Page 103 - 1963-07
P. 103
Mr. 267?, DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Să ns ocupăm cu grijă de buna organizare şi Pregătiri pentru
deschiderea noului
urare a adunărilor organizaţiilor de partid
an şcolar
Organizaţiile de bază sini temelie lor şl să stabilească măsurile nece unii tineri etc. Au fost stabilite unele
partidului. Ele au. aşa cum prevede sare in scopul îmbunătăţirii muncii. măsuri, organizaţia de bază adop- în Invăţâmîntul
Statutul partidului, de îndeplinit sar* La adunarea organizaţiei de bază a Und o hotlrlre. Membrii de partid Inginer fi tiran-
cini deosebit de importante. Unul fosl Invitat şi tov. Gh. Zudor, di Nistor Irinca, Zaharia Scrîndiţă, N«igy gar, frămintaţi de
dintre mijloacele eficace de mobili rector al Alellerelor R.M.R, din Si- Coloman şl alţii au primit ca sar politic U.T.M. acelaşi gînd, aple-
zare a tuturor membrilor şi candida meria. cină de partid să se ocupe de ajuto O dată cu ajializa felului în care cnli asupra insta-
ţilor de partid la Înfăptuirea acestor Această adunare a organizaţiei de rarea unor tineri în vederea creş s-a desfăşurat tn anul 1962—1963 fn- tot iei, caută cu
sarcini 11 constituie adunările organibază P.M R. s-a dovedit a fi extrem terii nivelului lor de cunoştinţe pro- vSlămînlul politic, Comitetul orăşe înfrigurare o so
zaţiilor de partid. dc eficace. La discuţii s-au înscris fe.sionale, tn privinţa îmbunătăţirii nesc UT.M. Deva a 6tabilit măsuri luţie tehnică mai
In aceaslă privînlâ o experienţă 17 tovarăşi. Mulţi dintre el printre disciplinei în producţie. Tov, Ştefan care să conducă Ja ridicarea pe o avantajoasă. Ingi
bună au dobindit multe organizaţii care tov. Ion Lovasz. Mircea Pe- Circiumaru, locţiitor al secretarului treaptă superioară a învătămîntului nerul Ghcorghe
de bază de la Atelierele de repara* trescu. Mircea Fodor, Avram Albu organizaţiei de bază a purtat o dis politia U.T.M. Ou ocazia adunărilor Cucu, împreună cn
material rulnnt din Siineria. şl alfii, au discutat ou multă compe cuţie cu elevtt muncitori din cadrul
generale ale organizaţiilor U.T.M. în strungarul fiurlha
In organizaţia de bază din secţia tentă problemele privind sllualla în secţiei care au absolvit clasa Xl-a care s-a analizat desfăşurarea învâ- loan, de la stnm-
vagoane spre exemplu, adunările ge deplinirii sarcinilor de producţie, au a şcolii medii serale şl trebuie să sus tâmfntulul politic au fost consultaţi găria de cilindri a
nerale au loc o dală pe lună. Ele venit oi propuneri penlru înlăturarea ţină acum examenul de maturitate. şl cursanţii în vederea stabilirii for C S. Hunedoara,
se pregătesc de fiecare dată cu răs unor neajunsuri existente în domeniul S-au luat măsuri de organizarea unor melor de învăfămînt pe anul şcolar studiază fnocesul
pundere. Pe baza planului de muncă excursii, unor acţiuni de muncă pa 1963—196-1. Astfel, pe raza oraşului tehnologic al fabri
Întocmit de biroul acestei organizaţii triotică, concursuri pe diferite teme Deva au fost conslituite 116 cercuri cării unei noi pic-
de bază, comuniştii studiază proble etc. Toate acestea ou avut o Influ şl cursuri din care vor funcliona 104 se pentru laminoa
mele cc se dezbat, cunosc dinainte or entă pozitivă asupra muncit de edu la oraşe şi 12 Ja sate. Din acestea fac re.
dinea de zi. au în acest fel posibili caţie a tineretului. Tov. Victor Jurca, parte formele de Invăţăinînt politic Foto: V. ONOIU
tatea să se pregătească cu temeini realizării planului în mod ritmic şl Constantin Popovid, Teofil Mariş şl U.T.M.: „Statutul U.T.M" „Să ne cu
cie pentru a participa la discuţii. la toii Indicii, a disciplinei in muncă alţii, ajutall şt îndrumaţi, au reu noaştem patria socialistă , „Trăsătu
0
Nu de mult aici a avut loc o adu ctc. Pe baza studiului şi a dezbateri şit să-şi lichideze lipsurile ce le mal rile moralei socialiste in rîndul ti
nare a organizaţiei de bază PM.lt lor s-n adoptat apoi o holărîre In manifestau In muncă, să-şl revizu nerei generalii** şl „Cursuri politice
în cadrul căreia s-a analizat Jelui în prezent, lucrurile, cn urmare a măsu iască comportarea ce o aveau în so U.T.M.".
care sint realizate sarcinile planului rilor luate, s-au îndreptat mult. Mun cietate. devenind acum tovarăşi apre Organizaţiile U.T.M. din raza ora
de producţie. In scopul bunei pregă citorii de aici reuşesc acum să-şi ciaţi. Holărirea elaborată de adu şului regional Deva. ajutate de or
tiri şi desfăşurări a acestei adunări depăşească lună dc lună sarcinile fio narea generală a organizaţiei de bază ganizaţiile de bază P.M.R., au selec
au fost luate din vreme toate mă plan. In primul semestru, colectivul a fost astfel întărită prinlr-o muncă ţionat ca propagandişti 116 tovarăşi,
surile. Biroul a Însărcinat un colec secţiei şî-a realizat prevederile pla organizată, printr-un control operativ pe cei mal buni tineri membri şi
tiv format din 7 tovarăşi care să stu nului de reparaţii ale vagoanelor şi eficient. candidat! de partid care au o bună
dieze asemenea probleme timp de D.T.V. in proporlic de 10-1,5 la sută In practica organizări! şl desfăşu pregătire politică şl Ideologică. Din
aproape trei săplămîni şi să Jnloc- şi &!c vagoanelor-terll în proporţie de rării adunărilor de partid există Insă tre aceştia amintim pe tov. loan Da- Cu dragoste
meascâ nn referat. Sarcina de a coor 127 la sulă. în această perioadă va fn unele organizaţii de bază P.M.R. vld. loan Băieşu, Emil Ştefan de îa
dona activitatea acestui eolecliv si loarea economiilor realizate se ri şi anunr' lipsuri. In cadrul atelie E. M. Deva, Viorel Boldeam», Susan
de a se inlocml referatul a fost în dică la peste 680 000 Iei. relor sc intilnesc cazuri cînd uncie Viorel de la Atelierele R.M.R. Sime-
&
credinţată locţiitorului secretarului organizaţii nu discută oele mal îmoor- ria. Ghcorghe SLrăut de la T.R.C.H. Se afterne inserarea "Activitatea filete i s-a fum diagnosticul de loxi- stomatologic Pe teritoriul vechii pin- ^
organiznlici dc bază. Referatul a fost Să luăm nn alt exemplu In seclia (ante probleme ce le ridică la un mo etc. trcfiidanlă din timpul zilei începe să roză. Prin asistenta medicală fi Im- se Miercurea, acum silit IS medici. &
apoi discutat în biroul organizaţiei montaj lucrează un mare număr de ment dat viaţa. In secţia cazangurle, Pentru ca propagandiştii să fie cit înceteze fientru citeva ore. 7olul se lamentai acordat zi de zi. copilul a Spitalul mixt din Miercurea, infim- ţţ
de bază şi complotat. S-a reuşit in tineri. Organlzolla de partid acordă deşt există o oarecare rămînere în mat bine pregătiţi Comitetul orăşe cufundă in întuneric. Liniftea. stă- fost salvat tn decursul a 12 zile lut in 1950 cn o capacitate de 50 ^
atest fel să se prezinte în adunarea o deosebită atenţie îndrumării orga urmă a îndeplinirii sarci-nilor de plan, nesc U.T.M. Deva a luat măsuri ca flirta nopţii, este tulburată doar de Gll. Gsalariat la G A S. Miricu- paturi, cuprinde sccfii de femei, băr-
generată a comuniştilor din accaslă nizaţiei de tineret. Una din odună- unele manifestări de Indisciplină etc., 40 de propagandişti dintre cei cu f literatul prelung al unei lacoma- rea. a fost iutei nat de urgentă cu bnfi. copii ,<i casă de nnflcri. Peste ^
sK
secţie un material bun, amplu care a rile organizaţiei de bază P.M.R. a organizaţia de bază nu a acţionai pen mal putină experienţă tn aceaslă jjţ tive, sau de zgomotul maşinilor ce n plrurezie masivă cu fenomene dc sii- tot domneşte ordinea fi curăţenia, *:
reliefat în mod aprofundat probleme fosl consacrată analizei telului în tru a se cunoaşte cu temeinicie cau muncă să participe în luna august la ţ* aleargă pc şosea. Ceasul arată miezul focare. Medicul Oetavian Breaza. \m- bolnavii fiind bine în gr ij iii. Spitalul ^
le principale ale muncii în producţie care organizaţia U.T.M se ocupă de zele, pentru a combate ceea ce este cursul de pregătire de 10 zile orga r* nopţii. Se pure eă la această oră prntnă cu cadrele medii, nu v< \l:ed dispune de un cabinet dc radiologie ^
şi vieţii muncitorilor de aici. educaţia tinerelului. S-a pregătit în dăunător In activitatea acestui colec nizat la nivelul regiunii. Inccpind de h toii oamenii dorm. Se pare numai. la palul bolnavului ziua fi oo'i-oea.
această privinţă nn raport care a fost cit fizioterapie si un cabinet de con- j|
Membrii biroului organizaţiei de prezentat de secretarul comitetului tiv. la I septembrie. ceilalţi propagan căci iată că am surprins pe cei ca- in primele zile de intri nare Ruina- \iiltalii Zilnic se efectuează nici 40 de ?
bază. Inamic cu cinci zile, impărliti U.T.M. Ia Întocmirea raportului au îmbunătăţind în mod neîncetat dişti vor participa -la un curs de pre Yl re stan de veghe in aceste clipe, virni i s-an făcut pniirţii p! conic consultaţii Xumai anul acesta la spi- 6
pe partide dc lucru au anuulat pe fie dai sprijin membrii biroului organiza practica de organizare şi desfăşurare gătire de două săplămîni. asignriml continuitatea vieţii... fi tratamentul medicamentos necesar talul din Miercurea, s-au făcut 400 *
care membru şi candidat de partid ţiei de bază P.M.R. Adunarea s-a des a adunărilor, organizaţiile de bază DION1SIE HELJONI In camera de gardă a spitalului In scurt timp Gh. G a pu’uţ să dc internări Pacienţii au părăsit zu
dala, ora cînd trebuia să aibă loc făşurat cu o participare activă a P.M.R. de la Atelierele R.M.R. Sime- secretar al Comitetului & mixt din Miercurea, liniftea este tul- reintre in eimpul muncii in plenilu- spitalul complet vindecaţi. Cetăţenii,
adiinareo generală a organizaţiei de membrilor si candidaţilor de partid rIa pot obline pe viitor succese şl orăşenesc U.T.M. Deva V lînrală dc soneria telefonului. Un diurn foitelor sale. au numai cuvinte de landă despre
bază şi ordinea de zi, ceiimlu-le aces Ei au criticat aspru lipsurile exis mal mari în dezvoltarea iniţiativei bărbat In unei, cu privirea vie, tre- I p colectivistă din udul Dohiica. tratamentul care se aplică la acest
tora să se pregătească pentru a lua creatoare a comuniştilor, 1n antrena H cat dc a doua tinerele, ridică re-
tente în organizarea timpului liber al rea lor la înfăptuirea sarcinilor eco fiind gravidă, a fost transportată dc ur spital. Dovadă că aici vin pacienţi
cnvinlul, pentru a ajuta organizaţia Post U.T.M. de control £ ceptorul. fi din comunele raionului Sibiu, cum ^
de partid să pătrundă mai profund, tinerelului, fenomenele de Indiscipli nomice şi politice. £ — „Alo. da. aici medicul Oetavian gentă la casa de misiei i din Miercu sini Săliftc, Bogata. Galef. Rod, Ar- |jţ
mal multilateral în csenla probleme nă manifestate în activitatea lor de GH. CĂLINESCU cu o bogată activitate rea. Aici a născut. Gravida a pre
& flrrazu... Unde ?... Venim nuniaide- zentat complicaţii in timpul naşte- meni. Spitalul dc tip rural din Mierea- v»
a
Apariţia fiecărui număr al postului *3 cit. Fifi linifti(i . rea încadrat cu un personal bine pregn- ^
U.T.M. de control din slalia C.F.R. ^ Peste citnm momente, in plină vi- rii, ceea ce a obligat pe medic, să fit, este dotat cu aparatură medicală
Simeria-călători este aşleplală cu * teză, salvarea goncftc spre tocul un acorde un lia'aineiit de urgentă ma
mult Interes. Lucru explicabil, deoa de a fost chemat medicul încă un mei si copilului Sc punea proble modernă, necesară activităţii curati
rece prin articolele, caricaturile pu ma salvării vieţii mamei sau a copi ve fi profilactice. El constituie o
blicate aici. organizaţia U.T M. popu caz cere necesită o intervenţie dc lului. Prin tratamentul imediat acor unitate sanitară model. yt
K
,
larizează metodele bune de muncă urgentă. Salvarea a răspuns In chc- w V»
ale tinerilor, criltci pe tinerii certaţi £ marea făcută fi s-a îndreptat spre dat dc medic în timpul naşterii. alU ...In cabinetul doctorului Oetavian M
cu disciplina. Anim citeva zile cind S? punctul unde bohuretil a f tea pin. viata mamei c.il fi a noului născut
a apărut o nouă ediţie a postului ■ t Adunat in jurul medicul ui imh ră ou fost salvate. Breazu unt găsit un buchet dc ga- £
U.T.M. de control, pe lingă materia Datorita iscusinţei, pasiunii, perse rnafe. Privind n-l, medicul vădit im- P
lele tn care se remarcă comportarea ii cat in halal alb, personalul media verentei fi eficacităţii tratamentului prcuonat nc-a mărturisit:
bună a tinerilor: loan Morarii 1F, al spitalului, ascultă cu atcntic: — I.-am primit din partea fami- f»
Marla Peac, Tralan Bodeanu Graţlan — Cazul c grav Trebuie efectua- aplicat hulnaoilur, de către medicul
Crlşan, aportul care îl aduc ci la ob Vt te imedia* analizele. Oetavian B>io:n fi personalul mediu Hei colectivistei 1. E. din Dobîrca. ^
ţinerea unor rezultate bune de că yi Medicul fi infirmierele minai esc al spitalului, din ritului cărora s-an La icfircn din spital, ochii colecti- ^
tre colectivul de muncă din staţie 5 eu pricepere siringile fi apărutele, distins sora Marin Flcifcr. felcera vislci I F. lăcrimau de bucurie, ţ]
sini materiale, caricaturi prin care r- De un minut depinde uneori sal- F.lisahrla Kcrst fi moaşa FJisaheta Florile pc care familia sa « le ofe- 5)
este criticată practica tinerilor Lcon-
tln Brăila, loan Blada, Tralan Ne- Ş varea vieţii unui om. Intervenţia mc- Munleanu aceştia se însănătoşesc lise medicului Oetavian Brcazn, erau Xî
. . , .
. Hi
goie şi Avram Zaharie de a lipsi ne- ^ diculni sigură fi eficace, a făcut ea repede, recăpătînda-fi foi(a de o mai tune a recunoştinţa fala de
Ff
molivat de la şcoala personalului, ati £ la spitalul din Miercurea să se sal- muncă. salvarea vieţii colectivistei J. E. fi a y*
tudinea linărulul Viorel Isler care nu veze vieţile multor oameni Din copilului ei. ii»
^
respectă pe cel vîrslnict. Am in/ilnit in ochii comunistului z]
Un fapt pozitiv II constituie şi > multitudinea cazurilor deosebit dc In anul 1930 in plasa Miercurea
obiceiul, ca oeî criticaţi să răspundă i, ginite. am notat trei. lucrau doai doi medici. Astăzi, nu Brcazu, privirea caldă, plină dc pa- P,
in urma articolelor publicate ceea cc p B M. Un copil in vîrtfă de 5 mai in comuna Miercurea sînt trei siiine. a medicului cârc munceşte pen- $
late ca eiicacitatea criticii să fie mal ** luni, din comuna Săliftc raionul Si- cadre medicale cn pregătire snpcri- Iru binele societăţii, pentru redarea tă
mare. biv, a fost adus la spital in stare oară. un spital mixt, o casă dc naf- vieţii oamenilor.
EMIL CREŢU
Impiegat de mişcare grervă In unim examinărilor eom- teri fi o circumscripţie cu punct de GEQRGE CIORANU |
â
stafia Simcria-călătorl
Din cariera Banila locomotivele Diesel aduc trenurile de
vagonele direct pe rampa de în cârca re a vagoanelor C.F.K., dc
unde calcarul ia apoi drumul Hunedoarei.
Foto: X. MOLDOVEAXU
însemnări despre oameni
îndeplinirea ritmică şi la foţ^
indicii a planului — preocupare
a îi intr-o mină sau gospodărie colecti te felin dc pătrund din ce în cc mai funcţionează, in prezent, peste 100 spectatorilor, electricieni, sudori, oţe cînd in marele centru industrial Re
Oriunde tc-ai afla, pe un şantier,
'Au trecut mai bine dc 12 ani de
par în diferite roluri colegi dc-ai
masiv în această îndepărtată aşezare.
de cercuri literare.
Colectivul dc muncă dc la U/.i şirea ritmică a planului la ţoa vă intdneşti oameni de cele mai Ele poposesc pe masa muncitorilor Frumuseţea din viată inlilneşlc fru luri. Actorii se contopesc cn rolurile şiţa a luat fiinţă această orchestră
nele „Victoria* Călan a încheiat le sortimentele. In primele 15 diferite profesii, care, pe lingă me forestieri alături dc toate celelalte museţea poeziei... jucate, trăiesc cu pasiune viata per simfonică. Im început „virtuoşii'' in
primul semestru al anului cu zile ale lunii iulie, turnătorii seria dorită, au îndrăgit cartea, pic bunuri necesare vicfii. $t universul DIN GALERIILE DE MINA ~ IN sonajelor. Replicile sini deseori subli strumentişti au pornit-o cu... des
rezultate Inimoase in produc şi-au depăşit sarcinile dc plan cu tura. 'teatrul, muzica. Revoluţia cul minimilor se lărgeşte nemăsurat. GALERIILE DE ARTA niate cu aplauze puternice dc către cifrarea notelor şi a noţiunilor ele
ţie. Organizîndu-şi mai bine mun 3 la sută la lingoticre şi poduri turală i-a deprins eu astfel de preo ...Cartea sc răspindefte astăzi în public mentare de muzică. In ajutorul lor
ca şi folosind din plin capaci dc turnare, cu 33 la sută la ci cupări pc mineri fi oteluri, pc me întreaga ţaiâ. Oamenii o aşlcuptv. lnlr-ua atelier luminos, dotat ca ...Viafa acestui tinăr teatru a în au venit cunoscuţi muzicieni, com
tatea instalaţiilor, cocsarii din lindri penlru laminoare, cu 35 canici de locomotivă fi fofrri. pc Viata nouă i-a deprins ca această toate cele necesare, 20 dc mineri cepui cu doi ani in iii mă, intr-o sca pozitori şi dirijori, invuţindu-i cu
Călan au dat peste sarcinile pla la sulă la piese mecanice, au dat constructori fi pc ţăranii colecti preţ rafie supn ioară. Poate nr fi de lucrează în fala şevaletelor. Un ado lă dc octombrie. Pasionaţii lui sin- răbdare fi dragoste frumuseţea ariei
nificate mai mult dc 4.000 tone peste plan cu 34 la sulă mai vişti. Exprimată in cifre această pa ajuns să dăm numărul bibliotecilor lescent cu ochi scinteielori fi păr ne jilori ifi amintesc cu plăcere dc interpretative muzicale. Iar astăzi
semicocs, furnaliştii şi-au între multe vane-băi, cu 30 la sulă siune se prezintă astfel: 5 100.000 de săteşti — peste 7 000 — sau al celor gru. cu mişcări precise, pictează un emoţiile debutului De atunci au ur repertoriul orchestrei cuprinde lucrări
cut prevederile dc plan cu 340 mai multe radiatoare şi cu 7 la cititori permanenţi la bibliotecile de din întreprinderi — 4.701. Dar aceas buchet de trandafiri. Coloritul viu, mat peste 100 de refnezciHrlU. < ă- de marc valoare orchestrală din
tone fontă cenuşie, iar turnăto sută mai nuiltc piese sanitare. uzină fi şuteşti. 240 de cercuri lite ta n-or da o imagine completă. Car tonurile plăcute tfovcdcsc rente apti rora actorii s-au străduit să Ic dea creaţiile lui Beethoven, Mozart,
rii au depăşit planul cu 26,88 la Slrăduinclu-se să îmbunătăţeas rare fi de aria plastică in între tea a depăşit zidurile bibliotecilor. tudini artistice. Alături de el, un alt prospeţime, să satisfacă exigentele Ifnydn. I.iszl. Ccaikovski. F.nescu.
sulă la piese sanitare, eu 40,96 că în permanenţă calitatea pro prinderi fi cămine eulfinale, 12.000 Cartea circulă. Porneşte după om, la miner face ultimele retuşuri la par miilor de spectatori, in m.nea lor Membrii orchestrei au devenit fi...
la suta la cazane de încălzire duselor, în această perioadă re echipe de teatru dc amatori. Din care pasiunea de a citi a venit o da tidul unui tovarăş de muncă majtvîlnlc locuiioi .* ni noului oirtier compozitori. losif DiulI. de pildă, a
centrală şi cu 365 de bucă|i la buturile au fost reduse cu mult colo dc această statistică sc află tă cu trezirea sa la o viafă nouă. Dînd viafă chemării pe cure arta din preajma uzinei. compus moi multe lucrări muzical-
n
\?.nc-băi. Pentru întreprinderile sub procentul admis. cri aproape un milion tir artifli FRUMUSEŢEA VIEŢII o exercită asupra lor, aceşti oameni 'Italia in uzină ! Un fapt inedit? simfonice — „Marşul oţclanlor ,
siderurgice, în primul semestru Preocuparea . permanentă a amatori, creatori dc noi fi nease s-au înscris la cercul de plastică, al Nicidecum! Uzina devine tot mai „Cintecul patriei* Ctc.
al anului, la Călan s-au produs turnă lori lor de la Călan de a-şi muite frumuseţi. ivi(i din riiidurilc INTILNEŞTE FRUMUSEŢEA Casei de Cultură din Valea Jiului, mult. pc lingă o întreprindere pro In viata muzicala a (ării aceste
cu 15,46 la sulă mai mulţi cilin îndeplini ritmic şi la toate sorti poporului, rlc căror aptitudini artis- POEZIEI Ca rod primăvăratec fi plin de pro ductivă. un loc unde muncitorii ifi orchestre simfonice populare, ale
dri pentru laminoare şi cu 232 mentele planul, a făcut ca în tice iţi găsesc astăzi largi posibili misiuni al talentului, împletit eu pri dezvoltă gustul pentru frumos, pentru muncitorilor, aflate in marile centre
...Uzinele „Tractorul* din Braşov
tone mai multe piese mecanice, prima jumătate a lunii iulie tăţi de a fii marc Parcă brigăzi întregi de producţie mele cunoştinţe, sini nenumăratele artă, o şcoală a vieţii, o a doua ca industriale, aduc o contribuţie din
redueîndu-sc în acelaşi timp re planul de produclic la turnăto Să urmărim, prin citeva însemnări, compoziţii prezentate piuă acum. ta să. Existenta celor aproximativ 12.000 ce in ce mai marc.
busurile cu 16.14 la sută sub ria nr. 1 să fie îndeplinit în pro această largă mişcare culturală fi şi-an dat intihurc la această oră a expoziţiile republicane <le artă plas echipe de teatru, numii riad lăOOilO
procentul admis. porţie dc 128 la sută. La obţine artistică dc masă, carr, nn de an, după-amiezii In şedinţa cercului li tică ale artiştilor amatori. de membri, organizarea periodică a UN MILION DE MUNCITORI ŞI
AnnJizind rczultalele primului rea acestui frumos rezultat au îmbracă forme tot mai complexe. terar. O adevărată şcoală a talente mior concursuri repuhliiane. au făcut ŢĂRANI ÎŞI CONSACRA TIMPUL
Sate dc muncitori lalcu/a(i — mi
semestru, precum şi posibilită contribuit din plin echipele con CARTEA ŞI NOUL EI CITITOR lor. Participanfii ? Tineri muncitori, neri. oţeluri, strungari, lăcătuşi — au pasibilă apariţia acestor forme supe LOR LIBER ARTEI.
ţile existente dc creşte re a pro duse dc Ghcorghe Joldescu, caic care au crescut o dală cu această astăzi posibilitatea să-şi cultive şi sa rioare de activitate a artiştilor ama FRUMOSULUI
ductivităţii muncii, furnaliştii de lucrează la sortimentul radiatoa .Cabana forestieră „Plotul Pinu mare unitate industrială şi a căror şi dezvolte talentul. In Capitală fi tori : teatrele populare.
1
la Călan, în frunic cu comuniş re. Dumitru Cosciuc de la arti lui' —* o clădire trainică, spaţioasă, mancă şt viata nicăieri nu fi-ar gă in ţară funcţionează 140 dc cercuri Numărul lor ia creştere îmbogăţeş In aceste zile ifi dispută măiestria
tii, au luai o scrie de măsuri cole sanitare, Iulian Sîfbu de la nfrzală In sate de metri inăt(imc, in si sens mai bogat fi mai fi in dccit te astăzi peisajul teatral al tuni. fi intiietalea artistică cei mai bani
tehnico-organizatoricc în vederea vanc-băi şi allcic. care şi-au de mima munţilor Urancei aici unde se zămislesc maşini. Versu de artă plastică, pe lingă case dc Spre ele sr inthenlOă. scară de sea- dansatori, interpreţi vocali fi instru
cultură şi cluburi muncitoreşti, pre
menţinerii şi dezvoltării succese păşit zi dc zi sarcinile dc plan. Ca în fiecare simbătă. biblioteca rile lor. bătăi dc aripi in zborul spre cum şi numeroase şcoli populare fi i a, tot mai înalţi spectatori, care mentişti. Sint participanţii celui de
lor obţinute. Buna întreţinere a Rezultatele obţinute in prima volantă poposeşte in mijlocul tăie înaltă poezie, oglindesc activitatea, aplaudă cu căldură talentul auten al VI 1-lea concurs al formaţiilor ar
furnalelor a făcut ca în primele jumătate a acestei luni demon torilor de lemne, adu cind ti-le ultime universul spiritual, nou al construc medii de artă plastică. Pentru cei tic al muncitorilor artişti tistice dc amatori, o grandioasă ma
mai buni sini larg deschise porţile
15 zile ale accslci luni numărul strează că atunci cînd munca le cărţi apărute. Muncitorii forestieri torilor de maşini. nifestare a frumuseţii, cîntecului fi
opririlor accidentale să fie re este bine organizată, cînd utila de aici figurează tofi printre „abo Cercul literar al muncitorilor din institutelor superioare.. ni-ETHOVEN SI O „SIMFONIE * jocului romincsc, devenită tradiţio
1
1
dus, să scadă durata dc topire jele sînt întrefinutc in perfectă naţii' permanenţi ai bibliotecii, iar Braşov fî-a dobindit un larg pres O UZINĂ SI TEATRUL EI A FRUMUSEŢII" nală în viafa culturală a ţării. Sint
prin suflarea acrului cald la o slare dc funcţionare, cînd înde titlurile volumelor citite mărturisesc tigiu in rîndul cititorilor din întrea artişti veniţi din vîrfnl munţilor, sau
temperatură mai ridicată cu 100 plinirea zilnică a planului de aria întinsă a preocupărilor lor. Pe ga tară. El a publicat, piuă acum. Grupuri dc muncitori, tineri sun ...La Casa de cultură a mctnlur- din întinsele 'impii ale Bărăganului
grade, iar prin buna organizare producţie este preocuparea prin fişe. alături dc cărţile de speciali mai multe almanahuri, plachete fi mai in vîrslă. te îndreaptă spre ma gîftilor din Reşiţa aic loc în seara fi Dohrogei. cu scrîpca fi fluierul,
1
a muncii să reducă timpul de cipală a fiocărui muncitor, teh tate, iutii neşti „Mitrra Cocor* de culegeri care inmănuuchiază o parte rile uzine bucureşlenc „Republica' . hi aceasta un feslisml Beethoven. Muzi cu cobza, cu naiul, cu buciumul, cu
încărcare şi descărcare a furna nician şi inginer, productivitatea Mihail Sadoveanu, „Păminl desţele din creafia mcmbiilor săi. scara aceasta se dac la teatru. La ca nemuritorului compozitor prinde tot talentul lor nativ să cinic fi
9
lelor. Astfel, ci au reuşii ca în muncii eres le simţitor, ceea ce nii dc Şolnhov, versuri dc Victor ...Căile de afirmare a elementelor teatral popular din întreprindere. viaţă, îa interpretarea plină dc sen să joace pc toate scenele tării. Ei
prima jumătate a lunii iulie să-şi face ca planul să fie depăşit zi llagn, Maiahovski, lud or Arghezi, talentate din rindurile muncitorilor Să-i însoţim pe spectatorii noştri. sibilitate a orchestrei simfonice a fac parte din cei 1.000.000 de mun
depăşească planul pc întreaga de zi, la ţoale sortimentele, iar ..Harnici** de 'Shahcxpcare, „Năpas fi ţăranilor sini astăzi larg deschise Un foaier frumos, garderobă, plasa otelurilor. In program figurează citori şi ţărani care ifi dedică timpul
secţie cu 20 dc procente. calitatea produselor să sc îmbu ta" sau „O scrisoare pierdută“ de şi pe ele păşesc tot mai mulţi din tori. programe. Sala, de citeva su*c Uvertura Egmoiid, Concertul pentru liber artei.
Sporirea producţiei dc fontă a nătăţească. 1. L. Caragiale etc. cei care se simt atraşi de meşteşugul de locuri, este amenajată cu gust. violină şi orchestră in re major fi NICOLAE VANVU
făcut ca şi turnătorii să depună IOSIF CRAŞCA Ca nişte fiinţe vii, cărţile ile ton- scrisului. In întreprinderi, la safe Se aprind reflectoarele. Pe scenă n- Simfonia l-a în do major. redactor Ia Agcrprcs
eforturi susţinute pentru depă corespondent -*■ ~ , * rn ■*,
A
A