Page 100 - 1963-07
P. 100
Pag. 4
ORUMOl SOCIAlISMUllIt Nr. 2671
Plecarea la Geneva a delegaţiei R.P. fto.nîne
ULTIMEL£ ŞTIRI A ULTIMELE ŞTlftl ULTIMELE ŞTl&t A ULTIMELE $THH
la Conferinţa comiiefuiui celor 13 sfafe
pentru dezarmare
Duminică a plecai spre Geneva Delegaţia este condusă de Georgo
delegaţia Republioii Populare Romlne Macovcscu, adjunct al ministrului
la Conf&rinţa Comitetului celor 18
state pentru dezarmire, care urmea afacerilor externe.
ză să-şl reia lucrările la 30 iulie. (Agerpres)
Sesiune ştiinţifică la Moscova consacrată
Opinii în sprijinul [ratatului Împlinirii a 60 de ani de la cel de-al doilea Conferinţa la m înalt a
Congres al P.M.S.D.R. Uniunii -malgaşs
tripartit încheiat la Moscova MOSCOVA 29 (Agerpres), — al P.M.S.D.R.", academicianul P Pos- COTONOU 29 (Agerpres). — Dakar, In cadru) conferinţei se va
La 29 iulie la Moscova a avui loo pelov a sublinia! că Partidul Comu La 23 iulie, în capitala Republicii discuta, de asemenea, problema in
o sesiune ştiinţifică reunită a Insti nist al Uniunii Sovietice, care nu Dahomey — Cotonou — s-a deschis dustrializării continentului african,
CAIRO 29 (Agcrpics). — lă a experienţelor cu arma atomică unei zone în care să nu existe arma mără 10 milioane de membri, con
LuinJ cuvinlul la 2S iulie la mi fi şi-a exprimat hotărîrca de a adera atomică şi rachetă, pentru crearea tutului de marxism-Ieninism, a Aca Conferinţa la nivel ţnall a ţârilor încheierii unor acorduri multilate
tingul de la Universitatea din Ale la acest tratat şi de a l semna. unui climat de încredere, atlt ni demiei de Ştiinţe sociale şl a Sco duce poporul sovietic pe linia le membre ale Uniunii afro-malgaşe. rale între ţările membre ale uniunii
xandria, preşedintele R A U , Nasscr Ministerul Afacerilor Externe al această regiune, cît şi în întreaga lu lii superioare de partid de pe iln- ninistă Justă si construieşte cu suc După rum se ştie, din această uniu şi alte probleme.
a declarat : ..Salutam (ratatul cu pri Iranului a dat publicităţii o decla me. a subliniat, într-o declaraţie pen gă C.G al P.C.U.S. consacrată Îm ces comunismul. ne fac parte 14 state in majoritate Încă de la începutul lucrărilor con
vire la interzicerea parţiala a expe raţie în care se spune că încheierea tru presa, Passalidif, preşedintele parti plinirii a 60 de ani de Ia cel de-al La sesiune a lost prezentat şî un foste colonii franceze. ferinţei s-au manifestat o serie de
rienţelor nucleare ca un pnm pas (ratatului de la Moscova constituie un dului EDA. Grecia trebuie să joace ll-lea Congres al P.M.S.D.R. raport cu privire la Însemnătatea In La conferinţă participă conducăto divergente în ce priveşte caracterul
»r vederea înrolării „războiului rece” pas important pe calea slăbirii încor un rol pozitiv în întărirea păcii şi rii dc 6tat din 9 ţări — Dahomey, Uniunii afro-malgaşe după crearea
fi in vrdcica dezarmării. dării internaţionale şi a creării unor destinderea încordării în Balcani. Prezenlind raporlul „însemnătatea ternaţională a experienţei Istorice a Volta Superioară, Niger. Camerun. Organizaţiei unităţii africane la Con
Am citit declaraţia primului minis condiţii favorabile pentru întărirea Pentru aceasta vor lupta forţele de istorică a celui de-al ll-lea Congres P.C.U.S. Matirilanla, Ciad, Republica Africa ferinţa de la Addis-Abeba.
tru Nchrn. care cheamă ţoale ţările bazelor păcii în întreaga lume. mocratice ale ţarii, * ®P ' conti Centrală. Republica Malgaşă şi Togo In rtivîntarea sa. preşedintele Vol
U8 n
să adere la tratatul cu privire la in DJAKARTA 29 (Agerpres). — nuare. Coasta de Fildeş, Seneqahil, Congo tei Superioare. Yameogo, s-a pro
terzicerea experienţelor nucleare, a Ministrul Afacerilor Externe al In Acest acord reprezintă un rezultat (Brazaville). Cabon şi Ruanda sînt nunţai pentru înfăptuirea unor mo
spus Nasscr. Noi, aici în R.A.U , ac doneziei, Subandrio, a declarat la 29 al luptei duse cu succes de forţele Situaţia din Siria după înSocuirea reprezentate de către locliilorii şe dificări structurale ale Uniunii afro-
ţionăm, de asemenea, in munclc păcii, iulîc că salută parafarea de către
iubitoare de pace din lume pentru filor dc slale malgosc în vederea înlesnirii înfăD-
în numele picintîmpinării războiului U R S.S. S.U.A. şi Anglia a tratatu prcînl jmpinarca primejdiei izbucnirii comandantului suprem al armatei Scopul conferinţei este, potrivit
nuclear ji sprijinim chemarea lui Nch- lui cu privire la interzicerea experi înirii unităţii africane Preşedintele
ru enţelor cu aima nucleara. „Indonezia, umil război şi întărirea coexistentei declaraţiei preşedintelui Voltei Su Republicii Malgaşe, Tsiranana. s-a
perioare, Mnurice Yameogo. care a
şedinte al guvernului, de ministru
Noi, a spus în încheiere Nasscr, spea spus el, va sprijini orice înţelegere paşnice. Trebuie însă să intensificăm DAMASC 28 (Agerpres). — al apărării, de interne, guvernator opus părerilor lui Yameogo. Totoda
Postul de radio Damasc a anun
răm că pasul unnălor îl va consti a marilor puteri în scopul slăbirii pri lupta pentru pace. pentru reglemen ţat că generalul Luai FI Alassl, co militar general, de şef al stalului deschis lucrările cor.ferinlei, de a tă. preşedintele Senegalului, Senghor,
stabili o politică comună a Uniunii
tui distrugerea tuturor armelor nu mejdiei de război”. tarea tuturor problemelor internaţio afro-malgaşe la Conferinţa miniştri a anuntat.câ nu poate participa la
cleare, apoi dezarmarea totală pen LI şi a exprimat speranţa că tra mandantul suprem al forţelor ar- major al armatei, precum şi cel mai Conferinţa de la Cotonou, deoarece
mafe şl preşedintele Consiliului na
tru ca mijloacele eliberate în felul tatul „va permite să se pună o bază nale urgente, pentru triumful politi important post care face din el in lor de externe ai lărilor membre ale consideră că sarcina Iul principală
acesta să poală fi folosite peniiu asi trainică păcii în întreaga lume“. cii de coexistentă paşnică şi pentru ţional al comandamentului revolu mod virtual şeful actualului regim Organizaţiei unităţii africane, care este de a contribui Ia realizarea uni
gurarea bunăstării şi prosperităţii tu ATENA 29 (Agerpres). — lichidarea definitiva a primejdiei de ţiei din Siria, şi-a prezentai demisia din Siria — cel de preşedinte al urmează să aibă loo la 1 august, la tăţii întregului continent african.
hJior popoarelor, păcii“. Parafarea tratatului cu privire Ia război, a subliniat Passalidie. care a lost acceptată. In locul său „Consiliului nalional al comanda
TEHERAN 29 (Agerpres). — interzicerea parţială a experienţelor a lost numii generalul Amin FI Ha- mentului revoluţiei".
ţez, lost ministru de interne, care
Guvernul iranian sprijină întru to cu arma nucleară deschide perspecti- . Agenlia United Press Internatio Noi demonstraţii ale populaţiei
tul tratatul tripartit ele Ia Mosco vc favorabile pentru crearea în regiu Striatul S.U.A. a început a condus operaţiunile de reprimare nal relevă, pe de allă parte, că „de
a recentelor răscoale din Siria. Amin
va cu privire la in».v/iceica parţia nea Marii Medi(crane şi în Balcani a misia lui Atassi este apreciată de de culoare din S.U.A.
examinarea 7 rata tul ui El Hafcz este considerat a fi unul
din principalii conducători al parti observatorii din Beirut ca indiciu
WASHINGTON 29 (Agerpres). — dului Baas. clar că guvernul sirian, controlat de NEW YORK 29 (Agerpres). — ce (statul California) au continuei
Declaraţiile primului ministru al Tanganicăi Senatul Statelor Unite a Început baasişti, a abandonat idce.i unei re Sule de demonstranţi de culoare duminică demonstraţiile populaţiei
examinarea Tratatului cu privire |a DAMASC 29 (Agerpres) — concilieri cu preşedintele R.A.U., au fosl arestaţi în cursul ultimelor de culoare, în ciuda arestării de că
ALGER 29 (Agerpres). — In continuare, referindu-so la refu interzicerea experienţelor nucleare To(î observatorii apreciază înlo Nasscr". două z.i)e in diverse localităţi din tre autorităţi a 72 de demonstranţi.
După cum anunţă agenţia Renicr. zul încăpăţînat al Portugaliei dc a in atmosferă, îu spa|iui cosmic şi sub cuirea generalului Lonai El Alassl Atrage atenţia sprijinul necondi Statele Unite Numai în statul Vir- Demonstranţilor 11 s a alăturat şi cu
preşedintele Tanganicăi, Julius N»c- acorda independenta coloniilor sa^e, apă, parafat la Moscova. din funcţia ele preşedinte al „Consi ţionat acordat de guvernul irakian ginia au fosl arestaţi duminică aproa noscutul actor Marlon Brando. In ace
rere. care se află într-o vizită o f i c i o - Potrivii procedurii legislative a liului naţional al comandamentului acţiunilor înlreprinse de baasişlii si pe 100 de participanţi la demonstra laşi timp la New York un mare nu
Nycrere a arătat că popoarele africa
I* de 9 zile în Algeria la invilatia ne va Irebui să se unească pentru a SU.A., Tratatul trebuie să fie mai revoluţiei" din Siria drept o nouă rieni. Inlr-o declaraţie făculă presei, bile populaliel de odoare Împotriva măr de negri şi-au continuat lupta
primului ministru Bou Bella, a linul determina Portugalia să renunţe la fnlîi examinat de Comisia senatorială acţiune a partidului Baas menită vicepreşedintele guvernului irakian. segregaţiei rasiale. La Danville (sta pentru drepturi.
la 28 Iulie o conferinţă do presă in teritoriile sale din Africa (Mozambio pentru alaceri-le externe, care s j şl să-i asigure un control şi mai deplin Aii Saleh Snadi, şi-a exprimai apro lul Vlrginia), demonstranţii de cu Alte acţiuni de protest împotriva
rare a condamnat vehement pe ra şi Angola). întrunii luni dimineaţa lntr-o şedinţă al ţării. Se subliniază că înlocuirea barea pentru înlăturarea lui Alassl. loare au parcurs străzile oraşului segregaţiei rasiale s-au mal desfăşu
siştii sud dlri<îâai. în ce p:' -»?1r situaţia din Rhode- secretă, fa şedinţă au fosl Invitaţi si lui Atassi. care, după cum se ştie. despre care a spus că „nu este fă clntînd şi scandînd lozinci antira-
:
Caracterizind politica dc apartheid sia, preşedintele Tanganicăi a subli membrii Comisiei senatoriale pentru nu este membru al partidului Baas, sisle. Poliţia a atacat pe demonstranţi, rat la Jaokxon, (statul Mississipoi),
a guvernului Verwoerd. Nycrcre a mai necesitatea urgentă a acordării problemele forţelor armate şi Comi urmează la pu|ină vreme după de cut penlru a fl condncălorul unei areslînd 75 dintre ei. O demonstraţie Chicago, Gary (statul Indiana), le-
subliniat că aceasta este o politică sii»! mixte a Congresului pentru pro miterea altui personaj principat al revoluţii arabe", similară a avut Joc în localitatea xington (statul Kenlucky) şl alte lo
fascistă împotriva căreia trebuie unei constituţii conform cu năzuinţe blemele energiei atomice. In aceeaşi loviturii de stal din 8 martie din Farmville din acelaşi stat. La Toron- calităţi.
luptai. le populaţiei africane. 7.1, în fa|a senatorilor a luat cuvinlul
Siria, generalul Hariri. Tn prezent,
A. Harriman. secretar de stal adjunct în mîinile generalului Amin El I!a-
al Slalelor Unile.
fez, cunoscut baasist, s-au concen
Hotărîrile Congresului Uniunii naţionale După părerea presei amerieane. Se trat aproape toate principalele pos
natul va întruni majoritatea necesa turi de conducere din Siria. Astfel,
a oamenilor muncii din Mali ră de voturi pentru ratificarea Trata el cumulează funcţiile de vicepre
tului. Toluşi. adversarii interzicerii
BAMAKO 29 (Agerpres) — constituit „un pas extrem de impor experienlclor nucleare şi destinderii
Primul Congres al Uniunii naţiona tant pe calea realizării unităţii afri încordării internaţionale. îşi continuă Ia amploare lupta
le a oamenilor muncii din Mali cane şl a eliberării Africii de once activitatea de culise. grevistă îrt Asfuria
(Organizaţia centrală a sindicalelor) dominaţie străină". Actuala tactică a opoziţiei din Se
s-a pronunţai în unanimitate pentru Primul Congres al sindicalelor din nat constă în a tergiversa cit mai PARIS 29 (Agerpres). —
dezarmarea generală şi lota'lă, co- Mali mulţumeşte, de asemenea, oame mult discutarea Tratatului. Această Lupta grevistă a oamenilor mun
evislenţa paşnică. Interzicerea arme nilor muncii din întreaga lume pentru poziţie a fost adoptată şi de conduce cii din Asturia se înleleşle, scrie
lor de exlermmare în masă precum sprijinul pe care aceştia îl acordă rea partidului republican. Astfel. E ziarul „L’Humanile" din 29 iulie. Mi
Dirksen, liderul republicanilor in
şi pentru încetarea experimentării popoarelor africane frăţeşti din Mo- Senat, a declarai că înainte Ca Se nerilor şi feroviarilor grevişti li s-au
armei nucleare. zambir, Angola. Guineea portugheză, natul să freacă la vot este necesar alăturat I 200 de mineri de la socie
tatea „Industrial Asluriana", care
Forumul sindicalelor din Mali a caro duc o luptă eroică de eliberare ca „fiecare cuvîut să fie supus celui cer majorarea salariilor şi reprimirea
d°r'arat că sprijină holutirile Confe naţională precum şi poporului frălesc mai amănunllt studiu*'. la lucru a tovarăşilor lor concediaţi.
rinţe» şefilor statelor şi guvernelor al Africii de Sud, care luptă împotri
africane de la Addis Abeba, care a va politicii dc apariţie.d.
Aparatul de filmat „J.L.V.“
Noul guvern peruvian lipsit de majoritate
în parlament MOSCOVA 29 (Agerpres). — 4 500.000 secvcnfe pe secundă. In
LIMA 29 (Agerpres). — do Terry şi partidul democrat-creştin S-nu încheiat încercările nuni felul acesta se poate înregistra pe
Noul parlament din Peru şi-a în se află în minoritate tn parlament. aparat pentru filmări ultrarapide, film chiar fi procesul descărcărilor
ceput Ia sfîrşitul săptăminii trecute Această 6ilualie va crea dificultă|i realizat de oamenii de ftiinfă fi atmosferice. începerea, crefterea fi
activitatea. Potrivit relatărilor agen serioase aplicării programului anun spedaliftii sovietici. Acest aparat, stingerea lui.
ţiei France Presse, partidele de opo ţat de preşedinte şi va genera con- denumit „J LV* (inifialele in lim In e.urînd va începe fabricaţia
ziţie au creat un fronl unit, ceea ce llicle permanente între guvern şi ba rusă ale expresiei ..lupă de in serie a aparatului de filmat
m
lipaeşle guvernul preşedintelui Be- parlament. timp cu expectativă*). poale filma ,.).LV .
launde Terry, care locmal a preluat
puterea, de majoritatea în parlament. S.U.A. Recent, organizaţii
Ca urmare a acordului intervenit în pentru apărarea Intereselor
tre «ele două prinaipale partide de Recent, în Suedia a apărut cartea locul prădat. Pe aici au trecut hoţii. populaţiei de culoare au orga
opoziţie — Aprlsl şi Odrist — toate „Viola sicilianade Stig 7. Karlsson Hoţii operează de obicei noaptea. Ei nizat in cartierul Harlcrn din
posturile de conducere din Camera ft Franco Alacia. Cunoscutul fotograf KNSLLA MIZERIEI jefuiesc strugurii, măslinele, fură tot New York un miting dc pro
reprezentanţilor şi din Senatul peru suedez Knrlsson, împreună cu italianul ce se poate fura. Dimineaţa nu mai test împotriva discriminării ra
vian au fost atribuite reprezentanţilor Alacia, a cutreierat timp de 10 luni rămîne nimic. El operează cu bine siale, pentru obţinerea dc drep
acestor partide. Preşedinte al Camerei prin satele Sicii ici de vest, unde a a murit. Le «unipăr pline, paste făi Te înţelegi cj slăpînul să lucrezi nu-mi văd copiii. Mă scol diminea cuvântarea moşierilor care sînt mem turi cetăţeneşti. Participanţii
reprezentanţilor a lost ales cunoscu făcut sule de fotografii A fa s-a năs noase. puţin ulei vegetal Dar în pentru 900 sau 1000 de lire pe zi ţa pc la 3-4. Lucrez 12—14 orc şi bri ai organizaţiei banditeşti Mafia. la miting au participat apoi
tul lider eprist, Fernando Leon de cut. această carte, in care se povestefte călţăminte? Ştii că aceste ghelule şi mîncare Unii îţi plăleso cinstit, ce am agonisit 7 Priviţi singuri. Acum este mai mullă linişte fa|ă de la o demonstraţie in faţa se
Vivero, iar ca preşedinte al senatului viola sicilienilor. Autorii nu dau costă dleva mii ? Poţi să-ţi ieşi din alţii, eind vine voiba de plată, iţi Termin munca înainte dc apusul cum era în urmă cu ciţiva ani. Vedeţi diului ONU.
a fost ales odrîstul Jullo dc la Piedra. nume. pentru ca să nu atragă asupra minţi. Si cum mai mănîncă copiii I dau numai 800 de lire, lără mîncare soarelui. Mă grăbesc să ajung acasă pe omul acela din colţ 7 Pe fratele In foto : In drum spre se
Alianţa formată de partidul Acţiu lor răzbunarea Mafiei — banda crimi — la ee-|i dau, altfel pierzi şi pe lumină. Vedeţi că la noi este tui l-au luat şi l-au împuşcat. A diul O.N.U.
nea populară ol preşedintelui Belaun- nală care terorizează întreaga insulă Ei sînt veşnic flămînzi. Tontă ziua asta — spun ei... Aici a lost tolde lu primejdios să rămîi noaptea pe drum.
fi care este adeseori in legătură cu Ii auzi : na aşa : pentru ei totul, pentru noi Se poale Inlimpla să le ia drept dispărut omul fără urmă Cereau de
marii moţieri fi clerul reacţionar. — Mamă. dă-mi o bucăţică dc nimia. vreun altul şi să te pocnească din la el bani...
Sub semnu[ divergenţelor Publicăm mai jos un fragment din pîine 1 Mă angajez pentru orice treabă, greşeală. Te duo şi le Îngroapă şi Amănunfe despre
această carte muncesc d.n toate puterile, pînă nimeni nu ştie nimic. Daforii, datorii cutremurul de la Skoplje
0 nouă sesiune Copiii nu se satură niciodată, ei noaptea, iar diminea|a o pornesc Seara acasă mănînc puţine paste Pesle 100 de oameni au emigrat
De ce să frăieşfi ? vor mereu să mânlnce. Umblă peste încă pc întuneric. Ziua întreagă lu şi le torn direct pe masă. Intre timp din satul nostru in târî străine. Nu BELGRAD 29 (Ar|crptcs). —
a Consiliului Ministerial lot şi caută să găsească ceva de crez in bălaia soarelui arzător, care copiii au adormit. La Shoplje continuă lucrările de
Aproape dc oind se naşte, ţăranul mîncare. Uite ăsta mai mare, înghite 11 i usucă creierul. Iar fn ce priveşte mai in ultimul an şi jumălale peste salvare a viilimclor catastrofalului
al Pieţei comune Irebuie să muncească, să lucreze pă- mîncarea. stăpinul de obicei pro Da, este rău să nu ştii carie. Une 400 au plecat din această lorahtale. cutremur dc pămînl. Echipele de sal
mînlul, să semene bob. gnu, mazăre mîncarea parcă ar arunca-o intr-un mite : ori vine poştaşul şi aduce o scrisoa S-au dus şi în Ralia ele nord. Unde vare continuă să tc»-celeze ruinei*
BRUXELLES 29 (Agerpres). — Şi lotuşi e! nu trăieşte, ci există — sac fără fund. îşi termină porţia — O să ne străduim, o să vă dăm re Mă cheamă şi mă întreabă : este de lucru, acolo se duc. Munca pentru dezgroparea victimelor ca
Luni a începui în capilala Belgiei istovit, jalnic şi sărac, foarte sărac. înaintea celorlalţi, apoi merge de la de mîncare I — Puţi să iscăleşti pentru scri este o problemă dc viată sau dc re. in scara zilei de 28 iulie, se
o nouă sesiune a Consiliului Mi Eu, de pildă, nu am avut niciodată unul la altul şi îi priveşte cu ochi Sună plăcui, dar de fapt asia în soare ? moarte. Dacă nu este de lucru cc cifrau — potrivit agenţiei Tanitig
nisterial al Pielei comune, consacra nici o avere, în afară de braţele şi flăminzi. — Nu. poli să faci în satul naiul 7 Cum — Ia 813 morţi şi aproape 2.200 d«
tă soluţionării divergenţelor care se fiănălalca mea. A trebuii să lucrez seamnă o pîine. Pjine şi ceapă, în Trebuie să chem pe vreun vecin Irătm 7 Ascultaţi. răniţi. După aprecierile airlorilă»îlor,
manifestă Intre ţările membre ale a- foarte mult, familia mea a mincat — Ce umbli şi te uiţi ? Nu ţi-ai cel mai bun caz cîteva roşii. Cu asta care ştie carte. Eu pun pe hîrlie o Mă duc la morar : aproximativ 700 dc persoane se mai
nu te poli sătura.
cestui organism, precum şl Intre Pia adeseori bol) In loc dc pline. primit porţia 7... Nu are pic de ru cruce după care el semnează. Ade — Dă-mi 20 de kg de lăină. Am alia tură îngropate sul) dări mâluri.
ţa comună şi ţările occidentale oa Dar ce să-i faci 7 Trebuie să tră şine băiatul ă-îla. Am lucrat o dată la domnul Mi- seori este nevoie să semnez pe un să-ţi plătesc cind o să găsesc dc lu Lucrările dc salvare se desiaşoa-
re nu sînt membre. ieşti. Viata este ca un vis. exact ea middou. Cind muncitorii începeau document pentru vite. Sau lucrez pe cru. Fii liniştit, am să-li plătesc da ră acum mai uşor deoarece lumina
Pe ordinea de zi a sesiunii, re Mai bine să fii porc • • să discute despre prlnz, el privea tic cîmp, carabinierul mă vede şi mă toria la sfîrşitul lunii. electrică a reînceput să lunciioneze*
latează agenţia Reuler, figurează In un vis. Astăzi existăm, mîine nu mai obicei Ia soare : întreabă : Luna se termină, iar eu ca şi Iar aprovizionarea populaţiei erl»
sintem. Am îmbălrlnit şi doctorul nu
primul rind „Cearta dintre Franţa Ca să cipeţi cil de cit de lucru — O. e încă devreme I înainte, nu am bani. Mai devreme asigurata de numeroasele con» oaie
si Germania occidentală în legătură mai vrea să se uite la noi. Moartea în tară. Irebuie de fapt să te vinzi. Dar la muncă ne chema la ora 3 — Cum te cheamă 7 sa i mai tlrziu mă întîinesc cu mora
— Francesco.
cu problemele agricole ale comunită vine ca un bot — cind vine, vine, Nu degeaba se spune la noi că e dimineaţa. Venea special acasă şi te — Arată actele. rul — satu<l este mic — şl el mă În oi alimente şi material sanitar tri
ţii", adică neînţelegerile dinlre ce fie că vrei, fie că nu. Şed pe acest mai bine să fii porc decli ţăran. Vine trezea : It dau buletinul, îl ia şi citeşte nu treabă : „Ei I" mis din toate regiunile (o;ii şi din
le două ţâri In legătură cu preţu scaun şi aştept. A1 ita timp cit ochii stăpînul şi înlreabă: — Este vremea de lucru 1 mele meu. Iar eu nu pot 6ă fac asta. — Nu este de lucru. Dar domnul străinătate.
rile produselor agricole. Un alt su mei mai văd, şed şl privesc tinerelul — Vrei să lucrezi două zile la Nu ştiu să citesc. Giuseppe tocmai mi-a spus că în cu- O marc parte dinlre răniţi au Io-
biect de discuţii — şi de dificultăţi rum forfoteşte, cum îşi sleieşte pu mine 7 Nu-i chip să înveţi lînd va începe o lucrare.. Am să-li internaţi în spitalele din local;lat «•
penlru ţările membre — 11 consti terile. Eu mi-am trăit traiul. Nu mai îmi aminlcso, am mers la şcoală. Ar fi mnJte de făcut. Ar Irebui ca dau banii săptămină viitoare. învecinate şl chiar la Belgrad, ier
tuie relaţiile dinlre Piaţa comună şl am mult de aşteptat... — Desigur I copiii să înveţe, dar spune-mi cum Nu sînt convins că voi avea bani.
Statele Unile, în special în urma di Apoi lucrezi la altul o zi şi dacă Am ajuns plnă în clasa a 2-a, dar aş putea să-l Uimit la şcoală dacă nu Cumpăr alimente pe credit. Mă duc populaţia oraşului Skopljc se adă
nu am lerminat-o. In martie tata l-a
vergenţelor recunoscute alil la Wa ,Mamă, dă-mi o bucăfică ai noroc poate chiar o săptămină În au nici ciorapi, nici ghete? de la o tejghea la alta şi iau pe cre posteşte deocamdată în barăci şi
shington cît şl în capitalele vest- de pline! 14 treagă. Dacă ai noroc. De cele mai spu9 mamei» Mafia pradă dit. Datoriile cresc Mă duc din nou cantonamente improvizate în pariu
—- Ştii ceva ara să-l Iau mai bine
enropene ca urmare a recentelor multe ori se tnliraplă aşa. Te duo la domnul Tizzio şi 11 rog să-mi dea rlle oraşului. Autorităţile locale, ca
sporiri de tarife de import in Piaţa Nouă sute de lire pe zl, gtndiţi-vă la stăptn. îl ceri de lucru, Iar el tţi cu mine pe clmp. Ar putea să-mi După un an întreg de muncă In putină făină: re au arătat că între 80 90 la sulă
ajute, chiar dacă nu &j face decît să
comună la unele produse agricole — nouă sute de lire I Iar eu am răspunde: fernală, după un an întreg de sacri
— Dacă o să al de lucru iţi voi
americane. şase copii: cel mai mic arc 2 ani. — Am terminat deja lotul. rupă tarbâ pentru măgar. Aşa 6-a ficii şl lipsuri, cînd ţăranul se roagă lucra gratuit ca să mi plătesc datoria. din locuinţele din oraş an fost dis
terminat cu învăţătura mea.
Pe ordinea de zi a discuţiilor fi apoi vine Peppucoio — el are 4 ani. $ţ următorul apune acelaşi lucru. truse sau grav avariate, au anunţai
gurează, de asemenea, problema re Rosalia — 5. Toto — 7, ăsta 10 şi $i după ce au trecut aşa 4-5 zile, Tonte pedepsele şi bătăile le pri să se eoc.ră strugurii, sporind că re Am 32 dc ani şi cînd vin acasă $1 că se vor lua toate măsurile pentru
laţiilor viitoare dintre Piaţa comună Cîcoio — 14. A mai fost şi Sara, dar este oare de mirare că tli trec prin meam de la mama. Pe tata 11 vedeam colta ii va aduce o uşurare, se poate văd copiii pc care nu-i pot hrăni. îmi adăposlirca loartorilor.
vine să plîng.
şi Anglie ea a murit. A început să hiseas^ă şi minte o mulţime de idei stupide ? rar. $1 acum eu însumi aproape că ca într-o dimineaţă 6ă-şt găsească
1040 _ Ti-....1 , 1 T____ J-------
Redacţia si administraţia ziarului str, « Kfartld nn 0. UMon 16 W, 18 «6. 20 71. Taxa clătita tfl nuznew oOLÎoim «Drobărli Direcţi®! Senerale P.T.TR. «r. 6 u