Page 40 - 1960-10
P. 40
paL. 4 DRUMUl S0CIAÎ.ISMUL.U1 Nr. 1804
Âmînarea vizitei lui N. S. Hruşciov
în R. P. D. Coreeană
Lucrările sesiunii Adunării Generale a 0« N. U. MOSCOVA 12 (Agerpres). — reeană Ia începutul lunii octom
TASS transmite următorul co brie.
*6 ><<3*>--0 <$> <2L<L%if& r x & r «s©»-<5 ><3 vO<$> «itjţ*«*5 ><&¦ -ft-r--<U> municat dat publicităţii la Mos
cova în care se anunţă oficial Potrivit înţelegerii dintre C.C.
Şedinţa din după-am iaza zilei de 11 octom brie schimbarea datei vizitei lui N. al P.C.U.S. şi guvernul sovietic,
S. Hruşciov în R. P. D. Core pe de o parte, şi C.C. al Parti
eană : dului Muncii din Coreea şi gu
vernul R. P. D. Coreene, pe de
„La 12 august s-a dat publi altă parte, s-a considerat indi
cităţii ştirea că, răspunzînd in cat să se amîne vizita în R.P.D.
vitaţiei C.C. ai Partidului Mun Coreeană a lui N. S. Hruşciov,
cii din Coreea şi guvernului prim-secretar al C.C. al P.C.U.S.
R. P. D. Coreene, tov. N. S. şl preşedinte al Consiliului de
Hruşciov va vizita R. P. D. Co Miniştri al U.R.S.S. Noua dată
a acestei vizite va li anunMă
ulterior“ .
NEW YORK 12 (Agerpres). - Sovietice de a se examina in cadrul ţei planare au urmărit scopuri propa şi el este folosit ca paravan pentru lor, adepţilor intensificării războiului Im perialiştii ameninţă Laosul
TASS transm ite; şedinţelor plenare a Adunării Generale gandistice. Reprezentantul Poloniei a înşelarea popoarelor. rece, se află în centrul atenţiei zia
problema dezarmării generale şi com sprijinit proiectul de rezoluţie sovietic riştilor americani şi străini. Ea consti HANOI 12 (Agerpres). — SEATO la o agresiune armată
In cursul şedinţei plenare din după- plete. care prevede discutarea problemei de N. S. Hruşciov a subliniat că dacă tuie tema principală a convorbirilor
amiaza zilei de 11 octombrie, după eu- zarmării în cadrul unei şedinţe plenare va fi adoptată hotărîrea cu privire la şi discuţiilor corespondenţilor pe cu TASS transmite: Cercurile gu împotriva Laosului, ci şl acor
vîntarea lui N. S. Hruşciov a luat cu- B. Shtylla, reprezentantul Republicii a Acţunării Generale. dezarmarea generală şi completă a- loarele Adunării Generale, la centrul
vrutul reprezentantul Canadei. După Populare Albania a sprijinit în între tunci Uniunea Sovietică vă fi de a- de presă O.N.U.
c» a vorbit cu ipocrizie despre hotă- gime rezoluţia Uniunii Sovietice care K- T. Mazurov, şeful delegaţiei cord cil orice măsuri de control asu vernante din America şi aliaţii dă ajutor rebelilor în frunte cu
rîrea de a duce tratative „serioase" se referă la discutarea problemei de R.S.S. Bieloruse a arătat complecta ne- pra dezarmării. Şeful guvernului so In seara zilei de 11 octombrie mul
cu privire la dezarmare, el a sprijinit zarmării în cadrul unei şedinţe ple temeinicie a obiecţiunilor Statelor U- vietic a adresat delegaţilor apelul fier ţimea de corespondenţi, care stau de lor din blocul agresiv SEATO Fumi Nosavan care acţionează
imediat recomandarea Comitetului Ge nare a Adunării Generale. El a sub nite împotriva discutării problemei de binte de a-şi ridica vocea în apărarea gardă in permanenţă în faţa reşedin
neral, adoptată sub presiunea S.U.A., liniat că soarta păcii şi soarta Organi zarmării în cadrul şedinţelor plenare păcii. Ultimele cuvinte ale cuvîntării ţei conducătorului delegaţiei sovietice, au întîmpinat cu vădită ostili împotriva guvernului legal al
de a supune examinării Comitetului zaţiei Naţiunilor Unite însăşi depind a Adunării Generale. lui N. S. Hruşciov au fost întîmpina- a fost deosebit de numeroasă. Toţi aş
Politic punctul cu privire la dezarma te cu aplauze furtunoase, prelungite. teptau întoarcerea lui N. S. Hruşciov tate primii paşi ai guvernului Laosului. După cum relatează
re, fneius din iniţiativa U.R.S.S. pe de rezolvarea problemei dezarmării ge de la sediul O.N.U. Imediat ce a co-
ordinea de zi a actualei sesiuni a nerale şi complete. După încercările jalnice ale repre borît din maşină, el a fost asaltat cu laoţian îndreptaţi spre restabili ziarul „Nhan Dan“, recent o
Adunării Generale a O.N.U* EI zentanţilor Franţei şi S.U.A. de a răs întrebări.
a declarat că atmosfera din Comitetul Reprezentantul Angliei, Ormsby Go- punde fa critica vehementă a şefului rea relaţiilor de prietenie cu toa formaţie a rebelilor cantonată in
nr 1 va „contribui Intr-o măsură mal re, a repetat aceleaşi argumente lip delegaţiei sovietice Ia adresa guverne (Urmează dialogul care a avut
mare" la realizarea unui acord. Re site de convingere care înainte de el K. T. Mazurov a sprijinii propune lor puterilor occidentale, Adunarea a loc în seara zilei de 11 octom te ţările iubitoare de pace. Drept Tailanda, travestindu-se în uni
prezentantul Canadei a încercat din aii fost formulate de reprezentanţii Ca rea lui N. S. Hruşciov cu privire la trecut la votarea recomandărilor Co brie între N. S. Hruşciov şi co
nou să impună Adunării propunerea nadei şi S.U.A. Nefiind în stare să convocarea unei sesiuni extraordinare mitetului generai ş: a proiectului de respondenţi în faţa clădirii repre răspuns ia hotărîrea guvernului forme ale luptătorilor Patet Lao,
guvernelor occidentale care nil s-a nege importanţa problemei dezarmării, a Adunării Generale Ia nivelul şefilor rezoluţie sovietic. zentanţei sovietice la New York).
bucurat de sprijin în Comitetul Gene el în acelaşi timp a făcut o serie de de guverne şl de state care să discute UN CORESPONDENT. Chiar acum Suvanna Fumma de a stabili re au trecut frontiera Laosului în
ral de a „face pachet“ toate problemele reflecţii vagi cu privire la inoportuni în mod special problemele dezarmării. Preşedintele Adunării, Boland a in am ascultat declaraţia pe care aţi fă
în legătură cu dezarmarea, incluse pe tatea discutării acesteia în cadru! şe tenţionat ca votarea să se facă în co cut-o Ia Adunarea Generală. laţii diplomatice cu Uniunea So regiunea satului Kok He şl a
crdinea de zi a sesiunii ca probleme dinţelor plenare ale Adunării Generale. A luat apoi cuvîntul delegatul R.P. mun pentru ambele documente, împo N. S. HRUŞCIOV. Da, puteţi feli
independente. Romine. E. Mezhicescu. triva acestei intenţii însă au obiectat cita statele imperialiste, ele pot săr vietică şi ele a începe tratative deschis focul asupra trupelor gu
Delegatul Ghanel şl-a exprimat spe delegaţii Afganistanului şi Uniunii So bători „victoria“. Ele au zădărnicit
Reprezentantul Statelor Unite conti- ranţa că Adunarea Generală va croi vietice. Încâlcind regulile de procedu discutarea în cadrul şedinţei plenare cu mişcarea Patet Lao, Departa vernamentale ale Laosului. Pa
nuînd politica guvernului său de sa calea spre dezarmare generală şi com ră Boland a pus prima la vot reco a Adunării Generale a problemei de
botare a discutării cu seriozitate a pro pletă. După părerea delegatului Gha- mandarea Comitetului general care zarmării şi au apropiat lumea de ca mentul de Stat a anunţat că sis ralel cu aceste provocări auto
blemei dezarmării, s-a pronunţat împo nei, principalul îl constituie rezultatul propune ca problema dezarmării să fie tastrofă. Aceasta a fost o victorie a
triva propunerii sovietice. El a insis dezbaterilor în problema dezarmării. transmisă Comitetului politic. forţelor războiului, evident că S.U.A., tează ajutorul pentru Laos; în rităţile tailandeze şi snd-vietna-
tat ca problema dezarmării să fie Anglia, Franţa şi Canada nu doresc
transmisă Comitetului nr. I In ciuda Delegatul Republicii Populare Unga După cuvîntarea delegatului romin a împotriva ei au votat J 2 delegaţii dezarmarea, iar celelalte ţări nu-şi dau acelaşi timp Pentagonul a in meze răspîndesc zvonuri despre
oricărei logici, el i-a asigurat pe de re, E. Sik a declarat că tendinţa unor (delegaţiile ţărilor socialiste precum încă seama de necesitatea rezolvării
legaţi că dată fiind complexitatea pro delegaţi de a se sustrage discutării luat din nou cuvîntul N. S. Hruşciov, şi ale Cubei, Guineei şi Mali). acestei probleme. Noi, însă, nu vom tensificat operaţiile flotei a 7-a intrarea trupelor R. D. Vietnam
blemei dezarmării ea poate fi discu problemei dezarmării în şedinţă plenară precupeţi eforturile, vom lupta pentru
tată cu seriozitate numai în comitet a Adunării Generale poate fi explicată conducătorul guvernului sovietic. Cu „Pentru“ au votat f>2 de delegaţii pace şi vom demasca pe atîţătorii la americane în faţa litoralului Pe în Laos şi despre „pericolul co
şi nu la şedinţa plenară unde. potrivit numai prin teama de opinia publică, iar 24 s-au abţinut. război.
afirmaţiilor sale, discutarea problemei prin tendinţa de a ascunde poziţia lor vîntarea sa înflăcărată. emoţio Oamenii se vor trezi, dacă nu va fi ninsulei Indochinei. Reprezen munist“.
dezarmării s.e va transforma inevitabil în faţa popoarelor care doresc pacea. Pentru proiectul de rezoluţie sovie prea tîrziu.
Delegaţia ungară, a declarat în în nantă în sprijinirea rezolvării cît tic care cere ca problemă dezarmării tantul Departamentului de Stat După cum se subliniază în
intr-un „spectacol propagandistic". cheiere Sik, sprijină întrutotui proiectul să fie dezbătută la şedinţele plenare UN CORESPONDENT. Aţi schiţat şi al Pentagonului, Pearson, a declaraţia din 11 octombrie a
Delegaţia cehoslovacă, a spus Va- ds rezoluţie al Uniunii Sovietice. mai grabnice şi mai concrete ale Adunării au votat delegaţii a 13 un tablou sumbru, nu întrezăriţi oare. întreprins de curînd o călătorie Ministerului Afacerilor Externe
ţări (delegaţiile ţărilor socialiste pre cu toate acestea, o rază de speranţă ?
clav David, ministru! Afacerilor Exter L. F. Palamarciuk, ministrul Afa a problemei dezarmării a fost cum şi ale Cubei, Guineei, Mali şi
ne al Cehoslovaciei, se pronunţă pen cerilor Externe al R.S.S. Ucrainene, Afganistanului), 31 de delegaţii s-au N. S. HRUŞCIOV. In cadrul acestei
tru examinarea problemei dezarmării a subliniat că motivările aduse pentru ascultată cu atenţie uriaşă şi întrerup abţinut şi 54 au votat împotrivă, sesiuni a Adunării Generale — nu. prin ţările membre ale SEATO, al R. D. Vietnam, scopul acestei
generale şi complete în cadrul (ransmiterea problemei dezarmării în pentru a elabora la faţa locului campanii provocatoare pornită
şedinţei plenare a Adunării Generale. discuţia Comitetului politic, deşi sînt tă în repetate rinduri prin aplauze. El ? UN CORESPONDENT. Dar în vi planuri agresive împotriva Lao- de cercurile guvernante ale ţări
Noi sprijinim de asemenea propunerea camuflate prin considerente procedura itor? sului. lor membre ale SEATO este de-a
formulată de N. S. Hruşciov ,cu privice le, nu se referă la formă ci Ia esenţa a subliniat că Uniunea Sovietică este Cuvîntarea strălucită a conducătoru
Ia convocarea în lunile martie-aprilie problemei. Insistînd asupra acesTuî lui delegaţiei sovietice la cea de-a N. S. HRUŞCIOV. Dacă popoarele O activitate la fel de intensă camufla acţiunile agresive ale a-
anul viitor a unei sesiuni extraordi fapt,, puterile occidentale dovedesc lip gata să discute problema dezarmării XV-a sesiune a Adunării Generale a îşi vor ridica glasul şi vor determina desfăşoară şi aliaţii Statelor
nare a Adunării Generale în problema sa de dorinţă de a pune capăt odată O.N.U., N. S. Hruşciov, cu privire la guvernele să înceapă dezarmarea nu Unite din SEATO. Guvernanţii cestor ţări împotriva Laosului si
şi pentru totdeauna cursei înarmărilor. oriunde ea poate fi rezolvată în mo necesitatea examinării problemei de în vorbe, ci în realitate, nu va fi răz
dezarmării. zarmării generale şi complete în ca boi. Dacă popoarele nu vor exercita
Lukanov, ministrul Afacerilor Externe A Rapacki, reprezentantul Republicii dul ce! mai rapid. Dar, a subliniat ei, drul adunării plenare a sesiunii Adu presiuni, guvernele occidentale nu vor
Populare Polone, a condamnat decla nării Generale, cuvîntare care a de începe dezarmarea. Ţările imperialiste
al Republicii Populare Bulgaria, a spri raţia delegatului american că ţările experienţa de lucra în comitete a ară mascat pe de-a-ntregul subterfugiile şi au obţinut victoria în timpul scruti
jinit cu hotărîre propunerea Uniunii socialiste, insistînd pentru discutarea manevrele adepţilor cursei înarmări nului pentru a diminua însemnătatea
problemei dezarmării în cadrul şedin tat că ele sînt folosite ca un paravan discutării problemei dezarmării în ca Tailandei, de pildă, nu numai de-a pregăti o intervenţie făţi
drul Adunării Generale. Noi, însă, nu
pentru înşelarea opiniei publice — cla vom slăbi eforturile în lupta pentru că îndeamnă făţiş pe membrii şă în această ţară.
dezarmare. Noi reprezentăm o ţară
sei muncitoare, ţărănimii şi intelectua care luptă cu adevărat pentru dezar ¦E5S3------------------------
lităţii muncitoare. mare şi pace trainică, şi nimeni nu
ne va abate de pe această poziţie. Dominaţia. c a p ita lu lu i
Avem o ultimă speranţă, a spus
N. S. Hruşciov, că poate şedinţa ple ansericaiB ian C a n a tla
nară a Adunării Generale va ajuta să
se rezolve problema dezarmării şi prin LONDRA 12 (Agerpers). - Ganadei, vorbind în faţa membrilor
aceasta să salveze omenirea de primej Sub titlul „Diefenbaker este urmă Camerei de Comerţ din oraşul Cal-
dia unui război distrugător. Dacă do rit de spectrul şomajului“, ziarul lon gary, a pus în legătură creşterea şo
riţi cu adevărat dezarmarea, a spus donez „Times“, publică un articol al majului cu creşterea dependenţei econo
IV. S. Hruşciov, sînt gata să anun corespondentului său din Ottawa, în miei canadiene de capitalul străin. El
plecarea mea şi să rămîn aici pînă care se arată că premierul canadian s-a referit la faptul că în 1956. 48
va fi realizată o înţelegere asupra de conferă aproape zilnic cu membrii ca la sută din întreaga industrie cana
zarmării. Conducătorul guvernului so binetului său în problema tot mai a- diană era proprietate străină, iar în
cută a şomajului. In acelaşi scop Die multe ramuri industriale importante,
vietic a subliniat de asemenea că da fenbaker a convocat pentru o dată a- dominaţia capitalului străin era de 75
că Adunarea Generală va adopta ho- propiată o conferinţă cu participarea la sută pînă la 100 Ia sută !
a 22 de reprezentanţi ai cercurilor in
tărîrea de a discuta dezarmarea în Co dustriale, bancare, universităţilor şi al Corespondentul ziarului subliniază:
tor organizaţii. Potrivit ultimelor date „Partea leului în ce priveşte acest
mitetul nr. 1, atunci Uniunea Sovieti statistice, la mijlocul lunii august nu
că îşi rezervă dreptul să se retragă mărul şomerilor din ®anada se ridica control, revine într-o proporţie covlr-
din Comitet dacă se va constata că
la 322.000 faţă de 257.000 în aceeaşi şitoare societăţilor americane. Ultimele
Cuvîntarea Iui E. Mezinceseu
în cadrul şedinţei din 11 octom brie perioadă a anului trecut. cifre publicate de Ministerul Comer
ţului al S.U.A. arată că benefic iile
După cum relatează ziarul canadian
„Financial Post“ care apare la Toron filialelor din Canada ale firmelor a-
to, James Goyne, guvernatorul Băncii
mericane au atins anul trecut cifra re
cord de 700.000.000 dolari".
NEW YORK 12 (Agerpres). blemei şi doreşte să asigure ca ceste tentative. La cea de-a XV-a de-a XV-a sesiune, deoarece ele
In cuvîntarea sa reprezentan drul adecvat pentru discutarea sesiune a Adunării Generale a îşi păstrează vechea lor poziţie,
tul R.P. Romine, Eduard Me- sa. Dar, guvernul pe care-1 re O.N.U., precum şi la sesiunea adică nu dezarmare, ci control Lucrările conferinţei sovietice de solidaritate
zincescu, a subliniat că propune prezintă aici dl. Wadsworth nu Comisiei O.N.U. pentru dezar asupra armamentelor. Păstrînd
rea sovietică privind înscrierea confirmă prin fapte frumoasele mare pe care ei înşişi au con- această poziţie contrară intere cu popoarele din ţările Asiei şi Africii
pe ordinea de zi a actualei se cuvinte pe care reprezentantul vocat-o S.U.A. nu au prezentat selor păcii, aceşti reprezentanţi
siuni a problemei dezarmării său le pronunţă din timp in nici o propunere de dezarmare. trec problema dezarmării spre
generale şi totale este punctul limp în faţa Adunării. Intrucît Nu putem lua în serios propu discutarea Comitetului nr. 1 şi STALINABAD 12 (Agerpres). Abdei Halim Omar, a subliniat conferinţei să sprijine popoare
cel mai important pe care-1 are se opun discutării ei în şedinţă — TASS transmite : le din Asia şi Africa in lupta
de dezbătut Adunarea Generală, problema este intr-adevăr seri nerea făcută in Comisia de de •plenara. Aş dori să atrag atenţia că singura cale justă pentru
pentru că de soluţionarea pro Adunării Generale asupra fizio La Stalinabad îşi continuă, lu popoarele Africii care luptă îm lor pentru libertate şi indepen
blemei dezarmării şi îndeosebi oasă, trebuie să-i consacram ca zarmare a Adunării Generale .de nomiei pe care ar putea-o do- crările prima conferinţă sovie denţă naţională şi să se pro
a realizării unui acord asupra bîndi cea de-a XV-a sesiune a tică de solidaritate cu popoare potriva imperialismului constă nunţe cu hotărîre pentru lichi
dezarmării generale şi totale, a- drul adecvat pentru a o discuta. a detaşa stocuri de materiale Adunării Generale dacă proble le din ţările Asiei şi Africii. Şe în întărirea solidarităţii cu alte darea totală a sistemului colo
dică a unui acord asupra lichi me ca dezarmarea ar fi trecute dinţa din dimineaţa zilei de 11 popoare. nialist.
dării mijloacelor materiale ale Reprezentantul S.U.A., a de fisionabile şi de a le repartiza in spre discutare in comisii şi co octombrie a început cu cuvîn
statelor de a purta războiul, de mitete, iar manifestări ale „răz tarea delegatei Kazahstanului, Istoricul sovietic, acad. Ev- Rafail Romano, prorectorul
pinde dacă omenirea va trăi in clarat mai departe Mezincescu, scopuri paşnice, şi propunerea boiului rece“ ar avea loc în A Moijan Bultrikova, ministru al gheni Jukov, a făcut o analiză universităţii prieteniei popoare
* pace sau război sau ea va fi îm dunarea Generală. Cred că mem asigurărilor sociale al republicii. profundă a caracterului actualei
pinsă in dezastrul războiului. consideră însă mai curînd Adu de a înceta fabricarea de mate brii Adunării Generale ar tre.bu Citind exemplul Kazahstanului, mişcări a popoarelor împotriva lor, care s-a deschis recent în
să se gindească că prin turnu ea a demonstrat ce poate rea colonialismului. Uniunea Sovietică, a vorbit des
Reamintind că in această şe narea Generală ca un for de riale fisionabile destinate pen ra pe care anumite guverne vor liza un popor care şi-a luat pre activitatea acestei instituţii
dinţă a fost repetată tentativa să o dea celei de-a XV-a sesiuni, soarta în propriile sale mîini. Au mai luat cuvîntul Baian
din Comitetul General de a trece propagandă, de „război rece“ şi tru scopuri militare. Aceasta de aceasta din urmă nu va intra Această republică, care în tre Almanov,- preşedintele Consiliu de învăţămint care va pregăti
problema dezarmării în discuţia in istorie ca o sesiune a solu cut era o regiune mărginaşă, lui sindicatelor din R.S.S. Kir- specialişti din Asia, Africa şi
Comitetului nr. 1 al Adunării de aceea el a impus discutarea oarece stocurile de materiale fi ţionării problemelor importante. înapoiată a Rusiei ţariste, s-a ghiză, Gheorghi Mihalevici, şe America Latină.
Generale, E. Mezincescu a rele Delegaţia R.P. Romine, sprijină transformat într-o republică cu ful lucrărilor de construcţie a
vat că problema dezarmării ge problemei „Tibetului“ şi „Unga sionabile par să fie de aseme proiectul de rezoluţie prezentat o înaltă dezvoltare. Astăzi pro Combinatului metalurgic din Reprezentantul statului Ugan
nerale şi totale afectează rela de Uniunea Sovietică. ducţia industrială pe cap de lo Bbilai. da a declarat că popoarele
ţiile internaţionale în ansamblul riei“, tentative repetate de a nea proporţii incit permit ca o cuitor a acestei republici este Africii au hotărît să opu
In cadrul şedinţei de seară a nă principiului imperialismului
lor. Dacă este incontestabil că transforma Adunarea Generală cantitate considerabilă să fie fo egală cu cea a Italiei. prime: conferinţe sovietice de „împarte şi stăpîneşte“, princi
A fost viu aplaudată cuvinta- solidaritate ou popoarele din piul — „uneşte-te şi învinge“.
măsurile de dezarmare intere într-o tribună de propagandă şi losită in scopuri paşnice, fără ţările Asiei şi Africii, a luat cu
rea lui Kamil Chapeyu, repre vîntul Bahrian Karam (R.A.U.), In şedinţa de seară au mai
sează in primul rînd marile pu de „război rece“. Am impresia, a ca puterea militară să sufere din zentantul Camerunului. El a luat cuvîntul reprezentantul
vorbit cu durere despre felul în membru al secretariatului per Somaliei, reprezentantul Comi
teri, nu este mai puţin adevărat continuat Mezincescu, că anu această cauză. Pe de altă parte, care colonialiştii distrug cultu manent al comitetului de soli tetului sovietic pentru legătu
ra naţională a popoarelor din daritate cu ţările Asiei şi Afri rile cu scriitorii din Asia şi A-
că un război nuclear ar duce la mite cercuri, anumite guverne a arătat Mezincescu, aceasta nu Asia şi Africa, despre felul în cii de la Cairo, care a cerut frida şi alţii.
care ei instaurează regimuri so-
mari distrugeri. Dezarmarea ge care au încercat să arunce praf este o propunere de dezarmare. ci-al-politi.ee care nu corespund
intereselor popoarelor.
nerală şi totală, lichidarea tu in ochii opiniei publice mondia Guvernul S.U.A. şi guvernele a-
In cuvîntarea sa Nina Popova.
turor mijloacelor materiale de le, folosind negocierile de la liate din Pactul Atlantic nu au preşedinta Uniunii Asociaţiilor
Sovietice de prietenie şi relaţii
ducere a războiului este o pro Geneva pentru a continua cursa propuneri de dezarmare pe care culturale cu ţările străine, a
vorbit despre solidaritatea oa
blemă care interesează toate po înarmărilor, continuă şi aici a- să le supună discuţiei la cea menilor sovietici cu popoarele
poarele din lume în cel mai I~ SlKS*'. _____ din Asia şi Africa şi despre le
găturile culturale cu aceste
înalt grad. Lucrările Congresului U. I. S. A sasinarea Iui Asanum a
Dl. Wadsworth, a spus în ţări, în plină dezvoltare.
BAGDAD 12 (A gerpres). ameninţă omenirea cu războiul inericani şi belgieni in turnura Luînd1 cuvîntul, Nguen Van TOKIO 12 (Agerpres). TASS vîntarea preşedintelui partidu
continuare Mezincescu, şounea atomic. luată de evenimentele din aceas transmite: Huliganii fascişti socialist care critica aspru p
TASS transm ite: tă Iară africană. Studenţii din Han, reprezentantul Vietnamu tidul liberal-democrat şi guv
adineaori că dezarmarea este o La Bagdad continuă de trei Reprezentantul studenţilor din Congo, a spus el, sprijină lupta lui, a subliniat că conferinţa de i-au asasinat mişeleşte pe Ine- nul pentru politica de întăr
Republica Populară Ungară a popoarelor pentru pace in. în jiro Asanuma, preşedinte al a alianţei militare cu S.U.A.,
problemă foarte complexă care zile lucrările şedinţelor plenare „d„e„cl-a--r-a--t că tineretul ungar spri- treaga lume. „Dorim să facem la Stalinabad va avea fără în Partidului Socialist din Japo transformare a Japoniei înt
ale Congresului al V1-lea al ţină pe deplin lupta popoarelor parte din fam ilia popoarelor li doială un rol important în nia. bază militară, pentru promoi
leclamă o ioarte serioasă consi Uniunii Internaţionale a Studen- înrobite împotriva colonialismu- bere — a declarat emisarul ti lupta popoarelor împotriva co rea politicii de nerecunoaştere
ţilor. In cadrul şedinţei din du- In dimineaţa zilei de 12 oc- guvernului legal al Republi
deraţie şi că nu este un subiect pă-am iaza zilei de 11 octom brie, lui şi sprijină propunerile lui neretului din Congo. Convinge lonialismului. 'ombrie, Asanuma rostea o cu
primul a luat cuvîntul delegatul N. S. Hruşciov cu privire la li rea noastră este că cu toţi sîn- Reprezentantul Sudanului, vântare îa mitingul de Ia Tokio, Populare Chineze. In timp
care se pretează la demonstraţii studenţilor din Camerun. Vor tem egali şi fiecare are dreptul organizat de Liga pentru alegeri Asanuma vorbea s-a apropiat
bitorul a subliniat că actuala chidarea colonialismului şi cu ta viaţă. Vom lupta întotdeauna echitabile şi la care urma să ia tribună unul dintre aceşti hi
de propagandă în Adunarea Ge încordare a relaţiilor, dintre ţări pentru pace şi vom sprijini pe gani şi 1-a lovit pe Asanuma
se datoreste în primul rînd im privire la dezarm area generală. luptătorii pentru pace, ca Hruş cuvîntul şi preşedintele Partidu un pumnal în piept. Preşedin
nerală. Se încearcă să se dea perialismului american. El este lui socialismului democratic, le Partidului socialist a fr
acela, a declarat delegatul Ca Cei prezenţi au întîmpinat cu ciov“. Nishio şi preşedintele Partidului transportat în stare gravă
impresia că guvernul pe care-1 merunului, care pune la cale La şedinţă au mai luat cu- liberal-democrat de guvernă- spital, unde curînd a încetat d
comploturi împotriva popoarelor aplauze călduroase apariţia la niînt, ikeda. Un grup de ele viată.
reprezintă dl. Wadsworth ar ii vîntul delegaţii Argentinei, Li mente. fasciste aflat în sală au
iubitoare de pace, sprijină re- tribună a delegatului tineretu beriei şi ai Organizaţiei Inter întrerupt în repetate rînduri cu-
preocupat de seriozitatea pro gimurile marionetă odioase si nationale a Ziariştilor.
lui din Congo, care a dem ascat
activitatea ingrată a O.N.U. în
Congo, rolul im perialiştilor a-
Redacţia şi administraţia z ia ru lu i: str. 6 A ^ e ^ r ^ T l ^ f o n : 188; 189 t"75. Taxa plătită ta numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T .T .R . nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - T ip a ru l: întreprinderea Poligrafică „1 M ai“- ~ Deva.