice, care anul tre din Combinatul hunedorean nu din brigada a Hl-a, cum se stră sămînţărllor, cu 300 la sută. Pe rinţele sînt prezentate la staţia O asemenea vitrină a fost or
cut a avut o brigadă artistică au colţuri roşii, deci nici posibi duiesc ei să pună baze trainice întreaga campanie de vară, brigada de raciioîicare a fabricii. Astfel, ganizată şî la şcoala medie
Coiful roşu sprijină ţie agitaţie ce a obţinut locul litatea reală de a organiza o in viitoarei recolte. şi-a realizat planul în proporţie de pînă acum, au fost prezentate „Aurel Vlaicu” din Orăştie.
întîi în întrecerea brigăzilor ar tensă şi fructuoasă activitate
întrecerea pe profesii tistice de agitaţie pe combinat, culturală de masă, trebuie să dea ...Era sfîrşitul decadei. La sta 153 la sută- A c ţiu n i p io n ie re ş ti
ia colţul roşu din secţia meca de gîndit comitetului sindicatu ţiune sosiseră şefii brigăzilor de Acum, în campania de toamnă,
In acest an, întrecerea socia nică,^ care a avut în special ac lui din G.S.H. Aceasta pentru tractoare pentru a raporta realiză Acum cîteva zile, pionierii de Pionierii acestei şcoli au
listă pe profesii, a cunoscut o tivităţi menite să sprijine ridi motivul că lipsa unei asemenea rile obţinute de muncitori. Pe şeful realizările lor sînt tot atît de fru la Şcoala medie din Gălan au strîns de asemenea peste 400
largă dezvoltare în Combinatul carea calificării muncitorilor, activităţi se resimte şi în bunul brigăzii a III-a, Mihăilă Avram, moase. Din planul de 2.040 hantri, predat la I.G.S. Hunedoara kg. de maculatură. Acţiunea de
siderurgic Hunedoara. Cea mai sau la colţul roşu din secţia mers al muncii în producţie l-am întîlnit în pragul atelierului ei au realizat pînă la 10 octombrie, 2.500 kg. de fier vechi. colectare a fierului vechi şi a
mare atenţie i s-a acordat în sec GTE 2. In lunile august şi sep Este neîndoielnic că feroviarii de reparaţii. S-a dus acolo să dea mai mult de 1.000 hantri. depăşind maculaturii continuă.
ţiile de bază, cum sînt furnale,- tembrie, însă, aceste colţuri ro din combinat au dobîndit în a- o mină de ajutor băieţilor care pu viteza de lucru decadalâ cu 50 han La această acţiune de colec
oţel arii şi laminorul de 800 mm. şii n-au mai desfăşurat aproape cest an succese de seamă în neau la punct un motor. Gînd tare a fierului vechi s-au evi CH1R1AC CONSTANTIN
nici un fel de activitate. Faptul munca lor, dar este un lucru cu i-am spus despre ce e vorba, în tri. denţiat pionierii Gheorghe Bîlc,
După cum era şi firesc, activi că responsabilul unui colţ roşu noscut faptul că la căile ferate ochi î-a licărit o bucurie sinceră. Tractoriştii din brigada a HI-a Elisabeta Kapruş, Ana Mihă- corespondent
tatea colţurilor roşii din secţiile este ocupat ou învăţămîniuţ se uzinale mai există unele cazuri
amintite a fost îndreptată în ral sau faptul că în localul col de indisciplină care au avut un —¦ Mă bucură faptul că vă in sînt mult apreciaţi şi pentru faptul esou şi alţii.
deosebi spre sprijinirea întrece ţului roşu îşi desfăşoară activi efect negativ în desfăşurarea în teresează munca tractoriştilor din că sînt chibzuiţi. Tractoarele lor
rii. Aşa, de exemplu, au fost ţi condiţii optimea transporturilor. brigada a lll-a. Sînt băieţi harnici, strălucesc de curăţenie. Motorina,
nute o serie de conferinţe me tatea cursurile de'calificare din Despre unele manifestări ele in disciplinaţi, se străduiesc să înfăp vaselina şi benzina sînt folosite ra
nite să-i ajute pe muncitori în combinat, nu,constituie motivări disciplină se poate vorbi şi la ţional. In felul acesta, decada!, ei
ridicarea calificării profesionale, ale acestei inactivităţi. Organi secţia de alimentare a otel arii economisesc cantităţi însemnate de
în îndeplinirea obiectivelor con lor, la moniaj şi reparaţii.’ Exis
zaţiile de partid, organizaţiile tenţa lor se datoreşte şî faptului tuiască sarcinile. Brigadă se men carburanţi. Excursie cu elevii
crete prevăzute în criteriile în sindicale, comitetele U.T.M. din că în rîndul muncitorilor din a- ţine mereu fruntaşă. Chiar în cam Cheia tuturor acestor succese este
aceste secţii vor trebui să ia ceste secţii nu se desfăşoară, pania aceasta, obţine cele mai bune
trecerii. Temele acestor confe prin intermediul colţurilor roşii, dragostea şi priceperea cu care trac
măsuri pentru ca colţurile roşii
rinţe au fost alese în funcţie de respective să-şi reia grabnic ac o muncă de educaţie în direcţia rezultate pe staţiune. Iată, am aici toriştii muncesc pe ogoare, ajuto şcolii diferite specii de plante,
situaţia de la sfîrşitul decadei. Pu iar pentru insectar 15 specii de
necesităţile imediate ale produc tivitatea, sprijinind prin muncă dezvoltării spiritului de răspun teţi să vă convingeţi cît de harnici rului tovărăşesc pe care şi-l acordă Zilele trecute, elevii şcolii de insecte. Acestea vor folosi ele
culturală permanentă şi multila sînt tractoriştii brigăzii a lll-a. unui altuia, organizării muncii şi 7 ani din Purcăreţi, raionul vilor la completarea cunoştin
ţiei. Aşa a fost conferinţa ţinută terală, procesul de producţie. dere a fiecărui om faţă de sar Sebeş, sub conducerea învăţă ţelor lor teoretice.
in biroul dispecerului staţiunii, colaborării dintre ei şi colectivişti toarelor Turcu Troia, Savu Ma
la O.S.M. nr. 2 de către tov. Brigadă artistică cinile încredinţate, faţă de me şeful brigăzii a lll-a de tractoare Cu aceşti 10 tineri mereu fruntaşi ria şi Zoltan Nataşa, au făcut o V1RGIL BARRU
mi-a pus în faţă un caiet plin de excursie în munţii Sebeşului. E-
ing. Ioan Ivanciuc, intitulată: de agitaţie iubită seria ce o exercită, ca şî pentru rubrici şi cifre scrise ordonat. pe staţiune, se mmdreşfe înfrcir co levii au adunat pentru ierbarul corespondent
lectivul de muncă de la 'vM T.
„Folosirea' prafului de retasurâ de laminatori continua întărire a disciplinei. — Ţin la zi realizările tracto
şi afttiretasură ca mijloc de îm riştilor, pentru că. trebuie să ştiţi, Orăştie. i. COSTE A
Brigada artistică de agitaţie Trebuie căutată şi găsită mo
bunătăţire a oţelului calmat", •'V«-
conferinţă ce a avut ca rezultat a colţului roşu de la laminorul dalitatea de a se rezolva — şi
de 800 mm., care nu are un lo sînt în întrecere. De fiecare dafă
îmbunătăţirea calităţii oţelului ar fi bine cît mai curînd —- pro
cal dintre cele mai corespunză cînd îi întîlnesc, mă asaltează pen Festivalul filmului sovietic: „Nopţi "
pentru ţevi. La secţia I-a furna toare, desfăşoară o activitate blema amenajării unor colţuri tru a Ie spune cît a lucrat fiecare-
susţinută, dîncî prin aceasta un
le, tov. ing. Petru Opriş, şef de roşii în aceste secţii, ţinîndu-se Afunei, să vedeţi ce frămînfare îi
sprijin direct laminatorilor în
schimb, a vorbit muncitorilor seama de însemnatul aport pe cuprinde pe acei care au realizat
realizarea sarcinilor de produc
despre „Asigurarea reciprocă a ţie. Această brigadă (care a pre- care acestea îl pet aduce în îm în ziua respectivă mai puţin. Doi
condiţiilor optime de lucru în zentat numai în cadrul secţiei, bunătăţirea continuă a rezulta dintre ei, şi anume Teodor Uriţescu
tre brigăzi şi depăşirea planu de la începutul anului 10 spec telor din producţie. şi...
lui de producţie în condiţiile de tacole). prin textele pregătite, M ă s u r i ce se im p u n De ce se scurtează Acţiunea filmului sovietic „Nopţi albe”, realizat după nuvela cu acelaşi titlu a lui Dos-
lucru existente“. Această confe toieuski, se petrece la P etersburg in secolul trecut. Pentru erou l acestui film, Visătorul, un
bine orientate spre problemele Pentru ca toate colţurile roşii traseul? funcţionar sărac şi îmbâtrinit înainte de vreme, tot sensul vieţii a constat in evenim entele a
rinţă a sprijinit unul din crite- specifice de muncă ale lamina cinci nopţi pline de mirajul fericirii.
teriile întrecerii pe profesii, a- torilor, ducînd o luptă perma’- din Combinatul siderurgic Hu De multe ori, autobuzele I.R.T.A.
nentă pentru înlăturarea rebu care circulă pe distanţa Simeria—Deva IN FO TO GRAFIE: Scenă din filmul „Nopţi albe” ce ru lează la cinem atograful „Fiii-
nume într-ajutorarea tovărăşeas turilor, a atitudinii de chiul, cri- nedoara să-şi aducă o contribu şi au plecarea din Simeria la ora 23 mon Strbu” din Deva.
şi 15 minute, nu mai parcurg între
că a membrilor aceleiaşi brigăzi ticînd pasivitatea faţă de risipă, ţie activă la mobilizarea munci gul traseu, respectiv pînă la gara ti MBBBBBOMBBaBBaaBBwawggEnDesrzţaran
a adus o contribuţie însemnată din Deva. Astfel s-a întîmplat în seara
şî între brigăzi şi schimburi. terilor pentru îndeplinirea sar zilei de 27 septembrie a.c., cu auto
la înlăturarea unor lipsuri ce buzul 50.387 Dv., şofer Viorel Lascu
Tot pentru ridicarea calificării frînau procesul de producţie. Do cinilor lor de producţie, Comite şi taxatoare Rodica Hărăt.
pildă, în urmă criticii referitoa
profesionale a muncitorilor, teh tul de partid al Combinatulu Şoferii motivează că dacă la staţia
re la risioă de unsori, conduce „Spital“, rămîn doar 2—3 pasageri
nicienilor şi inginerilor, cărţile rea secţiei a analizat această va trebui să analizeze cît ma în autobuz, nu mai este nevoie să-i
problemă, şi studiind ungerea transporte pînă la capăt. De la a-
tehnice au fost duse la locul de intermitentă a agregatelor, a in curînd activitatea acestora şi fe ceastă staţie ci pleacă direct la garaj,
trodus regulatorul pentru un obligînd cetăţenii să facă drumul pe
muncă şi s-au făcut abonamente Iul cum comitetul sindicatului jos.
soare care aduce secţiei o eco
la broşurile şi revistele tehnice. nomie de 300.000 lei anual. se ocupă de îndrumarea lor. Conducerea I.R.T.A. Deva, trebuie
să pună în vedere şoferilor ca tra
Pentru a lămuri unele proble Brigada artistică de agitaţie Este necesară de asemenea, seele pe care le deservesc, să nu mai
fie scurtate.
me ale tehnicii noi, în cadrul a popularizat fruntaşii în pro luarea unor măsuri pentru în
ducţie ca losif Trifu, şef de TONY HORVATH
„Joii oţelarului“ şi a cursurilor fiinţarea colţurilor roşii acolo
schimb, Iordan Irea şi Ioan Mi- corespondent
de ridicare a calificării profesio unde se simte nevoie, reactivi-
nale, inginerii, tehnicienii şi clea, laminatori, Andronic Su S ă construim lo cu in ţe m ai ieftin e şi inai b u n e
zarea celor inactive, organizarea
muncitorii întreţin convorbiri pe ci u, fochist şef, etc., metodele lor (U rm are din pag. l- a ) ră a proiectanţilor cu şantierul, Pe unele şantiere, cum sînt tor tendinţele existente pe u-
oraşe; unor schimburi de experienţe în au adesea ca urmare o serie de de pildă cele de la Hunedoara, nele şantiere de a se renunţa la
teme tehnice. Unul din aceste sectoare este „remedieri“, de „refaceri“, ceea aşa cum de altfel am mai ară mecanizare, sau „excesele“ de
tre colţurile roşii cu o bogată proiectarea. Este ştiut că pro ce duce la irosirea de materia tat, există o permanentă preo pe alte şantiere, unde se folo
Aceste activităţi şi-au dovedit iectarea are un rol de seamă le, de bani, de muncă. cupare pentru organizarea mai sesc utilaje mari pentru lucrări
eficienţa. Progresele care s-au activitate şi cele mai puţin ac în realizarea de locuinţe cores bună a muncii şi folosirea gos mărunte.
punzătoare şi la preţ de cost Greutăţile cele mai mari ce podărească a materialelor. Â-
'•înregistrat în întrecerea pe pro tive etc. scăzut. Pentru a îmbunătăţi ac se întîmpină în momentul de celaşi lucru se poate spune şi O altă sursă deosebit de Im
fesii la 6.S.H . sînt demne de Colţurile roşii din combinatul tivitatea de proiectare, pentru faţă în construcţia de noi despre şantierul din cvartalul portantă pentru ieftinirea con
a-i aduce pe proiectanţi mai a- locuinţe muncitoreşti sînt cau „23 August" din Deva. strucţiilor de locuinţe, este re
evidenţiat. Lună de lună, pe lin siderurgic trebuie să devină ins proape de şantiere, a fost în zate aşa cum a reieşit din şe ducerea cheltuielilor pentru pro-'
fiinţat Institutul regional de dinţa ce a avut loc zilele tre Există, din păcate, în regiu curarea materialelor de con
gă sporirea numărului de parti trumente eficace de răspîndire proiectări. Fiind mai aproape cute la comisia economică a nea noastră şi unele şantiere ca strucţii. care, după cum se ştie',
de organizaţiile de construcţii, Comitetului regional de partid, acela al oraşului nou Călan, deţin o greutate specifică ma
cipanţi la această întrecere, re a noului, factori activi în spriji de locurile unde se execută con de lipsa unor proiecte, docu unde nu este destul de bine or re în nreţul de cost al con-'
strucţiile, institutul a desfăşu mentaţii tehnice etc. Din aceas ganizată munca, unde materia strucţlilor. Ne referim aici la
zultatele în creşterea producţiei, nirea muncitorilor pentru reali rat o activitate destul de rod tă cauză, dacă nu se vor lua lele nu sînt folosite cu destulă cheltuielile mari ce se mai fac
nică, elaborînd sau adaptind cele mai eficace măsuri, s-ar chibzuială, unde nu sînt aplica încă datorită faptului că uneie
zarea sarcinilor de producţie. multe proiecte cu soluţii tehnice putea întîmpla ca unele fonduri te metode de lucru de cea mai şantiere nu sînt aprovizionate
economicoase, după cerinţele de alocate în acest an pentru con înaltă productivitate. Aceste lip de la locurile cele mai apro
Bibliotecile, din ce în ce mai numeroase, înzestrate cu tot mai multe volume, ajută cititorilor să-şi îmbo- confort determinate de specifi struirea de locuinţe în regiunea suri sînt cunoscute, dar condu piate.
ţească cunoştinţele politice, ideologice şi protesionale, ii ajută să-şi ridice nivelul de cultură. cul local. Colectivul Institutului noastră să nu poată fi consu cerea Trustului regional de con
regional de proiectări, preocu- mate. strucţii nu a luat cele mai efica In anii ce urmează, în faţa
Biblioteca raională din Alba lu|ia, înzestrată cu 23.000 de volume, a înregistrat în acest an 2.G50 de ci pînd’u-se de reducerea costului ce măsuri pentru îmbunătăţirea constructorilor de locuinţe din
construcţiilor, a adoptat soluţii îmbunătăţirea radicală a muncii pe acest şantier. regiunea Hunedoara se pun sar
ori cu 45.267 cărţi citite. economice şi a prevăzut în u- muncii de proiectare este o cini şi mai însemnate : sporeşte
ÎN FO TO : Tovarăşele Maria p0 pa şi Victoria Drăghici, bibliotecare ale bibliotecii raionale din Alba nele proiecte folosirea materia pîrghie din cele mai importan Volumul mare de lucrări de volumul construcţiilor, cresc
lelor locale bune şi ieftine. te care poate asigura o seri construcţii impune mecanizarea sarcinile pentru reducerea pre
lia, recomandă noi fcâfji cititorilor. oasă îmbunătăţire a activităţii celor mai grele operaţiuni, nare ţului de cost, pentru proiectarea
De multe ori însă institutul în domeniul construcţiilor de să înlocuiască munca grea, să si realizarea’ de construcţii de
locuinţe. asigure o înaltă productivitate. locuinţe ieftine, bune şi confor
regional a elaborat unele pro Trebuie spus însă că uneori in tabile. Eforturile constructorilor
O sursă însemnată de redu troducerea mecanizării nu s-a hunedoreni trebuie să fie puter
iecte cu intîrziere şi a predat cere a preţului de cost şi de făcut în modul cei mai raţional, nic sorijinite nrin măsuri te
sporire a productivităţii mun ţinîndu-se seama de specificul meinice. nrîntr-o activitate
treptat documentaţia tehnică, cii pe şantierele de construcţii lucrării, ai fiecărei operaţiuni îndrumare tehnică a tuturor
de locuinţe, este perfecţionarea în parte. Este de datoria con şantierelor de construcţii, dusă
astfel incit constructorul, deşi metodelor de execuţie, organi ducerii Trustului regional de cu snirit de răspundere. Numai
zarea mai gospodărească a şan construcţii şi a T.C S.H. de a a- în felul acesta realizările ob
a deschis şantierul, nu a cunos tierelor. Cum au acţionat în a-
ceastă privinţă întreprinderile corda pe viitor mai multă aten ţinute vor fi dezvoltate, iar sar
cut bine ce are de executat şi,
de construcţii din regiunea ţie mecanizării unor operaţii. cinile trasate de partid şi gu
în consecinţă nu a putut lua vern vor fi îndeplinite.
noastră ?, In acest fel se vor evita pe. vii
măsurile cele mai indicate. Ne-
predarea la timp a documenta
ţiei tehnice, insuficienta legătu
