Page 38 - 1965-03

p°9- 8 Dramul socialismului

c Lbs li 'UCUL IITI m e9 m

X
p. ■

Pe albastre punţi
In rîndul cercurilor literare din găzilor arllstice de agitaţie, sînt fi­
regiune care desfăşoară o rodnică nalizate texlele pentru unele for­
activitate se înscrie şi cercul lite­ malii de la sale sau ale casei raio­ Pe-albastre punţi şi neştiute
rar „M. Sartoveanu“ de pe lingă nale dc cultură, dîndu-se indicaţiile Jesute din suflarea serii.
Casa raională de cultură din Sebeş. necesare sau modificînd textul acolo Hai, gindule, în zbor tu du-te
Functionînd, cu mici intermitenţe, unde este covil. Aşa au fost anali­ Şi insoţeşte-n şut minerii 1
din anul 1957, cercul a ajuns să ob­ zate textele „Salul nostru azi" (pen­
ţină realizări frumoase. tru căminul cultural din Spring) ,
Ceea ce caracterizează colectivul „Bucurii în sal la noi" (Girbova), Iar floarea inimii de-o porţi —
acestui cerc literar, din punct de „Oraşul nostru" (Casa de cultură Garoafă simplă, purpurie,
vedere al componenţei lui, este di­ Sebeş) etc. Să le-o cobori sub negre bolţi
versitatea profesiilor membrilor. Spre Pentru casa raională de cultură, Lămpaş aproape să le fie...
exemplu, tov. Timaru Sofia este tov. Zdrengliea Vasile, membru al TRA1AN MULLER
muncitoare la fabrica „Căprioara*1, cercului, a creat montojul literar Hunedoara
tov. Tokos Ilie şi Barbu Ioan, mun­ „Pagini din istoria patriei" cu care
citori la Cooperativa „Unirea** şi formaţia de recitatori se va prezenta
respectiv I M.T.F., tov. Olaru Vaier, la actuala odilio a Festivalului bienal De ziua ta
Bogdan Doina, Cămfinilă S. — me­ de teatru „1. L. Caragiale". Dintre re­
dici, iov. Dop Ioan, Turdeşan Ioan citatori fac parte şi unii membri ai
— jurişti. In cerc activează şi ca­ cercului literar. IN LIBRARII Trecînd pe sub frunzar de astre,
dre didactice dc la şcoala medie şi In cadrul manifestărilor desfăşu­ i t Din creanga zorilor în floare,
scoola speciolă (Leibli S„ Taborsky rate la casa alegătorului, membrii Andrei Oţetea Ji-am rupt un răsărit de soare
U.. Slrăulca I., Sivan M. ş.a.), elevi cercului au prezentat un scurt me­ Şi-n părul negru ţi l-am pus
(Vlădeanu Ion, Muntean Rodica) dalion „l. L. Caragiale" după care au Să strălucească fără de-apus
ele. fost citite fragmente din „O scrisoare Ca semn al fericirii noastre.
Activitatea cercului nu se mărgi­ pierdută", operă care satirizează far­ — Fragmente din culegerea literară editată de ION MAR1NESCU
neşte numai la şedinţele obişnuite sa alegerilor din timpul regimului Casa regională a creaţiei populare — Renaşterea esle caracterizată în lu­
de lucru, ci cuprinde, ca obiectiv burghezo-moşieresc. Chilid-Boşorod, raionul Halcg
permanent şi important, participarea Coreul literar se face simţit şi prin crare ca o etapă hotăritoare in pro­
nemijlocită la acţiunile cultural-edu- staţia locală de radioficarc. In pro­ Azi poporul e stăpîn cesul trecerii de la feudalism la ca­
cative desfăşurate pe plan local. gramul emisiunilor au fosl incluse pitalism. o manifestare a problemelor F O L C L O R
Rezultatele bune obţinute în a- simpozioane literare ca: „Pacea, ti­ color mai arzătoare privind organi­
cesl sens se datorcsc şi alenllei şi nereţea şi poezia", lectura unor crea­ Fooie verde de solcîm zarea societăţii şi drepturile omului.
sprijinului de care se bucură cercul ţii literare ale membrilor cercului, Azi poporul e stopîn Economic, Renaşterea s-a caracte­ Mulţumim partidului
literar din partea organelor locale recenzii de cărţi, prezentarea unor rizat prin emanciparea ţăranilor de
de partid şi de stat. noutăţi editoriale ele. Pe uzine şi ogoare sub opresiunea feudală, trecerea dc
In şedinţele bilunare, al căror In colaborare cu biblloleca raiona­ Şi pe ţora-nfloritoare. la meşteşuguri la manufactură, de la Frunză verde-a bobului
program este dinainte cunoscut, au lă, iov. Taborskv Rolancl şi Leibli supremaţia nobilimii feudale la do­ Mindră-i viaţa omului,
loc dezbaleri vii pe marginea malo- Silvia au pregătit şi susţinui simpo­ Frunzuliţă de scumpie minaţia burgheziei. Mindră-i astăzi şi senină
rialelor literare prezentate. Aceste zionul cu tema „Viata ţărănimii co­ Trăim azi cu bucurie. Academicianul Andrei Oleica In­ Că trăieşte in lumina.
materiale sînt selectate în prealabil operatiste oglindită în literatură". sistă asupra faptului că aceste trans­
de conducerea cercului şi cîlîva Conducerea cercului literar, cu Auzită de la PERJA SIMION, Chilid-Haţeg formări economice, politice, sociale si Şi iar verde matostat
membri. Ar trebui însă urmărilă cu sprijinul casei de cultură, are în pre­ religioase au determinat uriaşa revo­ Visul ce şi l-a visat,
mai multă perseverentă valorificarea gătire două seri literare: una la Fa­ luţionare intelectuală şi arlistlcfi a Visul său de mult dorit
acestor creaţii prin diferite publica­ brica de hîrtîe din Petreşti şi cea­ Huiîedoara-i niîndră tare Renaşterii. S-au spart cătuşele filo­ Astăzi i s-a împlinit.
ţii de specialitate sau prin culegerile laltă la Fabrica de tricotaje „Sebe­ zofiei scolastice medievale, raţiunea #
literare editate de Casa regională a şul" din Sebeş. Muguraş de pe lăstare a triumfat asupra dictaturii bisericii, Mulţumim partidului
creaţiei populare. Cele relatate mai sus sînt o do­ Sliinla s-a întemeiat pe experienţă şi Lui, conducătorului
Iii nlcnlla conducerii cercului slă vadă că cercul literar ,.M. Sadovea- Hunedoora-i mindră tarei raţiune, obandonind biblia în favoa­ Că ne-a adus libertate
şi preocuparea pentru iniţierea este- nu" din Sebeş desfăşoară o activitate Cu păduri şi cu izvoare rea „cărţii naturii", artele au redes­ In oraşe şi la sate.
lico-lilerară a membrilor. In acest variată, utilă, ancorată slrîns în ma­
scop au fost Incluse leme care tra­ nifestările culturale locale. Şi cu ape curgătoare, coperit frumuseţea realismului anti­ VLADISLAV LET1ŢIA
Simcria
chităţii, a Învins spiritul laic.
tează despre munca şi măiestria li­ Cu fabrici noi şi cu mine
terară a unor scriitori romîni şi Prof. GII. ARMÂŞESCU Cu cimpîi de roade pline. Studiul arc o organizare riguros sis­
străini (Sadoveanu, Creangă, Gorlci, molodist cu probleme tematizată. Sc discută înlîi problema Foicică, foişoară
etc). de literatură la Casa regională Foaie verde, viorea. Renaşterii, apoi sc face o amplă pre­
Pentru a sprijini activitatea bri­ a creaţiei populare Dragă mi-e regiunea mea zentare a renaşterii economice, a ce­ Foicica, foişoară
lei intelectuale (umanismul) şi a ce­
Şi mult mă mindresc cu eo, lei artistice, analizate pe ramuri: ar­ Gindule, povară rară,
hitectură. sculptură, pictură etc. Zboară pînă hăt şi spune
Că-i frumoasă şi begată
Pe lingă bogata argumentaţie ştiin­ Că trăim ozi vremuri bune,
Cum n-o mai fost niciodată! Am’noit sate şi-oraşe
ţifică şi grafica elegantă, volumul se
Auzită tic la ROMULUS BUNEA, Oraşlic remarcă prin calitatea reproducerilor Le-am făcut flori drăgălaşe.
color şi alb-negru dintre care amin­ Noi muncim, noi holărlm
Izvoraş de fericire tim cileva : Mono Lisa (Leonardo da l'c-al belşugului lărîm.
Vinci), Molse şi David (Michelango-
lo), Erasmus din RoMcrdnm (Uons
Zi-i moi celeraş din strune liolhein cel Tinăr), Soţii Arnoliini URDEA PETRU
Simeria
Pe pâmînt ca să răsune (Van Cyck) si altele.
Cintecul de înfrăţire
Izvoraş de fericire.
Pe marginea poeziilor sosite
Zî-i măi ceteraş din strune
Zi-i că vremurile-s bune,
Că ni-i traiul luminat
Şi ogoru-mbelşugat. dovedesc a fi deflcilare. Cu toate câ Doi elevi din Ilia (Pogan Ghcorgîie
la redacţie In unele dintre ele se observă efor­ şi lorga Viorel), promit a scrie in vii­
Auzilă de la PE7RICA NICOLAE, tul de ancorare In realitatea imediată,
Cioclovina-Haţeg lor poezii bune. Cele pe care ni le-au
9 de a surprinde semnificaţia timpu­ trimis acum suferă însă de o incoe­
lui nostru, aspectele relatate sini rentă a ideilor şi imaginilor. Cel
Mult nti-e drag în sat la noi sosise lot mai multe pliemi cu poe­ artistice folosite sînt nepotrivite. dc-al doilea mai practică pe alocuri
Zilnic, pe adresa redacţiei noastre
luate la înlîmplare, iar modalităţile
versul întocmit la întiiriplnre, din
zii, indiciu sigur că preocuparea pen­ Sc practică pe scară întinsă imita­ necesităţi formale, vers la care ar pu­
Frunzuliţă de trifoi tru accsl domeniu al creaţiei lite­ ţia (împinsă uneori pînă la plngiero) tea să rcnunle.
rare creşte mereu. Intr-un progres
M ult mî-e drag în sat la noî a poeţilor cunoscuţi, în special a cla­ Există unele producţii alinte între
(mai lent însă), se află calitatea ver­ creaţia folclorică şi cea cultă, poe­
Că muncim cu voie bună surilor. sicilor. zii scrise în manieră folclorică. Aces­
Pe tarla toţi împreună. Poezia, ca interpretare artistică a In loc să fie o însuşire crealoare a te poezii iui pot fi socolile nici pro­
realităţii contemporane, presupune realizărilor poeţilor consacraţi, orien­ ducţii folclorice (fiindcă intervenţia
necesitatea tic a cuprinde sensurile tarea după creaţiile lor nu se face in organizării intelectuale a materialului
majore ale vieţii noastre actuale, de sensul valorificării cuceririlor bune,
Case noi s-au construit do conţinui, de viziune şi expresie e cvidcnlă) si nici creaţii culle (fiind­
a comunica ceva din tendinţele lun- că rămân înloudate mijloacelor de ex­
Satu-ntreg s-a înnoit. damenlale ale momentului istoric care artistică, ci în sensul folosirii unor presie folclorică, mTiiiul o sinteză
Şcoală mindră-i în comună a general-o. In acest sens, actuali­ imagini aproape identice. superioară a acestora). C cazul to­
tate înseamnă a surprinde în imagini Din rîndul tovarăşilor care ne tri­
Cu izvoare de lumină, varăşilor Husa Anton (Timpa) şi Mol­
poetice semnificaţiile adinei ale epo­ mit asemenea poezii fac parte Bilgăi dova» Ana (Dumbrava). Pentru viitor
Pentru-nvăţătura lui cii noastre, a simţi artistic pulsul di­ Dumitru (Călan), unde ritmul, rime­ e necesar ca aceşti tovarăşi sau să
Mulţumim partidului. namic al progresului nostru econo­ le şi cadcnla sini pur eminesciene. culeagă folclor fără să intcrvihă in
mic şi cultural, a reflecte trăsăturile Pop Rozalia (Simeria). in a cărei el, sau să compună ei înşişi creaţii
„Veacului simbol să-i fie 1“ Aliş de IONESCU VALER esenţiale ale omului nou, a surpiinde poezie închinată lui Ueclhoven şi populare, rcnunlind la unele ele­
Hunedoara Creator: ROMULUS BUNEA, Orăşlic lupta dintre nou şi vechi, într-un cu- Slrauss se inlîlnesc de asemenea ver­ mente de intelectualizare.
vînl înseamnă a participa Intens şi cu suri eminesciene, Mjrza Petru (Deva).
multă simţire artistică la viala noa­ Virgil Predoronnu (Cugir), Vlădola- Al(i tovarăşi (Stanciu Amcl — Că­
stră nouă. mi Ghoorghe (Sebeş) şi aliii. lău şi Ungureanu Ion — Hunedoara),
se rezumă la eronica rimată. Simplu
• •
renunţa la ea. Chirilă a devenit
Eminescu, Coşbuc, Bacovia si Ar-
Un roman al resir 'ar alt om, cu sufletul deschis şi sin­ ghezi (ca să luăm mimai citeva exem­ de poezia actuală dar nu şi-au găsit înşiruire de lapte şi realizări în pro­
Unii creatori caută să sc apropie
poziţii care rimează nu e poezie. Ale­
cer.
ple), au reflectat adine problematica
O restructurare a conştiinţei se epocii lor folosind mijloace artistice încă drumul potrivit. Versurile pen­ geţi un singur fapt si cxlrageţi din
petrece şi în cazul Leontinci. In­ adecvate, specifice. La Arghezi se tru copii ale tovarăşului Ion Mari- el substanţa şl semnificaţia poetică.
eii. ajunge şef rle echipă si esle dependenţa morală şi activitatea poale observa o întreagă evoluţie, o neseu (Chilieiţ, sînt gingaşe, emotio- Poeziile lui Lăpugean Ionel şl
conştiinţei umane apreciat tot mai mult. Pare a fi obştească îi oferă deplina liber­ trecere prin diferite epoci cărora le-a ‘.unle. dar sini folosite procedee pe T. Irina (Deva), elevi in clasele a
VJ-a şi a VII-a aleslă un Inlcnl vi­
tate şi calea spre găsirea adevă­
fără de cusur, un adevărat om a-l
M icuri, vechi.
reflectai tendinţele esenţiale intr-un
zi.lelor noastre. ratei demnităţi umane. limbai artistic diferenţial şi specific In ce priveşte creaţia tovarăşului zibil. Deocamdată ele iui pol fi pu­
Dar, în conştiinţa lui mai există Ca latură a .acestui triunghi, pentru fiecare în parte. Băîăceami Mlhal (Sebeş). imaginile blicate. Contlnuînd să scrie, ei vor
8S » menilor pe pareursuil a douăzeci încă o fisură. Nu va putea uita ni­ Clej e mai puţin realizat. Supără Privite din acest punct de vedere, au ceva de eseu dar se exclud din reuşi să realizeze poezii hune.
de ani, de Ja eliberare pînă în ciodată faptu<l că Leontlna s-a mă­ discontinuitatea acestui personaj. multe din poeziile Irimise redaclici se
prezent. ritat cu altul, durerea aceasta ce Jntr-o vreme- Clej reuşise un gest slura poeziei. T. IONIŢA
Atfiunea începe prin instanla- a venit să încununeze întreaga sa aproape eroic, eliberarea unor
neirl reportericesc de la şedinţa experienţă tristă din război l-a deţinuţi, apoi, mai tîrziu devenise
în care Chirilă trebuia să fie pri­ mutilat sufleteşte, l-n însingurai, membru de partid. Evoluţia „în
mit in partid. K „admis" cu ră­ l-a făcut să-şi ascundă suferinţa secvenţe" a eroului devine con­
r jjm r ' / ceală, fură comentarii sau discu­ faţă de vederea indiscretă a oa­ tradictorie cînd aflăm că fusese
ţii. Această atitudine se explică menilor. între timp declarat chiabur sau
ca o reacţie la refuzul lui Chirilă Intr-un fel Chirilă a rămas tot cind — fără să cunoaştem cauzele
■ de a ajuta echipa rămasă in urmă un individualist. Egoismul din el — nî se relatează că echipa sa a
t a lui Clej. răbufneşte în . momentul în care rămas in urmă.
■ m jj
Autorul ne trimite înapoi cu 20 refuză să ajute echipa lui Clej. so­ Cu mai multă obiectivitate faţă
* j I 1 7 *, î de ani şi uneşte primele două la­ ţul soţiei sale. Primirea în partid de acest erou şi cu mai puţină
'/ I turi ale triunghiului : Chirilă şi f'undu-i infirmată. Chirilă face o sugestie misterioasă în caracteri­
t Clej După această deschidere beţie de pomină, îşi dă în specta­ zarea Leonlinei. evoluţia conştiin­
spectaculoasă a acţiunii, intrăm di­ col durerea acumulată atita vre­ ţei eroilor ar fi fost mai bogat şi
rect în miezul problemelor. me. îşi expune la vedere rănile. mai sigur reprezentată.
Chirilă sc întoarce în 1940 de O întîlnire cu Leontina. epilog Inegalităţi şi scăpări se mai
pe fiont. „Inliiv.iat al războiului", dureros al iubirii lor. îl fortifică! pot sesiza în cuprinsul romanu­
încărunţit prematur şi mizer, se O limpezire (sugerată cu delicată lui. După numai cîţiva ani de
odihneşte pe trotuarul unei străzi discreţie) a gîjulurllor lui Chirilă muncă obştească Leontina are un
clin Hala, bucuros că a leîntîlnit se face simţită tot mai mult. In­ vocabular de licenţiată. Mai exîs-
pămînlu) romînese. Deşi în dimen­ firmarea primirii lui în partid ca­ lă şl întorsături nefireşti ale per-
siuni reduse. întoarcerea lui Chi­ pătă adevăratele semnificaţii şi sonajelor. o oarecare preţiozitate
rilă prinde amploare lirică de e- se hotărăşte să se îndrepte. Aşa. de stil (o mărturisire făcută Le-
popee. Îşi săseşte soţia remăritată pe neaşteptate, va apare in aba­ ontinei ti „provocă o degringola­
Poet. pio/nlm* şi reporter. Pop (fusese decimat mirt) şi cu a- tajul echipei Iul Clej şi — fără dă a sentimentelor") ?. etc.
Simion ne oferă un roman de o censtn trunchiul e complet : Chi­ cuvinte — va începe lucrul. Pe deasupra acestor amănunte,
deosebită forţă evocatoare, „Tri­ rilă. Leontina. Clej. Un triunghi Viaţa îi va sili să intre în rit. romanul se înscrie ca o realizare
unghiul*. Inlilnim in putinile dureros, cu laturile incandescente, mul ei de azi şi să uite durerea de seamă în literatura contempo­
(‘ăi (ii obieeti vismu-l nud ni repor­ cu punctele de alinte:*? dureroase. de odinioară. Intimplător. ecl mai rană Personajele care trec prin
terului. economia în construcţie a Evoluţia celor trei personaje în bun tînăr din brigada sa se în­ procesul restructurării conştiinţei
pro/atoru'ui sau lirismul descrip­ cadrul transformărilor petrecute drăgosteşte de A mal ia. fiica Le- lor în rad ruj vieţii noastre noi.
tiv şi psihologic al poetului. in ţara noastră în coi doiiăz^H de ontinei şi a lui Clej. Durerea ci­ sînt deosebit de vii. de interesan­
It mibii de evocare prin exce­ ani dc viuţii liberă es|e diferită, catrizată ce-1 tortura pe Chirilă te. Aşa cum, le cunoaştem din ro­
lenţă, „Triunghiul" aduce soluţio­ sînt sondate medii diverse, se re­ se converteşte în dragoste faţă de man le putem întîlnl alături de
nări inedite prin introducerea zolvă pmbleme dc viaţ i dificile. tinerii îndrăgostiţi. Deşi fată de noi In viaţă. Şi acesta este lucrul
perspectivei evolutive in studierea Părăsindu-şi soţia. Chirilă ia Leontina mai nutreşte o vagă iu­ col mai important.
unui proces de maxi-inâ importan­ drumul singurătăţii. Se angajează bire. un sentiment a-l altruismu­
ţă : transformarea conştiinţei oa­ ca miner, se dăniîeşte total mun- lui ii dă liniştea şi puterea de a T. ISTRATE
Aspect din expoziţia Jotoamalori lor din Valea Jiului. Foto: N. MOLDOVEANU