Page 102 - 1963-07

Pag. 2 mm SOCIALISMULUI Nr. 2672

REZERVELE INTERNE Linii electrice trecute
la tensiunea de 220 KV
SĂ FIE MAI BINE FOLOSITE linia electrică de 110 kV Bicaz* tării cu energie electrică a în*
In dimineaţa zilei de 29 iulie,
tregului sistem energetic din zona
Prin aşezarea sa geografica şi con­ construi şi monta au inlirziat foarte cadrul I F.-urilor au desfăşurat o Sîngiorgiu de Pădure a fost tre­ Ardealului.
figuraţia solului, regiunea Hunedoara mult. Aşn se explică de ce la I Ianua­ slabă muncă polilico-educativă în cută Ia tensiunea de 220 kV. S-a Zilele accafcta a fost dată pro­
se niunără printre primele regiuni rie a.c. stocul la lemnul de foc pre­ rîndul muncitorilor. Dc cele mai mul­ realizat astfel exploatarea primei vizoriu în exploatare la 110 kV
dm tara în ce priveşte suprafaţa fon­ văzut pentru producţia primelor 4 te ori sarcinile muncii politice de Unii din ţara noastră la această şi linia electrică Sebe/?-Peştlş con­
dului forestier pe care-1 administrea­ luni ale anului în curs nu era asigu­ masă n-au fost orientate spre realiza­
ză şi dispune în acelaşi timp de o rat dedt circa jumătate. rea planului. Era de datoria comitete­ tensiune. Concomitent au fost struită pentru 220 kV. Noua li­
îndelungata tradiţie şi o bogată ex­ In numco conducerii D.R.E.F. a lor de partid dc la I.F. Orăşlle şl date în exploatare cele două sta­ nie, în lungime dc aproximativ
perienţa în ocrotirea st refacerea pă­ existat o practică dăunătoare. Cind I.F. Petroşani să analizeze cu simt de ţii electrice dc transformare dc 60 km, va contribui, de asemenea,
durilor şi exploatarea masei lem­ s-a văzut că nu se realizează planul răspundere deficientele şl să la 110/220 kV de la capetele liniei. Ia mai buna aliniem arc cu ener­
noase, pe anul 1962, s-a recurs la desface­ măsuri la timp de înlăturarea lor. Din Prin trecerea liniei la o tensiune gie electrică a zonei industriale
In prima jumătate a acestui an co­ rea stocurilor prevăzute pentru pro­ păcate s-a mers pe linia t a fost
lectivele de muncitori, tehnicieni şi ducţia acestui an Iarnă grea. Iar acum mal facem şl superioară, au fost create condi­ a Hunedoarei.
ingineri din unîlăti'lc D.R.EF. s-au De asemenea, utilajele si mecanis­ noi ce pulcm. In general, conduceri­ ţii pentru îmbunătăţirea alimen­ (Agei preş)
străduit să-şi ducă la îndeplinire sar­ mele din dotare au fost folosite ne- le tehnico-adminislrative ale I.F.-urî-
cinile de producţie. Zăpada abunden­ corcspunz.ător Dovadă, la faza dobo- lor s-au mărginit la rezolvarea unor
tă şi gerul din primul trimestru au rît-seclionat ntecauio s*a realizat sarcini mărunte, neesenlia-lc. scăpînd L
îngreunat mult activitalea de produc­ un indice de numai 41,4 la sulă, faţă din vedere problemele majore, holă-
ţie. In unele parchete luni în şir de 50—55 plan. iar la scos-apropiat rîloare ale realizării planului. C ŞCOALA PROFESIONALĂ 1
munca ; fost înlrernplâ complet, iar 41 la sulă, fală de 55— 60 planificat. In prezent, timpul este deosebit de )
în altele s-a lucrat cu un randament Planul de încărcat mecanic a fost de prielnic desfăşurării muncii în parche­
«căzut. Cu loate acestea, acolo unde asemenea realizat numai în propor­ tele şi gurile de exploatare. De aceea [ DE MECANICI AGRICOLI 1
munca a fost bine organizolă şi s-eu ţie de 50 la sulă. Cum se explica va trebui concentrate ţoale forţele )
luat măsuri de prevedere din timp, acest lucru ? La 1. F. Haleg. din 8 pentru îndeplinirea ritmică a planu­ [ DIN ALBA IULIA 1
s-au obţinut rezultate bune. (I. F. funlcularo „Wissen" au funcţional lui şi recuperarea nerealizărîlor atît J
Sebeş, de exemplu, şi-a îndeplinit numai 5, ceea ce a făcut ca fală de la producţia marfă, cîl şi pe sorti­ 1
planul alit la producţia globală, cit 22.000 m c. plan, să nu se realizeze mente. Pentru aceasta csle necesar primeşte înscrieri 1
şi la producţia marfă). ca munca politică de masă să fie mal
Aşadar în prima jumătate a anu­ legată de problemele practice ale Un ctf&îîcaarsasil de adasaldere
lui, rezultatele obţinute de colectivele Concluzii la stîrşif realizării sarcinilor de producţie.
D.R.E.F. nu sînt pe măsura posibili­ de semestru Orice măsură se îa. fie de natură care va avea toc
tăţilor existente. Planul producţiei tehnico-adminislrativă. fie în dome­ — A <& IE n i» h — c între MO septembrie ©. c. i
globale n-a fost îndeplinit dccît în niul muncii politice, ca trebuie să
proporţie de 95,4 la sută, iar ccl ol dccît 9.936 mc. Acelaşi lucru se ţintească în primul rînd realizarea r Centrul înaintaş a murit tn zori Cei admişi în şcoală vor primi qrafuif masă, ^
producţiei marfă de 80,9 la sută. La poate spune şi despre funicularclc exemplară a sarcinilor de plan. Hadi& — cinematograful „Gradina de
această nercalizarc au contribuit mal „Mîneciu", care din lipsa de interes Organizaţiile de partid, de sindicat varii* ; HUNEDOARA : Ccrco- [ cazare, îmbrăcăminte, cărji şi rechizite şcolare ]
mult sau mal puţin loate IF.-urile a conducerii tchnico-administrativc şi U.T.M. din întreprinderile forestie­ 1 AUGUST 1963 uiufhi — cinematograful ,,Victo­
din regiune pentru că nici una nu şi-a au staţionat zile şi 6ăptâmîni dc-a re să pună in centrul activităţii lor Programul I : 5,07 Cîntă taraful ria" ; Cctcomuţlti — cinematogra­ L pe întreaga perioadă de şcolarizare. ]
-
îndeplinit planul semestrial. De exem­ rîndul. problemele cele mal arzătoare ale în­ Căminului cultural din Gigbcrea ful „Gradina dc vara ; SIME-
plu. I.F. Hunedoara a realizat doar Dacă instalaţiile aminlitc necesitau regiunea Oltenia; 5,20 Emisiu­ UI A : Violcnlâ in ftiafă — cine­ Informaţii suplini :nlare se primesc la sediile -j
66,25 la sută din planul producţiei unele lucrări de amplasare, fie- deplinirii planului. Ele trebuie să se nea pentru sale; 5,30 Cinlece şi matograful „L Pinlilie“ ; PEi RO-
marfă, iar I.F. Haleg 85,23 la 6utâ. răstraiele mecanice în schimb puteau preocupe cu mai multă răspundere jocuîi; 6,07 Valsuri; 6,35 Cin- ŞAN!: Ultima but alic — cinema­ j- S. M. T. din regiunea Hunedoara, sau la ]
Făcînd o analiză temeinică a lip­ fi folosile din plin în tot cursul anu­ de organizarea schimburilor dc expe­ tece» 7,30 Statul medicului; 8,00 tograful „7 Noiembrie“ ; Vîrsta
surilor care au dus la desfăşurarea lui. Din păcate cu acest utilaj nu s-au rienţă, a cursurilor de ridicarea ca­ Sumarul presei centrale; 8,30 dragostei — cinematograful „Al. f tariatnl şcolii din Alba talia, telefon 39. )
Muzică uşoară ? 9.00 Vreau să
unei activităţi de producţie nesatis- realizat dccît 24.131 mc, fată de lificării şi de folosirea judicioasă a Sabia*; ALBA IUL! A: Drumul t i
fărăloare, se desprind cîteva conclu­ 43800 mc. plan. utilajului. Important csle să se trea­ ştiu i 10,33 Muzică populara; sfire chei — < incmatograful ..Vie-
zii edificatoare. In primul rînd vo­ 1. F. Bala de Criş. sub diverse 11.30 Muzică orchestrală de es­ loria" ; Poveste despre o falii —
lumul masei lamnoasc dat în exploa­ „justificări", a linul in depozitul final că netntîrziat la punerea tn funcţie a tradă; 12,30 Muzică uşoară; 13.10 cinematograful „'23 August" ; FU
Fragmente din opereta Valsul
tare în cursul semestrului 1 nu a Va a un cojilor mecanic care n-a tuturor mecanismelor şt ulilnjelor. care fericita Ani — cinematograful
J
„Grădina dc varii' ; SEBEŞ: Ti­
1
v
fost asigurat cu mijloace de transport funcţional deloc, în vreme co cele­ să lucreze la întreaga lor capacitate. SevastopoluUiC ; 14.00 Concert
de prînz; 15,00 Din cîntecele şi
suficiente. Dm parcul D.R E.F. au lip­ lalte l.r.-uri, cu excepţia I.F. Dobra. Urmărirea lor trebuie făculă zilnic nereţea lui Maiacovslti — cinema­
sit 40 autocamioane. Transportul nc- dansurile popoarelor; 1G.00 Mu­ tograful „Progresul*; Cetatea din Direcţia Regională C.F.R. Timişoara j
au realizat mai puţin de Jumătate din prin grafice de prodticlie. Expcricnla zică voca’ă de Tiberin Bredîcea-
ritmic al lemnului a făcut ca pc râm- planul de cojit mecanic. mi : 16,15 Vorbeşte Moscova | Huramzomin — cinematograful s||=!i=||=||r:||sii=iis:(i=ll=ii=ti=ll=llsiiril=iiitsil=SK=|isiisii
pile de încărcare a drumurilor auto In unele I.F.-uri planul producţiei muncii practice a dovedit de nenu­ 16.45 Cîntecj; 18,00 Muzică ; „Al. Sadovcatu"; Milionul — ci­
să se creeze un stoc de 32.000 m c. globale a fost îndeplinit nu atil pe mărate ori însemnătatea analizării uşoară romlnească; 19,10 Din nematograful , Gradina dc varii“ ; ţ recrutează candidaţi pentru Şcolile tehnice dc electromecanici
lemn de foc şi 19.770 m c. lemn de «coma folosirii utilajelor la întreaga periodioe a tuturor indicilor dc plan. ORAŞTlF.: Idiotul — cinemato­
lucru, care au influenţai negativ pla­ lor capacitate, ci prin folosirea unul Este bine ca şi I.F.-urile din regiu­ cele mai cunoscute melodii popu­ graful „V. Roadă" ; Cazacii — ci­ S.C.B., electromecanici T.TJR. şi electromecanici staţii şi reţele
lare ? 19,40 Muzică instrumenta­
nul valoric cu Circa 7 mulioane lei. nea noastră să facă acest lucru. nematograful „Flacăra“ ; Van Gogii j electrice de tracţiune, cu durata dc 2 ani, dintre absolvenţii
Dar, să fie oare de vină numai număr mal mare de braţe de muncă lă ? 20,00 Opereta „Lăsali-mfl să — cinematograful „Gradina dc şcolii medii de cultură generală cu şi fără examen de maturitate,
lipss de autocamioane şl iarna grea. necalificate, care au lucrat cu o pro- Avind în vedere că nu peste mult cînl" de Gherase Dcmlrino; 21,15 vara'; HAŢEG: Dosarul furat — t
cum adesea încearcă să ,.Justifice" ?luctiVităt(f căzuta. Fireşte că un ase­timp întreprinderile forestiere vor Pe drumri de excursie cu scrii­ cinematograful ,,Pofrufar" ; BRAD : J în virstă de 17—25 ani.
torii noşlri ; 21.30 CinIA Paul
conducerile I F.-urilor şi D.R E.F. no­ menea stil de muncă nu putea să trece la desemnarea parchetelor şi Anka; 22,55 Muzică de dans. Vetre ccl istef — cinematograful
rmalizarea sarcinilor do plan? Faptele aibă urmări hune. Productivitatea preyă:,;ou producţiei anului viitor, Steaua roţii* ; LONEA : Puinin- Şcolile se deschid la 1 -X.1963 Ia Bucureşti, iar admiterea se
dovedesc că pe lingă greutăţile obiec­ 5 tul îngerilor — cinematograful I face pe baza mediilor obţinute in ultima clasă de şcoală medie,
tive intimpinate în activitatea alîl a munci pe semestrul 1 s-a realizat in conducerea D R.E.F. trebuie să-şi in- Cinema „Minerul"; 7 ElUŞ : Preşedintele
conducerii l.F.-urilor. cit şi a proporţie de numai 94 la sută. lensi’ficc eforturile şi în această di­ — centru înaintaş — einrmalogrM i sau media examenului de maturitate.
D.R.E.F., dâinuicsc unele lipsuri din T* ’*nvnd\;-neî la cele 3 892000 lei recţie. I AUGUST 1963 fu! „V. Răniţii" ; ZLAT NA : Că­ Pc durata şcolii elevii vor prind o bursă lunară de 300 lei.
anul trecut, care s au răsfrîn! nega­ economii suplimentate la preţul dn DEVA: Tu eşti minunii'u — ci­ zuta din lună — cinematograful
tiv în producţia anului acesta. SA cost, am ti tenta li să credem că CRIŞ AN DAV1D nematograful . Paltin* ; Cabalinul ..Muncitorul" ; l LI A : Povestea Dosarele candidaţilor se depun la serviciul regional C.T.
ne oprim pe rind asupra cilorva din­ aclhist al Comltclulut regional — cinematograf ui „Filimon Sirini* miri nnfi(i stranii — cinematogra­
a
tre ele. 1) R.E.F. a deslăsurat o bună activi­ Huncdtaara al P.M.R. % ful ..GA. Do }a ; APOLDUL'nE C.F.R. din staţia Timişoara, pină în ziua de 21 septembrie a.c.
Se ştie că. specific economiei fo­ tate de producţie. In realitate, lucru­ SUS: Magistralul — cinematogra­ însoţite de următoarele acte:
restieri, producţia curentă se pregă­ rile un stau tocmai asa. Este adevă­ ful . 23 August" ; VULCAN: Aşa
teşte întotdeauna în anul precedent. rat că s-au făcut economii, dar ele a fost — cinematograful „Grădina 1) Cerere de înscriere;
Prin urmare csle nevoie de o mumă provin nu din reducerea cheltuielilor Muncă educativă în rînduriie de vară"; CA LAN: A fost che­
de perspectivă bine organizată. Or, mată şi clasa a V-a — cinemato­ 2) Diploma dc maturitate sau certificatul de absolvire a
tocmai lucrul acesta nu s-a făcut. Nc* dc producţie, ci din schimbarea sorli- tinerilor constructori graful Grădina dc vară" ; STRLf- a şcolii medii de cultură generală în original;
glijindu-se întocmirea documentaţiilor mentară a planului. Adică s-a depă­ Organizaţia U.T.M. dc pc şan­ SÎNGF.ORGIU: A fost chemată st
tehnice de punere in valoare a par­ şit planul la sorii montele cu prci de tierul dc construcţii din Lupeni ren cit mai plăcută şi educativă 3) Certificatul medical, cu rezultatul vizitei medicale, făcut
a timpului liber in care se or­
chetelor aferente anului în curs, s-a cost ridicat şl uşor realizabile deslaşo: a in rîndul tinerilor ganizează vizionări ele filme, ex­ clasa a V-a — cinematograful Ia policlinica C.F.R. şi rezultatul analizei sîngelui şl a radiosco-
lucrat la înllmplarc. La I.F.-urile Hu­ Vina încheierii unui bilanţ nesn- constructori o susţinută muncă puneri pe teme educative, ex­ ..Grădina dc vară".
nedoara, Haţeg, Baia de Criş. Dobra dc educaţie comunistă. In accsi cursii etc. piei pulmonare;
şi Sebe?, s-au dat în exploatare par­ lislăcălnr o poartă in primul rînd scop, o marc atenţie este acor­ Munca organizaţiei U.T.M. în (Buletin 4) Autobiografia.
chete fără a fl asigurat transportul conducerea D R E.F., care nu a îndru­
dată întăririi vieţii de organiza­ rîndul tinerilor constructori a
masei lemnoase, drumurile auto ter- mat şi controlat în suficientă măsură ţie prin îmbunătăţirea tematici­
mînîndu-se abia spre sfirsitu) trimes- îndeplinirea sarcinilor de plan în lor adunărilor generale în care, dat rezultate frumoase. Alături meteorologie Informaţii se pot primi la telefon 49-50, 49-51 interior 419,
Irului II. Acest neajuns a dus la imo­ se pun in discuţie, temele cele de cei vîrslnici sînt binecu­ 342, 393.
noscute şi numele tinerilor zidari
bilizarea unei canlităti înscmnale de parchetele şi punctele dc lucru ale mai principale ale muncii dc edu­ Petre TăJpeanu, Nicolae Turcu, PENTRU 24 ORE
masă lemnoasă. în unele faze. unităţilor sale. La D.R E.F. au avut caţie şi ale producţiei. Fiecare Ghcorglie Vasile, a instalatorilor Vreme nestahilA. eu cerul mai (
O a-ltă lipsă, care a influenţai loc numeroase şedinţe de lucru şi utemist primeşte sarcini concre­ norus ziua, cind vor cădea averse
mult rămînerca sub plan, a fost şi analize In care s-au stabilit măsuri, te din partea organizaţiei U.T.M. Ghcorghe Constantin, Rubin Mă- însoţite dc descărcări electrice.
nascu, a zugravilor Constantin
neasigurarea din toamna anului tre­ dar eficienta lor practică 6-a văzut de a se ocupa de creşterea şi Călătoru, Marin Dragu şi ale al- > Vînî potrivii cu intensîîlcâri din
cut a stocurilor prevăzute tn faza educarea a unul sau doi tineri torn, care sînt exemplu demn sud-csl şi ost. Temperatura staţio­
«coa-apropiaL Această lipsă a fost prea puţin. La rîndul lor conducerile sosiţi de curînd pe şantier. In pentru ceilalţi tineri în ceea ce ( s
determinată de faptul că instalaţiile lehnico-administrative. organiza liilc acelaşi timp există o permanen­ priveşte comportarea şi atitudi­ nară : ziua între 22 şi 26 grade, întreprinderea de Gospodărie Orăşenească Sebeş s
de eoos-apropiat prevăzute a se de partid şi comitetele sindicale din tă preocupare pentru organiza- nea faţă de muncă. Iar noaptea inlrc 13 şi 18 grade.
Sfr. Lenln nr. 92, felefon 142
I
Din experienfa anunţă vacante următoarele posturi: ;
G. A. S. I i
— un posfr maisfru constructor
— un post tehnician I constructor
Fiind siluală în Imediata apropiere a rentă. lucrătorii de la ferma de bovi­ efectiv mediu dc 108 vacî furajate de a scoale vacile )a păşune, )c-am
oraşelor Orăşlic şi Cugir, gospodăria ne a gospodăriei au oblinul rezultate s-a realizat o producţie de peste pregătit din nou, obişnu!ndu-lc cu dc pesfe 11 litri lapte pe cap de vacă Informaţii suplimentare
agricolă dc stat din OrAştie şi-a dez­ din cele mai bune perrmUnd unităjii 2 200 litri lapte de la fiecare vacă. furajată şi in acest lei, pină la data la sediul întreprinderii
furaje verzi suculente. Pregătirea a amintită 6ă livrăm stalului 1.913 h).
voltai şi îşi dezvolta continuu secto­ noastre sA se situeze în fruntea ce­ Aceste rezultate se datoresc bunei început cu circa 15 zile înaintea scoa­ lapte, cu 563 hl. mai mult dccît
rul zootehnic pentru a putea contri­ lorlalte gospodării de stat din regiune organizări a muncii şi furajării vaci­ terii vacilor Ia păşunal şi a constat
bui în măsură lot mai mare Ja buna în ceea ce priveşte producţia de lor în raport cu producţia de lapte tn hrănirca lor Ia grajd cu fînuri în aveam planificai. In ceea ee priveşte
sporul mediu zilnic de creştere în
aprovizionare a oamenilor muncii cu lapte şi carne. pe care o dau şi cu greutatea lor O amestec cu secară masă verde. In fe­ greutate vie la tinerelul bovin, acesta
lapte «î carne. Pentru realizarea aces- In acest an. producţia medie de
măsură elicacc. aplicată la noi si care lul acesta, atunci cind animalele au a ajuns la 0,710 kg., fată de 0,700
tui obiectiv, lucrătorii care muncesc lup'.e planificată pe cap de vacă fu­ a dat bune rezultate In sporirea pro­ ieşit la păşune, ele nu s-au resimlil kg. cît se prevede In planul dc pro­
la ferma de bovine depun eforturi rajată este de 3.200 litri. îngrijitorii- ducţiei de lapte, a fost pregătirea la trecerea de la alimentaţia cu ducţie.
sporite străduindu-se să-şi îndepli­ mulgălori, s-au angajat însă să hră­ vacilor pentru intrarea in slabulntio. linuri la alimentaţia exolnsivă ai
nească aşa cum se cuvine sarcinile nească şi să îngrijească în aşa lei printr-o Inunire substanţială şi abun­ masă verde. Ca rezultat al aplicării unei hrâ-
ce le stau in fată. La rîndul său, con­ vacile, încîl planul producţiei dc dentă cu furaje suculente, linuri şi niri ra|iona«le şt îngrijirii atente a
siliul gospodăriei, îndrumat de către lapte să fie depăşit cu 700 litri pe concentrate de bună calitate Drept Şi în acest an. ca şi în anul trecui, vacilor de către IngrijUorii-mulgălori
organizaţia de partid, se preocupă cap de \ ~ă furajată. Realizările ob­ rezultat. în această perioadă am ob­ vom asigura zilnic vacilor cel pjllu Avram Vasile. Sclmsler Matei, losil
cu tot simţul răspunderii dc asigura­ ţinute pină acum sînt o dovadă grăi­ ţinut o producţie medie zilnică dc cile 40—45 kg. suculente, 2 kg. linuri Zaharic. Ioan Toclca. Miliaj Schuslcr.
rea unei puternice baze furajere, de toare că angajamentul lor se traduce 10—10,5 litri Uple pe cap de vacă şi 4 kg. cocenlrale (tărîte şi sroluri). Aurel Bogdan şi Mcleşan Aron,
aplicarea celor mai avansate metode cu succes în viată. De la începutul furajată. Pentru fiecare junincA la primo îcspeclării cu strictele a luluror
zooveterinare. Muncind cu perseve­ anului şi piuă la 25 iulie, de la un Pe la începutul lunii mai. înainte fătare şi pentru tinerelul pină la r» regulilor zooveterinare şi înlăturării
luni vom asigura in plus şi cile oricărei risipe de furaje, am reuşit
1—1.5 kg. de morcovi furajeri. totodată să reducem preţul de cost
In ţoală perioada de vară. pe lingă al fiecărui litru de lapte cu 0.13 lei.
iarba ce o păşunează, vacile mai pri­ Sub pru! i) dc cost planificat s-a rea­
mesc zilnic, la grajd, circa 40 kg lizat şi kilogramul de spor la creşte­
rr >ă verde cosită şi cile 2 kg. con­ rea în greutate a tineretului bovin.
centrate <1.5 kg. tărite şi 1.5 kg. şro- Un merit în această privinţă îl are şi
luri). In luna mai şi in prima jumăta­ brigadierul zootehnic dc la ferma dc
te a lunii iunie s-a administrat secară vaci, tov. Vasile Perla. Aflîndu-se
masă verde, apoi orz. triloi. iar acum permanent in mijlocul îngrijitorilor-
porumb. mulgători, el veghează ca programul
Pentru a asigura masa verde nece­ de hrănîrc şi Îngrijire o animalelor
sară întregului efectiv dc 200 capele să fie respectai întocmai, să nu sc
bovine, consiliul gospodăriei a luat facă risipă de furaje, controlează şi
din timp măsurile necesare tnsămîn- îndrumă cu competentă activitatea
lind secară, trifoi si orz Dc aseme­ lucrătorilor care muncesc la ferma
nea, am cultivat porumb pentru siloz de bovine.
pe 49 ha cu o producţie medie pla­ In prezent alcniia noastră este în-
nificată de ccl puţin 32000 kg. la ha drcr'ală spre asigurarea necesarului
ceea co nc permite ca in acest an să dc furaje pentru perioada cind vacile
asigurăm pentru hrana bovinelor şi tinerelul bovin vor fi din nou hră­
1.100 tone de siloz din porumb. 74 nite la grajd.
tone fînuri de trifoi, 20 tone fin de
secară. 3!) tone fiu natura). )n plus Ilolârîrea noastră, a tuturor lucră­
prin reparliliilo dirijate pe plan cen­ torilor G A S. din Orăşlie, csle de a
tral, vom asigura întregul nere.s.ir de munci cu toate lorleln şi priceperea
ronrenlrale. pentru îndeplinirea şi depăşirea sarci­
Asigurind raţii echilibrate în sub­ nilor ce ne revin.
stanţe nutritive, am reuşit ca dc la
începutul anului şi pină Ja 25 iulie Ing. JLIE BORZA
Ferma de vaci a G.A.S. Orăştie. V. 0N01U să obţinem o producţie medie zilnică director al G.A.S. Orăşlie