Page 104 - 1963-07
P. 104
Pag. «
ORUMUt SOCIAlISMUlin Nr. 2672
ULTIMELE ŞTIQ1 * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE $Tl6l * ULTIMELE $TlTH Sreceese ale {ăriBor frăţeşti
în jdpîhmmI aremesiiria al aaaâui 1063
R. P. BULGARIA
SOFIA 30 (Agerpres) — crescut fală dc ţerioada corespunzi«
Agenfia B7.A. anunţa cu pionul loarc a anului trecut cu 14J la sută,
producţiei industriale globale pc pri investiţiile capitale cu 18,7 la sută,
mul seinest'u al anului J9G3 a fost circulaţia mărfurilor cu amănuntul cu
îndeplinit în R.P. Bulgaria in pro 8,4 la sulă, productivitatea muncii po
porţie de 101,1 la sula. In compa cap dc lucrător industrial cu 3.2 la
GENEVA: Comitetul celor 18 state Lupta negrilor din S.U.A. continuă raţie cu aceeaji perioadă a anului sută.
In agricultură a crescut suprafaţa
trecut, se spune în comunicatul Direc
insăminţată ji septetul de vite. Volu
ţiei centrale dc statistică, volumul
pentru dezarmare şi-a reluat lucrările NEW YORK 30 (Agerpres). — loc şi 1n alle localităţi din sudul producfici industriale a crescut cu mul total al lucrănilor mecanizate a
Demonstraţi anlirasiste au avui
In timp ce comisiile Congresului
continuă la inlinit discuţiile în ju şi din nordul Statelor Unite. 9,8 la sută crescut cu aproximativ 7 la sută Au
fosl construite instalaţii pentru iriga
GENEVA 30 (Agerprcs). — nativa reglementării lor pe calea ar soluţionare prin tratative şi înţelege rul legislaţiei cu privire la dreptu
La 30 iulie, In Palatul Naţiunilor din melor este de neconceput tn epoca re. Oricît de spinoase ar H aceste rile civile propuse de preşedintele Comisia congresului, care exami Producţia dc energie electrică a ţie pe o suprafaţă dc 102.500 hectare.
Geneva au fost relualc lucrările Co- bombelor atomice, a celor eu hidrogen probleme ele pot fi şi trebuie rezol Kennedy, aulorilălile americane con nează proiectai de lege cu privire la R. P. POLONĂ
mitelului celor 18 stata pentru dezar şi a rachelelor balistice. Cind pro vate pe oalea tratativelor", tinui arestările în rîndurile demon drepturile civile, a continuat audie
mare. Deschiîînd şedinţa, Gcorge M:i* blemele sint analizate ou c.tlm, în „.Delegaţia romlnă, a încheiat re stranţilor de culoare. Poliţa a ares rile la 29 iulie Depunînd In faţa VARŞOVIA 30 («c/.rr.! _ produc(ia globală a industriei ener
covescu, adjunct al minisiru'ni aia- spirit realist şi cind negocierile sint prezentantul R. P. Romîne, se va stră tat la 29 iulie la New York adi acestei comisii, guvernatorul stalu Potrivit, comunicatului ! ,.,r(iei cen getice a crescut, in comparaţie cu pe
corilor externe, şeful delegaţiei R. P. purlale cu dorinţa de a se ajunge dui să contribuie la progresul si suc 50 de demonstranţi negri, astfel că lui Florida, Farris Bryanl, s-a de trale dc statistică a II /*. Polone, va rioada corespunzătoare a anulai 1962.
Romîne la lucrările Comitetului ce la o înţelegere, se găsesa şi soluţii, cesul negocierilor pe care le reluăm numărul total al celor arestaţi de clarat împotriva chiar si a celor mai loarea producţiei globale realizate dc cu 10 I la suta, industria combustibi
lor 18 stata pentru dezarmare a spus se obţin si rezultate". astăzi". la începutul acestei luni, se ridică neînsemnate măsuri împotriva se i:n/uslria poloneză în primul semes lilor cu 4 0 la sută, industria siderur
inlre altele : „Începem a cincea sesiu In prezent este de necontestat fap A luat apoi cuvîntul Semion K. Ţa- numai la New York la peste 670 gregaţiei rasiale. tru al anului curent a crescut cu 3.3 gică cu 2.8 la sută, industria construc
ne a lucrărilor Comitetului celor 18 tul că Tratatul de la Moscova con rapkin. reprezentantul Uniuni! S>vle- de persoane. Luni, la patru mari şan Cind si cil ce rezultat va lua sfîr- toare dc mafini cu 12,4 la sulă, in-
stata penlru dezarmare, sub semnul tribuie în bună măsură la slăbirea în tice care a declarat că realizarea în tiere de construcţie din diverse car şit dezbaterea din congres cu pri la sulă in comparaţie cu primele jmc dustria chimică cu 4.5 la sută.
unui eveniment de o deosebită lm- cordării internaţionale, la lichidarea ţelegerii Intre ce>Ie trei puteri nuclea tiere ale New York-ului, au avut vire la amintita Uge, nu se ştie luni ale anului trecui. Planul pe pri Au crescut suprafeţele însămintate
ivn'lanlă pentru viala înleruMianală, războiului rece, la crearea unul cli re cu privire la interzicerea parţia loc demonstraţi ale populaţiei de Există evidente încercări de a pre mul semestru a fost îndeplinit in pro cu grîu, orr, legume fi culturi furaje
penlru relaţiile dintre slate. Aşa erm mat propice colaborării popoarelor lă a experienţelor cu arma nuoleară odoare împotriva segregaţiei pe lungi cit mai mult dezbaterile De porţie dc 100,9 la sută. re. Şeptelul de bovine a sporit cu 2.5
este cunoscut, la 25 iulie a fost para din lumea inlreagă. Orice realizare deschide noi posibilităţi pentru rezol care o practică patronii acestor şan fapt, legea nu prevede măsuri esen fn primele ţase luni ale anului. la sulă.
fat !a Moscova Tralalul intarv.uut în rle acest gen trebuie salutată şl sus varea unei probleme de cea mai mare tiere. In acelaşi timp, demonstran ţiale penlru eliminarea segregaţiei
tre Uniunea Sovietică, Statele Unite ţinută deoarece ea nu poale sluji de- importantă şi actual i la le a contempo ţi au continuat să blocheze birou rasiale, ci doar unele măsuri împo
Si Marea Brjtanie. referitor la inter cil intereselor popoarelor. raneităţi — dezarmarea generală şi rile primarului New York ului, Wag- triva anumitor forme de segregaţie.
zicerea experionlelor cu arme nuclea „In acelaşi limp — a spus reprezen- loială — )a care Comitetului celor 18 ner, şi ale guvernatorului stolului Însuşi ministrul Justiţiei al S.U.A., âj>ezba4eir3 5e dam CensSBiul
re In atmosferă, In spaliul cosmic şi lanlul romin — Irebuie subliniat că lucrează de mult. New York, Rockfeller. Robert Kennedy, a declarat la 29
sub apă şi In cileva zile semnătura acordul inlcrvenil inlre cele trei pu Delegatul sovietic a făcut apel la La Boston, cileva zeci dc persoa iulie într-o convorbire cu un grun de Securitate
celor trei miniştri de exlernc va fi teri nucleare este doar un în’.vput. membrii Coniilelului să depună efor ne, negri şi albi. au blocat limp de de studenţ străini, că „chiar dacă
aşternută sub ullimele cuvinte ale un prim pas. Problema de bază con turi sporite în vederea soluţionării o oră intrarea în clădirea comilc- congresul va aproba legea cu privi NEW YORK 30 (Agerpres) — Portugalia nu a folosit în coloniile
textului convenil. Salutăm cu căldură tinuă să răniinâ in fala omenirii ca problemei dezarmării, precum şi pen tuleit şcolilor penlru a protesta îm re la dreplurilc civile. Slalele Unite Consiliul de securitate a continuat ci din Africa armamentul furnizat
încheierea acestui Tratat .şi felicităm ncrc/.o'vată şi aceasta este dezarma tru înfăptuirea unor măsuri care să potriva segregaţiei practicate în şco vor continua să aibă serioase pro în după-aminza zilei de 29 iulie de partenerii ei din N.A.TO.
1
cele trei puteri care au dus In bun rea generală şi loială' . conlnbuie la destinderea încordării lile publice bleme rasiale". examinarea problemei siluaţei din După şedinţă, reprezentanţii pu
sHrşil negocierile. Pretutindeni po George Maro v eseu a subliniat că inlernalionale ca, de pildă, încheie coloniile porlughcze din Africa terilor occidentale şi, in special,
poarele au primit această şlirc eu în ceea ce priveşte poziţia delzg iţiei rea imediată a urnii pacl de neagre Luînd cuvînlul, reprezentantul U- delegoţa americană, au continuat
uşurare şi satislaclic". R. I\ Romîne. ea a fost afirmată şi re siune Snlre ţările N A TO şi slalele Grave niunii Soviclice, Nikotai Fedorcnko, in culise o vie activitate pentru a
„S-a verificat acum încă o dată va afirma şi în viitor. în conformitate participanta la Tralalul de la Varşo 'ăs’i a anunţai că va vota în favoarea determina ţările africane să accep
a spus in continuare reprezentantul cu ideea exprimată de către preşedin via. crearea unor zone (lenuoleariza- înfr-uii centru minier din HoIsîIîi proicclnlui de rezoluţe nfro-asijlic te modilicarea esenţială a proiec
romîu. axioma că in vremurile noas tele Consiliului de Stat al Republicii le în diferite regiuni ale globului. care conline propuneri pozitive pen tului de rezoluţie prezentat in Con
tre, tn actuala etapă a dezvoltării so Populare Romîne, Ghcorghe Gîieor- In cadrul aceleiaşi şedinle au mai LA PAZ 30 (Agerpres). — loc în ullimele zile ciocniri armule, lru rezolvarea problemei în dez siliul de Securitate de Ghana, Maroc
cietăţii. singura cale raţională pen- qhiu-Dcj, care a arălal : „Probleme luai cuvînlul reprezentanţii Statelor Agenţiile occidentale de presă re în urma cărora au iost înregistrate batere El a subliniat că Uniuaen şi Filipine. Potrivit agenţiei France
tru rezolvarea problemelor interna le inlernalionale liliqioase rectamâ Unile, .Angliei. Braziliei, îlaIiei Indiei, Sovietică consideră aceaslă rezoluţie Presse, intr-o înlilmre pe care au
latează despre izbucnirea unor grave mai multe victime omeneşti. In co
ţionale o constituie tratativele. Alter o abordare chibzuită, spirit realist. Mexicului, R.A.U., Cehoslovaciei şi tulburări in principalul centru minier municat se spune că minerii au ocu ca un minimum, apreciind că este avut-o cu reprezentanţii ţărilor afri
Canadei. din Bolivia. Calavi. Minerii din pat slaţa dc radio a Societăţi mi redactată în termeni foarlc moderaţi. cane. după şedinţa de dupâ-amiază
această localitate se află in grevă dc niere, supunînd controlului lor Reprezentantul sovietic a declarat, a Consiliului, reprezentanţii S.U.A. si
Noi state declară că vor semna Tratatul mai multă vreme în sprijinul reven emisiunile ei. pe de allă parte, că apelul la „bu Norvegiei au încercai să obţină ac
Decfarafiile preşedintei dicărilor lor economice. Autorităţile In acelaşi timp, intr-o loialitate năvoinţa colonialiştilor portughezi, ceptarea de călre ţările alricane a
tripartit de la Moscova F. D. I. F. au organizat aspre represiuni împo învecinată (Oruro) a avut loc o mare propus dc prietenii atlantici ai amendamenlelor propuse de puterile
triva greviştilor, ceea ce a alras dcmonslraţe muncitorească la care Porlugalici, consliluîe o formulă occidentale şi în special eliminarea
FRAGA 30 (Agerpres). — Prin aceasta se creează condiţii m;ii BERLIN 30 (Agerpres). — acţiuni şi mai holărite din partea au participat mii de oameni. De periculoasă şi inacceptabilă. Con- din proiectul afro-asiatic a aprecie
După cum transmite agenţia Cele- favorabile şi pentru transformarea lnir-o declaraţie dală pnolicilălii la lor. Intr-un comunicat al Ministeru monstranţi au parcurs principalele damninrl genocidul practicat dc co rii că sitaalia din coloniile portu
k*. guvernul R. S. Cehoslovace a dai Babanilor şi a zonei incditcraniene în Berlin de Eugenie Collon, preşedinta lui de Interne al Boliviei se arata că străzi ale oraşului, şcundind lozinci lonialiştii portughezi în Alrico, re gheze reprezintă o ameninţare pen
publicităţii o deolaraţic cu privire la zone demicleai izale. Guv ernul bulgar Federaţiei Democrale Inlernalionale prezentantul Uniunii Sovietice a de tru pace, precum şi a unei limite
rezultatele tratativelor triparlilc rle va face şi pe viilor tot ce depinde a Femeilor, se arată între altele : la Catavi şi in împrejurimi au avut antiguvernamentale. clarat că desfăşurarea votului asu de timp în care Portugalia trebuie
la Moscova privind interzicerea ex de el pentru atingerea aceslui Ici. „Femeile care sînl deosebii de în pra rezoluţiei afro-asialice va per să se conformeze hotărîrilor Adu
perienţelor cu arma nucleară in al- MONROVIA 30 (Agerpres). — grijorate de urmările nefasle ale ex mite să se stabilească cine este de nării Generale şi ale Consiliului de
mosleră. spaliul cosmic şi sub apă. Luînd cuvînlul la o conlerlnla In perienţelor nucleare asupra sănătăţi Ciocnii*! de itilercse inlre St. E'\ G. pariea colonialismului portughez, şi Securitate. Cei doi reprezentanţi
Tratatul, se spune în declaraţie prin ternaţională a femeilor care a avut copiilor parlicipă pretutindeni la mă cine sini adevăraţi prieteni ai A- ai puterilor occidentale au încercat,
tre altele, corespunde intereselor vi- loc la Monrovia, preşedintele Libe surile care urmăresc interzicerea a- an Af mesa fricii. de asemenea, să impună ţărilor a-
lale ale slalelor parlicipante la Tra riei. William Tubinan, a sprijinii Tra ceslor experienţe primejdioase. In lu şi A luat apoi cuvîntul reprezen- îricane ideea unei aşa-zise „pre
tatul de la Varşovia şi exprimă do iului parafat la Moscova cu pitire na iunie a.c. Congresul Mondial al BONN 30 (Agerpres). — deoarece posibilităţile de export ale tanlul Glumei, Alex. Quaison-Sackey. zente" a O.N.U. în coloniile portu
rinţa de pace a tuluror popoarelor. la interzicerea experienţ îbir tfu ri Femeilor, convocat de F D I F. la Mos Cercurile economice vest-gcrmanc acestor ţări în RFC. (este vorba, care a relevat ta rindul său caracte gheze în persoana unui „raportor"
El poale contribui la realizarea unui ma atomică. El a declarai că gu* e mil cova a adresat femeilor de pe ţoale silit nemulţumite de modul in care a bineînţeles, do exportai de malcrii rul foarte moderat al proiectului al Consiliului de Securitata Amen
progres în tratativele cu privire )a Liberiei va adera la Trotilul de la conlinenlele chemarea de a desfăşura Iost realizat acordul privind asocie prime clline care să fie prelucrate în de rezoluţe afro-asialic. El a ară damentele occidentale se referă şi la
:
dezarmarea generală şi totală — te Moscova care corespunde rcv.ol Miilor mod avantajos de industria vest-ger- tat că ţările africane cer Portu prevederea proiectului afro-asiatic,
o aclivitate intensă penlru menţine
lul principal al tuluror popoarelor adoplalc la Conferinţa de la Adlis rea păcii. Congresul a pus mari spe rea celor 18 |ări africane cu Piaţa ••nană). vor fi îngreunate de tarifele galiei să recunoască drcplul la auto care cere tuturor statelor să ince-
iubitoare de pace. Abeba cu privire la declararea Afri ranţe în lraîa11vele de la Moscova a comună (C E E ). vamale ridicole ale Comunităţii Eco determinare al popoarelor din co loze livrarea de armament Portu
Guvernul R. S Cehoslovace decla cii zonă dcnuolearizală reprezenla.n|îlor celor Irei puleri ato După cum reiese dinli-un articol nomice Europene. loniile portugheze. galiei. prevedere care nelinişteşte
ră lolodată că 6)>rijină deplin propu Preşedintele Tubman a «hemul de mice publicat de ziarul vest-german Ministrul de exlerne al Portugaliei in mod evident puterile occidentale.
nerea Uniunii Sovietice ou privire la legatele la conferinţă reprev,>n;in l 20 Femeile şi mamele din Intrevga lu „Frânkfurler Rundschau", aceste „Frânkfurler Rundschau" arata în a încercat să răspundă din nou ar Reprezentantul Ghanei a declarat
încheierea imediată a unui pact de de 1 ări. să ceară guvernelor Ier să me se bucură că spemnlele lor s-au continuare că. abstracţie lăcînd de după tntîlnire că nu a fost reali
neagresiune între statele membre ale adere cil mai grabnic la Trv* nl de adeverii. Aceasta le învifleţeş'e în cercuri se tem în primul rînd, că in fostele colonii belgiene. Congo şi gumentator de netăgăduit cuprinse zat nici un ecord care să satisfacă
N A T.O. şi 6latele participante la Tra la Moscova. continuarea ţiplei pentru o ilt mai teresele vest germane iu unele ţări Ruanda Urundi, precum şi de Soma în cuvînlăriîe majorităţi membrilor ţările africane şi autorii proiectului
tatul de la Varşovia ca şi toate ce TOKIO 30 (Agerpres). — grabnică rca'lizarc a dezarmării tota africane neasociatc, co dc pildă Tan- lia. ţoale statele africane asociate Consiliului de Securitate de rezoluţie.
lelalte măsuri domeniul destinderii Ministrul de exlerne aJ Japoniei, le şi conlrolate". j ganica şi Nigeria, sini ameninţate, sint foste colonii franceze „Franţa, El s-a slrăduit în special să con Lucrările Consiliului de Securitate
scrie ziarul, nu a făcut niciodald un
încordării, propuse în «ursul -tratati Masayosiii Ohirn a declarat în ca secret din faptul că este in căutarea vingă Consiliul de Securitate că continuă.
velor de la Moscova de călre Uniu drul unei conferinţe de presă tarea unor căi şi mijloace de a crea legă-
nea Sovietică. avut loc la 30 iulie la Tokio că gu luri noi cu fostale ei colonii din
SOFIA 30 (Agerpres). — vernul japonez inlenlionează să sem Acţiuni ale budiştilor în Vietnamul de sud Africa. Recentul acord de asociere Puternică demonstraţie a ţăranilor belgieni
Poporul bulgar, ca şi popoarele al neze Tratalul încheiat la Moscova lr.-
tor |âri — «e spune într-o declara- Ire Uniunea Sovietică, Statele Unite SAIGON 30 (Agerpres). — pale ale Saigonului o marc demon- esle unul din aceste mijloace. Franţa BRUXFWES 30 (Agerpres).— Potrivit agenţiei, împotriva de
Iic* a guvernului Republicii Populare şl Anglia cu privire la interzicerea Agenţiile de presă anun(ă că in straţe. O altă mare maniiestaţe — arc o influentă holărilonre asupra După rum relatează coresponden monstranţilor care erau grupaţi fn faţa
Bulgaria In legălură cu Tralalul de experienţelor cu arma nucleară. Vietnamul de Sud continuă acţiunile la care au participat 15000 de per distribuirii banilor din fondul de dez tul din Bruxelles al agenţiei Reuter, prefecturii din Mons au fost trimişi
la Moscova privind interzicerea ex El a subliniat, de asemenea, că de prolesl ale budiştilor împotriva soane a avut loc şi in oroşul Huc. voltare vesl-european şi îşi asigură peste 5.000 de ţărani din împrejuri 400 de poliţişti. Pentru a împrăştia
In ciuda (aptului că guvernul a
perienţelor cu arma nucleară în at Tratatul de la Moscova este sor'rnit politicii diemiste de discriminare re cu acest prilej o parte hotărîloare mile oraşului Mons (Belgia) au parti pe demonstranţi, poliţiştii au folosit
mosferă. spaţiul oosmio şl sub apă — în unanimitate de către poporul japo ligioasă. anunţat pedepse pentru cei care vor cipat la o puternică demonstraţie de grenade cu gaze lacrimogene, bastoa
consideră că acest acord constiluie un nez, care a avui de suferit de pe ur Aproximativ 7.000 de sud-vlelna- închide maqazinele. majoritatea pră din piaţa ţărilor africane". Ziarul ne de cauciuc şl furtunuri cu apă. fn
pas important înainte, «are deschide ma bombnrdamenlelor atomice. roezi, adepţi ai diferitelor secte bu văliilor în oraşul Huc au fosl închi conchide că acordul încheiat va fi protesl împotriva majorării impozite rindul demonstranţilor au fosl opera
perspective noi, mal bune, penlru re OOPENHAGA 30 (Agerpres). — diste, au organizai pe străzile princi se la 30 iulie. folosit de Frânta pentru a şi asigura lor agricole. te arestări.
zolvarea problemei dezarmării gene In urma unei şedinţe a Consiliului propriile ei interese în aceste tari, tn
rale şi totale. de Miniştri danez care a avut Joo în
Guvernul bulgar este gata să parti dimineaţa zilei de 30 iulie, primul Conferinţa anglo-malteză în impas dauna celorlalţi parteneri din Piata Grupul de studenţi americani
cipe la acest tratat şl speră că el va ministru aJ Danemarcei, Jens OMo comună.
intra în vigoare în viitorul cel mai ICrag, a declarat că Danemarca va „Franklurtor Rundschau" consideră şi-a încheiat vizita în Cuba
apropiat. semna Tratatul cu privire la intarzi- LONDRA 30 (Agerpres). — tinuării conferinţei de la LorvlM oti că astfel a reieşit şi mai puţernio în
ta timp cil guvernul engl-îz rci.iză să
înţelegerea la care s-a ajuns cu cerca experienţelor nucleare, parafat După cum reiese din relatările a- evidentă faphil că „politica qonera’n- I!AVANA 30 (Agerpres). — cunoscut că el sint pregătiţi 6ă facă
privire la parafarea tratatului va con la Moscova, îndată ce lextul aces genţei Reutcr.,con(erinta care se des dea garanţii cu privire la organiza Un grup de 58 de studenţ ameri fată oricăror represiuni la reîntoar-
făşoară la Londra Inlre reprezentan rea unui plebiscit penlru * -nsliţirrea lui de Gaulle poate să ducă la crea cani şi a încheiat vizita de o lună dc ceiea lor în Statele Unite. La confe
tribui Intr-o măsură considerabilă la tui acord va fi semnat de către cele ţi ministerului coloniilor al Mani unui nou guvern in insuii Malta îna rea unor confliile de inlerc.se (cu par zile în Cuba. timp în care au vizitat
întărirea încrederii între state şl la trei puleri — U.R S S., S U.A. şi Ma rinţa dc presă studenţii americani au
destinderea încordării Internationale rea Britanie. Britanii şi cei ai partidelor politice inte ca aceaslă colonie- ră primească tenerii din Piaţa comună — N R ). diverse localităţi şi au luat ounoşlin- subliniat că opinia publică americană
din Matla a ajuns la un Impas. „Pînă in mod formal independenta. Lide*il Avertismentele date de multă vreme 13 de lupta poporului cuban pentru este dezinformata asupra realizărilor
in prezent, scrie comentatorul aces politici din Malta arată, de asemenea, independentă $i reconstrucţia tării poporului cuban.
tei agenţi, conferinţa oare a începui că Dom Minloff, liderul ni ucip:ihilni de observatori lucizi au devenii pe baze socialisto.
5 milioane de şomeri de acum două săptămîni nu a fost în partid al opoziţiei, partidul laburist, acum o realitate politico ... Penlru noi Membrii grupului au organizat la
stare să reglementeze divergentele a declarai că va părăsi chiar confe- acordul încheiat are aqălat de el 29 iulie o conferinţă de presă la „Vrem să ni se înapoieze
WASHINGTON 30 (Agerpres). — Perfecţionarea proceselor tehnolo serioase dintre părţ". Reitar citează rinla dacă nu vor fi îndeplinita re cileva ghiulele". Havana, in cadrul căreia an făcut ceea ce ni s-a furat"
Potrivit datelor Uniunii sindicale gice si a automatizării producţiei au în acest sens declaraţiile tui Hcrbert vendicările populaţiei malleze ou pli
Afl-Cio, în prezent în Statale Unile devenit, în condiţiile economiei ca Ganado, lider al partidului 'raţiona- vire la organizarea unor noi alegeri HAVANA 30 (Agerpres). —
pitalista, un flagel pentru oamenii Frontul acţiunii populare din Chile
există aproximativ 5 milioane de şo list-demorratio din Malta, care a su şi la garantarea drepturilor celăle-
muncii. Oamenii care au lucrat loală blinia! că nu mai vede utilitatea con neşti. sprijină întrntotul poporul cuban,
meri dinlre oare 1.000.000 nu au de viata în producţie, arată Afl-Cio, de
lucru de mult timp. revoluţia sa şi cea de-a doua decla
vin tot mai frecvent Inutili. „Mulţi 1 raţie de la Havana, a subliniat in
I dmlre ei n-au de lucru penlru un Arestări in rîndurile „Mafiei" l ' . : * tr-o convorbire cu corespondentul
Tîrguielile anumit limp sau poale pentru tot ziarului „Revolucion" senatorul Bal-
deauna". tosar Castro, unul din conducăto
de la Bruxelles Ca urmare a discriminării rasiale, ROMA 30 (Agerpres). — lor proprietari funciari Un număr de rii Frontului acţiunii populare. El a
Autorităţile italiene continuă acţiu conducători al acestei nrg.uuzaţii au
şomajul in rîndurile populaţiei de cu subliniat în continuare că intre gu
BRUXELLES 30 (Agerpres), — nile întreprinse in ultima vreme, la (ost aresla|| la 29 iulie la ’aterno.
In cadrul celei de-a doua 2i a loare clin S.U A. osie de două ori insistenţele opiniei publice, penlru a Iar in noaptea de lunt spre -njrţ au vernele statelor Chile şi Cuba exis
tă relaţii diplomatice normale.
Sesiunii Consiliului ministerial al mai mare decit In mulurile albilor. pune capăt acţiunilor teroriste ale mal (ost anun|ate alle ze. 'e .«restări. Referindu se la situalia internă
Pielei comune, a fost luală in dis 25 la sulă dni lineni negri nu au de organizaţiei „Mafia" care operează Poliţia a descoperit, de as »nn»n«»j, un din Cinic. Baltasar Castro a arătat
cuţie problema relaţiilor comerciale lucru. mat ales în Slcllla, fn folosul mari depozit de arme şl de muniţii. că atit-i timp cît cuprul şi salpetrul
dinlre acest organism economia vest- se află in mîinile monopolurilor
european şi Statele Unite, problema americane, economia stalului Chile
care, după cum ammlesc agenţiile de Scurte ştiri ® Scurte ştiri • Scurte ştiri va fi subordonată intereselor lor Din
persă americana. înveninează rapor pricina scăderii artificiale a pretu
turile dinlre Washington şi capi NEW YORK. La O.N.U. s a anun gres , a înşelat speranţele ţărilor explodase în faţa clădirii siguranţei rilor la cupru, a subliniat Caslro.
talele vesl-cuiopene. După cum a- ţat oficial ta guvernele U.R.S.S. şi latino americane. din Madrid, o alia bombă a explo Chile a pierdut in ultimii ani 10
mir.tă Agcnlia Associated Press. In S.U.A. au înaintat Secretariatului ROMA. La 30 iulie, muncitorii de dat în cursul nopţii de luni spre miliarde doîari. „Nouă nu ne tre
şedm|a de marii Consiliul ministe general al O.N.U. pentru înregistra la minele de suli şi de sare din SI- marţi, in sediul central al sindicale buie „Alianţa pentru progres" Vrem
rial al Pielei comune a refuzat să re o copie a memorandumului cu cilla au declarat o grevă de 24 de lor trancblste. să ni se înapoieze ceea ce ni s-a
efectueze reduceri la tarifele va privire la Înţelegerea dinlre U.R.S.S. ore. Greviştii cer ca toate întreprin PORT OF SPAIN. Referindu-se la furat", a declarat senatorul chilian.
male. sporite lunile Irecule penlru şl S.U.A. în legătură cu Instalarea derile Industriei extractive de pe recenta conferinţă care a avut loc
importul din S.U A. de carne (le pa unei linii directe prin tclelip intre Insulă 9ă (ie expropriate şl predate Ia Port ol Spaln (in Trlnidad) cu
săre şi conserve de carne dc pasăre. Moscova şi Washington. autorităţilor regionale. participarea preşedinţilor Guyanei
Agenţia citată subliniază că refu CARACAS. La o conferinţă de In dimineaţa aceleiaşi zile la Britanice. Trinidad Tobaqo. Jamaicăi Aspect al mizeriei populaţiei
zul Consiliului minislerial a fosl de presă, Larrasabal, candidat în alege Palermo, centrul regional a) Siciliei, şl Insulelor Barbados, agenţia Pren- din Haiti. După datele oficiale
terminat de atitudinea reprezentan rile prezidenţiale, s a, pronunţat pen a avut loc un mare mlllng şl o de sa Lalina menţionează că în cursul publicate dc O.N.U. C0 la sulă din
ţilor francezi oare au refuzat să ad- lru anularea interzicerii activităţii monstraţie a oamenilor muncii in discuţiilor care au durat patru zile, copii? din Haiti sînl bolnavi dc
milă reducerile la aceste tarife va P.C. din Venezuela şi a partidului sprijinul minerilor grevişti. Clteva preşedinţii au ajuns la o înţelegere tuberculoză, malarie şi alte boli.
male cerule de S.U.A. Statele Uni „mişcarea revoluţionară de stingă". mii de locuitori au demonstrat pe asupra unor probleme de ordin eco La Port-au-Prince, capitala ţării,
le. după cum se ştie, au insistai în Aceste partide, a subliniat el, tre străzile din centrul oraşului cerlnd nomic. populaţia rămasă iără ocupaţie,
ultima vreme să oblină aceste redu buie să aibă dreptul deplin de a eliberarea Sldllel de tub dominaţia Potrivit agenţiei, s-a căzut de îşi vinde lucrurile sărăcăcioase
ceri intrucît consideră că in mo participa la alegerile din noiembrie. monopolurilor. acord să se ceară guvernelor ţări din casă penlru a-şl încropi o
mentul de fală taxele vamale ridi Larrasabal a arătat, de asemenea, MADRID. După rum anunţă co lor latino-ameriranc să renunţe la mînedre.
cate împiedică exportul de aseme că programul american de „ajuto respondentul din Madrid al agenţiei barierele tarifare, care împiedică IN FOTO: Copii de negri din
nea produse americane în lănle rare" a Americii Latine, cunoscut France Presse. la un interval de comerţul liber dinlre ţările acestei Hailj care suferă de foame cro
Pielei comune. sub numele de „alianţa penlru pro numai clteva ore după ce o bombă zone. nică.
RfcdactlA sl administraţia- z i a r ® W3 9, oo 1$ 8#, ţjj.ys, flOTf. Ta**-în amaew conform aprobării Directfci Generale -RT.TUU nr. 263.32a din rt «AtamKh* 1040 _ 1 Im ---