Page 41 - 1960-10

I nife! e«fiirala I
mulsudăm
Amil X U . Nr. 1805
Să construim locuinţe
m ai ieftine şi m ai bune
In anii puterii populare, har. înainte nefolosite. S-a dovedit,
ta regiunii Hunedoara s-a îm­
bogăţit ou importante construc­
ţii industriale, a căror realiza­
re era de neconceput în trecut.
La înfăptuirea tuturor acesto­
ra, oamenii muncii din sectorul
construcţii au dat o contribuţie
deosebit de importantă. Inţele-
gînd că activitatea lor pe şan­
tiere este un factor important,
de care depinde în mare măsu­
ră avîntul întregii economii na­
ţionale, ei au muncit cu patrio­
tism şi abnegaţie pentru crea­
rea a noi capacităţi de produc­
ţie — furnale, laminoare, cup­
toare Martin etc., — pentru
realizarea importantului pro­
gram de investiţii iniţiat de
partid şi guvern.
Prin munca constructorilor,
concomitent cu ridicarea a zeci
de obiective industriale, s-a
realizat şi un volum important
de construcţii de locuinţe. La
Hunedoara, Călan, Cugir, în în­
treaga Vale a Jiului, s-au ri­
dicat mii de apartamente.
Partidul şi guvernul se preo­
cupă îndeaproape de îmbună­
tăţirea muncii în domeniul con­
strucţiilor de locuinţe — acest
sector important, nemijlocit le­
gat de condiţiile de trai ale oa­
menilor muncii. Măsurile iniţia­
te de partid şi guvern sînt me­
nite să creese condiţii ca mun­
citorii, tehnicienii şi inginerii
din sectorul construcţiilor de lo­ cuinţe din cvartalul „23 August“
cuinţe să poată desfăşura o ac­
tivitate din ce în ce mai rod­
nică, pentru că uriaşul program
de lucrări prevăzut în planul de
6 ani — 300.000 de apartamen­
te — să fie Înfăptuit cu suc­
ces1.
In regiunea noastră s-au ob­
ţinut rezultate evidente în ceea
ce priveşte reducerea timpului
de execuţie a lucrărilor, scăde­
rea’ preţului de cost al construc­ cesele dobândite în domeniul
ţiilor şi îmbunătăţirea calităţii
lor. Constructorii din cadrul
I.C.S.H., care execută lucrările
In cvartalul „Poşta nouă“, au
dovedit prin activitatea lor,
preocupare pentru a construi
mai mult, mai bine şi mai ief­
tin. Ce-i drept, o vreme, la Hu­
nedoara s-au construit locuinţe
a! căror preţ de cost era des­
tul de ridicat. Acest lucru a dat
de gîndit constructorilor şi în
mod deosebit comuniştilor. A-
nul acesta, organizaţia de par­
tid a analizat cum este înde­
plinită sarcina de reducere a
preţului de cost. In cadrul
T.C.S.H. s-au format apoi co­
lective în rîndul cărora au in­
trat muncitori fruntaşi în pro­
ducţie, tehnicieni şi ingineri,
care au studiat posibilităţile de
ieftinire a lucrărilor. Ei au ţi­
nut seama de experienţa dobîn-
dită în muncă, de prevederile
documentaţiei tehnice, de posi­
bilităţile de mecanizare, de fo­
losirea înlocuitorilor d'e mate­
riale. Studiul a durat aproape
două luni. S-a putut scoate la
Iveală astfel o serie de rezerve
De cîteva zile, la panoul ăe
onoare al U.M. Cugir au apă­
rut noi fotografii. Distingem
pe cea a unui tînăr, să tot ai­
bă 28-29 de ani. Sub fotografie
o explicaţie: Tov. Gheorghe
Pienaru, fruntaş in întrecerea
pe profesii din cadrul secto­
rului turnătorie.
k respectat, trebuiau turnate
...Era in zilele premergătoa­
re Congresului partidului. In
toate secţiile uzinei s-a orga­
nizat dezbaterea proiectului de
Directive ale ceha de-al l u ­
lea Congres al P-M.R. S-au fă­
cut zeci de propuneri pentru
îmbunătăţirea muncii, s-au
luat tot atîtea angajamente.
Toate aveau un singur scop:
lupta pentru înfăptuirea mă­
reţelor sarcini trasate de par­
tid. In cadrul unei şedinţe, a
luat cuvintul şi comunistul
Gheorglie Pienaru.
__ Ceea ce a stabilit parti­
dul sînt lucruri minunate. Vi­
itorului nostru îi sînt deschi­
se perspective frumoase, lumi­
noase şi fericite. Dar pentru
aceasta, noi trebuie să mun­
Vineri 1 4 octom brie 1980
spre exemplu, că înlocuind du­
şumelele oarbe cu rumbetan
(beton de rumeguş), se poate
obţine o economie de peste 650
lei pe apartam ent; utilizarea
panourilor demontabile la co-
fraje aduce o economie de 284
Iei pe apartament etc. De a-
semenea, studiindu-se consu­
murile specifice, s-a constatat
că se pot reduce pierderile ad­
mise la oţel beton, cărămidă
etc. Pe baza celor constatate,
s-a trecut la valorificarea aces­
tor rezerve.
La îndemnul organizaţiei de
partid de pe acest şantier, con­
structorii au pornit valoroasa
iniţiativă : „La fiecare' 24 apar­ [ exploatare, se apropie un 3
tamente să se realizeze din eco­
nomii un apartament în plus“.
Rezultatele obţinute pînă acum
sînt bune. Un bloc cu 24 apar­
tamente, aproape gata la roşu,
este realizat numai din econo­
mii.
Se poate arăta, de asemenea,
că şi conducerile altor şantie­
re din regiunea noastră coor­
donează bine lucrările de con­
strucţii de locuinţe, mobilizea­
ză resursele locale de miaterii
prime şi forţa de muncă, şi în
consecinţă, asigură o mai gos­
podărească utilizare a impor­
tantelor fonduri destinate con­
strucţiilor de locuinţe. Sînt sem­
nificative în această privinţă
rezultatele obţinute de către
constructorii ce ridică noile lo­
din oraşul Deva, noile aparta­
mente din oraşul Brad şi altele.
Este, fără îndoială, un succes
şl merită să fie evidenţiate e-
forturile proiectanţilor şi con­
structorilor oare au realizat
blocurile ce s-au ridicat în str.
Genieral Bălan şl Aurel Vlaicu
din oraşul Deva.
Desigur, în comparaţie cu re­
zultatele din anii anteriori, suc­ l clştigul în brigada lor în- 1
construirii de noi locuinţe re­
prezintă, un simţitor progres.
Dar, dacă se au în vedere posi­
bilităţile mari care există în a-
ceastă privinţă pe şantiere, re­
zultatele nu pot fi socotite nici
pe departe satisfăcătoare. In
acest an, pe unele şantiere ale
Trustului regional de construc­
ţii Hunedoara s-a muncit defec­
tuos ; preţul de cost este încă
ridicat faţă de posibilităţi, rit­ t 6.280 kg. pe post. Randa
mul de lucru nesatisfăcător, iar
calitatea lasă mult de dorit. A-
ceasta a făcut ca din fondurile
repartizate pînă în prezent pen­
tru construcţii de locuinţe să
se realizeze un număr mai mic
de apartamente decît ar fi fost
posibil dacă pe toate şantierele
s-ar fi desfăşurat o bună ac­
tivitate.
In ce sectoare aie activităţii
construcţiilor de locuinţe era şi
este necesar să se facă cu deo­
sebire simţită o serioasă îm­
bunătăţire a muncii ?
(Continuare in pas. 2-a)
cim mai bine. Eu mă angajez
să fac cu tovarăşii din briga­
dă planul pe luna iunie in nu­
mai 20 de zile.
A doua zi, de dimineaţă,,o
şedinţă operativă în cadrul
brigăzii. S-au stabilit sarcini
precise fiecărui membru. Pen­
tru ca angajamentul să fie
zilnic cîte 40 picioare pentru
maşina de cusut „Ileana“. S-a
hotărît de asemenea ca rebu­
tul să fie redus sub cel admis.
Munceau cu mult spor Emil
Oargâ, ca şi Nicolae Roman
sau Valentin Ana, tovarăşi cu
o mai bună calificare şi o ex­
perienţă mai bogată. Botez şi
Codreanu ţineau şi ei pasul,
deşi sînt mai tineri. Gheorghe
Pienaru, şeful brigăzii şi Va-
sile Martiş. tehnicianul brigă­
zii, au observat insă că rebu­
tul la cei doi tineri era mult
peste cel admis.
Intr-iina din zile, după termi­
narea schimbului, brigada a
discutat cu Rotez şi Codreanu.
l-an sfătuit tovărăşeşte cum
PROLETAR! BIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VA!
Zi de salariu
1Ieri, la mina Aninoasa a
l fost si de plată a salari- 3
•r. Hor. Minerii de aici care 3
j- au încheiat luna trecută ]
cu realizări deosebite în 1
}¦ lupta pentru cărbune ^
( mult, bun şi la un preţ -j
[ de cost redus, şi-au primit 3
[ răsplata muncii.
i- De ghişeul sectorului II 1
[¦ al minei, sector care luna J
f trecută a fost fruntaş pe ^
(. grup de mineri. Sînt or- )
[¦ tacii brigadierului Hege-
t duş Bănilă, cei care au în-
P cheiat luna septembrie cu
î planul realizat în propor-
l ţie de 116 la sută şi care 3
[¦ în lupta pentru sporirea )
l randamentelor au înscris )
l[_
o creştere de 1,220 tone pe
'sssssns
Din carn etu l
[¦ CORESPONDENTULUI )
l post. Pentru ei, ca şi pen- )3
L tru mulţi alţii de la mina 3
i- Aninoasa, ziua salariilor a )
adus multă bucurie. Şi ]
l cum ar putea fi altfel, cină a
(. scrie 123,68 lei pe post de )
[ miner.
La ghişeul sectorului 1
j- îşi aşteaptă mulţi rîndul.
l Printre primii sînt cei din
t abatajul cameră nr. 1 ca-
[ re aii realizat luna trecută
t cel mai mare randam ent:
L frumos ca şi realizările.
[ Salarii sporite au primit
l mulţi mineri de la Aninoa
t sa. Minerul Constantin
i* Ciupercă care lucrează în
!3 brigada lui Pentek Alexan-
[ ăTU> a primit un salariu de
(. 3 034 iei, Berey iosif, 3.311
t lei, fiecare
LUCIA LICiU
1—f'—ii*-Jt—11—i<_t»_r\_/v
A ngajam entele
turnătorilor
Intr-o recentă consfătuire de
producţie, colectivul de la sorti­
mentul piese mecanice din ca­
drul turnătoriei uzinei „Vioto
ria“ din Gălan, a lansat a che­
mare la întrecere în cinstea Con­
gresului sindicatelor şi zilei de
7 Noiembrie. Printre altele, che­
marea prevede depăşirea planu­
lui de producţie cu 15 ia sută,
reducerea rebutului cu 60 la su­
tă faţă de admis, realizarea li­
nei economii de 5.000 lei etc.
Muncitorii care lucrează la
celelalte sortimente au răspuns
acestei chemări cu angajamen­
te frumoase.
C. CHIRÎAC.
GH. SPF.RÎOSU
corespondenţi
să lucreze, să se simtă mai
răspunzători ăe munca lor,
mai ales că este în joc anga­
jamentul brigăzii. A doua zi,
au turnat ce-i drept mai pu­
ţine picioare de maşină, dar
în schimb calitatea s-a îmbu­
nătăţit substanţial. Ajutaţi de
toţi membrii brigăzii, Botez şi
Codreanu au progresat ăe la
o zi la alta. In acest timp au
putut să toarne tot atît ăe
multe piese ca şi Emil Oargă.
fruntaşul brigăzii. Rezultatul
muncii întregii brigăzi s-a con­
cretizat in faptul că la 16 iu­
nie planul lunar a fost înde­
plinit. Angajamentul propriu a.
fost îndeplinit cu 4 zile mul
devreme.
Brigada de turnători a lui
Gheorghe Pienaru a eiştigat
atunci titlul de fruntaşă în în­
trecerea socialistă pe profesii.
...De atunci au trecut cîteva
luni. La sfirşitul fiecăreia, bri­
gada a înscris asemenea fapte
care au menţinut-o în fruntea
întrecerii pe profesii.
V. FURIR
Toate forţele la semănatul
culturilor de toamnă
t ® Luna prieteniei romîno-
3 sovietice (pag. 2-a ); A u terminat Insamînfarea griului
o I. COSTEA: Din nou Semănînd griul la timp, în cele mai suprafaţă de 32 ha. planificată a se
optime condiţii agrotehnice, membrii insămînţa cu grîu. In urmă cu 3 zile,
fruntaşi pe staţiune gospodăriei colective „8 Martie“ din ei au început însămînţările, cu ajutorul
(pag. 2- a ) ; Aîiceşti au obţinut an de an recolte maşinilor şi tractoarelor S.M.T. Alba.
tot mai mari. In anul acesta bunăoară, Pînă ieri dimineaţă, această lycrare a
« SPORT (pag. 3-a); ei au recoltat în medie la ha. 2.250
kg. grîu. şi fost terminată. S-a evidenţiat în mod
4 pagini 20 bani • Lucrările Adunării Gene­ deosebit tractoristul Ioan Giugudean,
rale a O.N.U. (pag. 4-a). Pentru ca şi în anul viitor producţia care a efectuat pentru colectiviştii din
de grîu să fie sporită, colectiviştii din
Miceşti au recoltat şi tratat din timp Miceşti lucrări de cea mai bună cali­
sămînţa şi au arat totodată întreaga tate.
Din zori şl pînă seara
O preocupare de seamă a ţăranilor sămînţări şi au început semănatul
muncitori din comuna Luncoitil de Jos, griului. Lucrîndu-se zilnic cu peste 120
raionul Brad, este aceea privind re­ atelaje, în comuna Luncoiui de Jos
coltarea şi însămîtiţarea la timp a cul­ au fost însâmînţate pînă acum cu grîu
turilor. Muncind pe ogoare din zori
pînă în seară, ţăranii muncitori din 220 ha. din cele 250 planificate. Prin­
Luncoiui de Jos au recoltat porumbul
de pe 150 ha. şi cartofii de. pe 40 ha. tre ţăranii muncitori fruntaşi în aceste
Imediat după recoltarea acestor cul­ munci se numără Alexandru Bota, A-
ron Poenar, Nicolae Bocşer şi alţii.
turi, ei au efectuat arături pentru în-
FLORIN BENEA
corespondent
1
In comuna Branîşca
In cele 6 sate ale comunei Brănişca
se desfăşoară în prezent o muncă in­
tensă pentru urgentarea recoltării şi bul de pe 482 ha. din cele 592 cul­
însămînţării culturilor de toamnă.
tiva.t.e.VJ •. * * -,- .
întovărăşiţi!, îndrumaţi permanent de
către organizaţiile de bază şi spriji­ Efecfuînd din timp arături pentru
niţi îndeaproape de către cadrele teh­
nice agricole, au reuşit ca pîn'ă ,1a 12 tnsămînţări, în cea mai mare parte
octombrie să termine recoltarea car­
cu atelajele proprii, întovărăşiţii din
tofilor de pe 158 ha., a florii-soarelui Brănişca au putut să însăminţeze
pînă acum griul pe 495 ha. din cele
de pe 4 ha, şi a sfeclei de zahăr de pe 714 planificate.
5 ha. Şi recoltarea porumbului de­ In această campanie se evidenţiază
3
11 curge cu mult spor. întovărăşi ţi! au întovărăşiţii din satele Boz şi Tîr-
J recoltat pînă la aceeaşi dală porum­ riava.
C. MORARU
n
corespondent
)
W iW w m
De
de 400 îone
Comunista Dorina Ileană, ăe la secţia marochinărie a fa­ In dimineaţa zilei de 3 octombrie, oţelarii care deservesc
cuptorul Martin de 400 tone at Combinatului siderurgic Hune­
1 bricii „Simion Bărnuţiu“ din Sebeş, se numără printre frun­ doara, au elaborat prima şarja de oţel. In următoarele 10 zile,
taşele secţiei. Ea îşi depăşeşte lună de lună norma ăe produc­ datorită însuşirii procesului teh nologic, cunoaşterii cuptorului,
3 ţie cu 15—20 la sută. ei au reuşit să elaboreze alte 21 şarje, realizînd totodată un
3 indice mediu de utilizare de 7,6 tone oţel pe m. p. vatră şi zi
rin resliieef»©a calendaristică.
1
^ Ziua de ieri a constituit pentru acest harnic colectiv ui
-] prilej de mare bucurie: a îost elaborată cea de-a 6.000 tonă de
-| oţel. Intr-o discuţie avută cu mai strul Ştefan Tripşa, Erou al
Muncii Socialiste, acesta ne-a d eclarat: „Cuptorul funcţionează
c®MSismaarIl®r specifice minunat. Vom obţine cu el succese dir. ce în ce mai frumoase“.
Economii de 0 ,4 4 lei pe fona de ofei --------¦ ¦¦¦¦¦...... ------------------------------------------------
^ Concomitent cu lupta pentru la preţul de cost pe tona de oţel PVK -ä!Ü
în valoare dc 0,44 lei.
3 sporirea volumului producţiei, in ,\.NAAAAaaAAA/' S'/'V- /V^ -'.A
3 luna septembrie, colectivul -oţe- Cele mai mari reduceri ale
3 lăriei Martin nr. 2 din Combi­
] tonsumuriior specifice au fost
} natul siderurgic Hunedoara a
dat o atenţie deosebită şi acţiu­ obţinute la fier vechi — 33,28
nii de reducere a consumurilor kg. pe tona de oţel, feromangan In sala de repetiţie a stăpîneşte mai mult pe citoa'rei Sofia Raduli, I
specifice. Gospodărind mai bine Casei raionale de cul­ mamele grijulii, ce nu este la prima ei oră de >
materiile prime, . materialele, — 10 kg. pe tonă, păcură —• tură din Orăştie răsună balet. Aici, la casa de
combustibilul, oţelarii au reuşit 5,34 leg. pe tonă. La ferosiiieiu ca nişte clopoţei de contenesc a se, irfforma cultură, împreună cu
ca prin reducerea consumurilor s-a realizat o economie de 0,54 cristal glasuri gingaşe de la tovarăşa instruc­ Dorina Bunea, Maria >
specifice să realizeze economii kg. pe tonă, iar la gaz de cocs de copii: Popescu şi alţi copii d e '
de 0,21 m.c. pe tona de oţel toare Maria Barbu:
— Şi în acest an vor
Folosesc cu pricepere m aterialele
învăţa copiii dansul, chi­
Turnatorii uzinei „Victoria“ de mangal de la 3.600 kg., la — Eu vreau să dan­ nezesc ? muncitori, îşi împlinesc^
din Călan care lucrează la sor­ 700, consumul de cuie de la 75
timentul piese mecanice, au des­ kg. la 28 kg., de petrol de la sez frumos, i . frumos de — Dar „Dansul ma­ o dorinţă Ia care rna-
făşurat în luna trecută o susţi­ 53 kg. la 2 kg. Toate acestea rinăresc” ?
nută întrecere pentru reducerea s-au făcut cu respectarea calită­ t o t , , , îi mărturiseşte mele lor n-au cutezat să >
în cît mai mare măsură a con­ ţii. Acest lucru e dovedit de fap­ — Aveţi în repertoriu
sumurilor specifice. Folosind cu tul c.ă rebutul a fost redus la prietenei sale, o fetiţă fragmentul din „Lacul viseze..,, ^
pricepere materialele, instituind ?ero. lebedelor” ?.
un regim sever de economii, ei cu zulufi de aur, pe nu­ Acordurile pianului a- ^
au reuşit să reducă consumul I. CRAŞCA
me Serana Virginia nuntă primul exerciţiu.^
corespondent Ciolna.
Fetiţe şi băieţi, ţinîn«j>
Economii de exploziv — Şi eu vreau să Fiecare este fericită du-se cu o mînă de ba-|,>
dansez frumos — se că micuţa ei va dansa, ră, fac primii paşi în î
Reducerea consumurilor speci­ spre exemplu, ei au reuşit să ob­ simţi datoare să-i răs­ va face balet. Gu ani a r t ă : un-doi-trei, un-doi-^
fice este calea'cea mai sigură ţină o economie de peste 2.300 pundă interlocutoarea... în urmă, cînd au fost trei. . . Poate că aceşti >
de ieftinire a costului produse­ lei. şi ele de vîrsta copiilor,
lor. Conştienţi de 'acest lucru, Grupuri, grupuri de nici una n-ar fi îndrăz­ . .s
minerii din Aninoasa au luat în Acest lucru s-a datorat respec­ fetiţe între 6 şi 14 ani, nit să viseze măcar aşa
luna septembrie o seamă de mă­ tării monografiei de puşcare, „discută” cu însufleţire ceva. Şcoala de balet paşi, acum nesiguri şi Ş
suri care au făcut posibilă rea­ încărcării găurilor cu cantitatea despre minunata artă a era doar pentru odras­ stîngaci, vor constitui >
lizarea unor însemnate econo­ optimă (calculată) de exploziv, începutul unei munci în-ş
mii. Numai la exploziv şi capse, burării în bune condiţiuni a delungate, al unei pa-<
găurilor de mină.
baletului. Emoţia primei lele celor avuţi. siuni viitoare.
aceste zile se pare însă că . . Viviana, fiica mun- D. CRICOVEANU >
vO
Eliberarea terenurilor de culturile Urzii a constituit în aceste zile una -m t r e cele mai importante preocupări ale mem-
brilor gospodăriei colective Petofi Sandor" din Deva. Iată !n cli?eul m dreapta ciţiva ăintre ei recoltind cartojU
Pe feţele tinerelor colectiv iste Balazs Terezia şi Zsok T e-rezia> surprinse tn clişeul din stl se m m J ulL mU
rea. Producţia medie de cartofi depăşeşte 19.000 kg. la ha. - •- L— ’ -—