Page 41 - 1965-03

I ETdTTcf e c X w n i c** c
I Regionolii
1 Hunedoara-Devci
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl
D E C I ^

pentru convocarea Sfatului popular al regiunii Hunedoara

In temeiul ort. 12 a) Legii nr. 6/1957, Comitetul executiv al Sfatului popular al regiunii Hunedoara,

D E C I D E :

SE CONVOACĂ SFATUL POPULAR AL REGIUNII HUNEDOARA, IN PRIMA SESIUNE A CELEI
DE-A ŞASEA LEGISLATURI, IN ZIUA DE 14 MARTIE 1965, ORELE 9.
Deva, 10 martie 1965

PREŞEDINTE SECRETAR.
DEJEU DUMITRU ROŞ IO AN

(îliLOedeve (lupă

CHITI ÎN NUMĂRUL ACTUALITATEA
tveiipzezeee ani (0 Miine, in sala festiva a Şco­
DE AZI: lii medii ,,Doccbal“ din Deva va
avea loc simpozionul ştiintiîic al
Q Interviu colectiv cu cadre­
« I - le didactice : Exprimarea ora­ Vara anului 1951. In familia drul Direcţiei regionale a miliţiei muzeelor organizat de Comitetul
regional pentru cultură şi artă.
Băişan, din satul Runc,
comuna
w * '* fi lă şi scrisă a elevilor. Zlatna, ultimul stilp al familiei — Hunedoara vedere In cadrul simpozionului vor fi
O chestiune la prima
© Agendă. mama — a încetat din viată, lăsind simplă Trebuia mers pe firul u- expuse mai multe comunicări pri­
(pag. 2-a) in urma ei trei copii (două fele şi nor acte. S-a început cu orfelina­ vind trecutul istoric al regiunii
un băiat) intre 6 şi 12 ani tul din Alba lulia Arhivele anu­ noastre.
© Din experienţa organiza­ La simpozion parlicipă cercetă­
p’ , ţiilor de partid în conaucerea lin timp, cei trei copii — Mari­ lui 1952 insă nu consemnau nică­ tori ştiinţifici de la muzeele din
WfTtr. economiei : In atenţia comu­ na de 12 oni, loan de 8 ani şi Ana ieri numele celor trei fraţi. că regiune, membri ai filialelor socie­
O
de 6 ani — au găsit adăpost şi în­
neglijentă. sau poale faptul
niştilor — realizarea planului grijire in casa lui Sebastian Puş- chiar a doua zi după internarea tăţilor de istoric şi filologie, in­
de investiţii. cău. Posibilităţile acestuia nu-i lor, orfelinatul s-a desfiinţat, au vitaţi de la muzeele din (ara.
© Sport. permiteau insă întreţinerea a încă întrerupt un fir firesc al cerce­ © feri dimineaţă elevii clase­
(pag. 3-a) trei copii. De aceea, cei trei fraţi tărilor. Dar cercetările nu s-ou lor a Vll-a de la Şcoala de 8 ani
au fost internaţi la orfelinatul din
oprit. Au fost consultate alte ar­
din oraşul Cugîr au fost oaspeţii
© De peste hotare. Alba lulia. hive ale orfelinatelor din (ard în clubului muncitoresc din locali­
(pag. 4-a) După o perioadă de timp. cei care fuseseră repartizaţi copii din tate. Ei au făcut o instructivă că­
trei fraţi sint repartizaţi fiecare Alba lulia, s-au interpelat func­ lătorie pe hartă, cu care prilej
in altă localitate. ţionarii acestora. O muncă migă­ li s-au prezentai principalele fru­
Dragostea pentru locurile nata­ loasă, plină dc situaţii neprevă­ museţi ale Capitalei noastre şi
Peste plan: 5600 bucăţi le. pentru plaiurile unde şi-au pe­ zute. Au fost necesare zile şi nopţi Castelul Huniazilor.
trecut primii ani ai copilăriei sint de cercetare a arhivelor. Dar mun­ In seara aceleiaşi zile, la blocul
articole de marochinărie de cele mai multe ori atit de pu­ ca nu a fost zadarnică. După mai fetelor nr. 5 din Cugir bibliote-
ternice incit nu po(i da înapoi in bine de un an, Ana Băi$an a fost caia lonolla Alexandrescu a pre­
Antrenaţi in întrecerea socialistă, fata dorinţei de a le revedea Poa­ găsită. Acum ea işi are rostul său zentat un mozaic literar intitulat :
muncitorii, inginerii si tehnicienii le că tocmai aici işi are explica­ in viaţă, familia sa, casa sa. „Noutăţi editoriale**.
Din anul 1954 ea a găsit la so­
ţia faptul că la ciţiva ani după
întreprinderii „Căprioara" din Sebeş • Coleclivul bibliotecii din O-
isi realizează în mod ritmic sarci­ plecarea la orfelinat. Marina şi ţii f.adislau şi lolanda Dioszcgy răşlie a organizat ieri pentru me­
Fotoreporterul nostru a surprins o parle din tractoarele de.la S.M T. Haţeg care sini gata de a pleca nile de plan. In perioada lunilor ia­ loan Dăişan. deveniţi majori, s-au — muncitori ceferişti din Oradea, canizatorii din localitate, recen­
spre brigăzi, pentru a participa la buna desfăşurare a lucrărilor agricole din campania de primăvară. nuarie şi februarie colectivul fabri­ intors la casa părintească, pe plo­ căldura casei familiare, dragostea zia cărţii „Sfat in cumpăna nop-
Foto: V. ONOIU cii noastre a produs peste prevede­ turile de care ii legau primele bu­ părintească Aceştia au infiat-o şi ţiiu de Petru Cireş. (MARIA DAN,
rile planului 5.600 bucăţi articole de curii. primele mici enioţii. s-au îngrijit de creşterea, dc edu­ corespondentă^.
Din mijlocul lor lipsea cel de-al
carea ei. Acum este căsătorită.
marochinărie, 100 bucali articole de treilea copil — Ana. cea mai mi­ Soţul, Kovacs. este muncitor la Fa­ © Tinerii din cadrul organiza­
sport si alte |)rorluse La obţinerea că. Ana, pe care ei o îngrijeau in brica de unt din Oradea ţiei U.T.M. de la Fabrica chimică
acestor rezultate au contribuit în serile cind mama suferindă nu Povestea vieţii ei a impresio- din Orăştie au audiat in ziua de
mod deosebit
colectivele secţiilor
11 martie a.c., recenzia cărţii „Se­
CUM PREGĂTIŢI RECOLTA VIITOARE? marochinărie şi sport, precum si puica face acest lucru ! 7iaţ-o profund, cind ofiţerul de mi­ tea" de Tilus Popovici. Recenzia
Un timp au aşteptat convinşi
liţie Eftimie Munteanu,
incerca
muncitorii Nicolae Opincar, Marga­
susţinută de către tov. Traian Mi-
că aceleaşi sentimente, care i-au
să-i readucă aminte de ihaţa ei
reta Apolzan, Rozina Navradi si alţii.
DAN ANDRONE adus pe ei in locurile natale o rnr de pînă la 6 ani, povestindu-i o huţ, secretar al organizaţiei U.T.M.
a fost urmărită cu deosebit inte­
inlimplare cu trei fraţi Undeva
rechema şi pe /lua. Dar zadarnic.
corespondent res de către cel 160 tineri parti­
Au încercat chiar să o caute. To­ in fundul Inimii i-a încolţit un
tul insă fără rezultat sentiment Acela al adevărului cipant). (T. MIRON, corespondent).
Sporind Sentimentul dc dragoste ce îl despre povestea vieţii ei. acela al
Primăvara îşi anunţă sosirea Iar, o d a tă cu ea, lucrătorii ale unor cooperative agricole Q La sfirşitul acestei săptă-
ogoarelor vor începe m unca în cîmp pentru a pune baze de producţie care nici pină în aî fa(ă de fratele tău. nn-şi are ghidului că şi ea are fraţi. Emoţia inini. zeci dc oameni ai muncii
prezent nu s-au gîndit să ri­ productivitatea muncii egal. Dorinţa de a şti ce face. tinde a (ost mate, pînă la lacrimi. din oraşele regiunii noastre vor
trainice unei recolte sporite de porumb, cartofi, sfeclă de este, dacă trăieşte sau nu, de a o Ziua cind din nou cei trei copii
zahăr, floarea-soarelui etc. Dar, pînă atunci, în unităţile a- dice sămînla necesară. Cauza con­ participa la excursii organizate
stă în lipsa de preocupare. Con­ Colectivul de mutică de la U.C.M. revedea după atiţia ani. i-a fră- dc acum 1,1 ani, acum oameni ma­ de agenţia regională O.N.T. Car-
gricole socialiste se fac intense pregătiri. Punerea la punct ducerile unităţilor agricole din Blan- Zlalna, raionul Alba. a obţinut în mîntat pe Marina şi loan zile şi turi, fiecare cu o familie, un că­ paţt. Miine vor pleca la Cluj două
a tractoarelor şi maşinilor agricole, asigurarea seminţelor diana, Căstău, Orăşlioara dc Jos, O- primele două luni ale anului suc­ nopţi. Trebuie să o găsim, să avem min. s-au intilnit. a fost asemă­ grupuri de 35 de persoane din
din soiuri valoroase şi cu calităţi biologice superioare şi colis etc., trebuie să-şi ridice de ur­ cese importante. Planul la producţia certitudinea că ea este printre noi, nătoare revărsării unui torent, oraşul Deva şi 70 din oraşul Alba
fertilizarea pămîntului sint numai trei din problemele care gentă sămînla dc la Agrosem pen­ globală si mar fă pe lunile ianuarie erau ghidările ce-i frăminlau. îmbrăţişări, sărutări, lacrimi. Erau lulia. Excursioniştii vor viziona
De aceea, in anul 196.1 s-au a-
au constituit obiectul în trebării n o a stre : „Cum pregătiţi re­ tru că înainte de însăminiarc ea mai si februarie a fost depăşit cu mult. dresat printr-o scrisoare organe­ lacrimi dc bucurie, exprimau bu­ un spectacol la Opera de slal din
curia revederii, regăsirii.
colta vlîîoore" ? adresată mai multor tovarăşi cu munci de necesită anumite lucrări pregătitoa­ iar productivitatea muncii a crescut lor de stat cu rugămintea de a-i Pentru bucuria regăsirii. fraţii Cluj şi uncie întreceri sportive.
re. Este vorba de executarea cîlorva ru 1 la sută fală de sarcina plani­ Din oraşul Hunedoara vor ple­
răspundere din unităţile a gricole socialiste din raionul O- ficată. La aceste realizări şi-au a- ajuta la regăsirea surorii lor mai Băişan ou mulţumit lucrătorilor
probe pentru a verifica exactitatea ca azi la Bucureşti 35 de oameni
roştie, dus o importantă contribuţie secţiile mici. Sarcina de a rezolva aceas­ de miliţie care i-au ajutat să-şi ai muncii, in limp ce dc la Pe­
calibrelor discurilor precum şi de a- tă scrisoare a fost încredinţată lu­ regăsească sora cea mică.
numile analize. metalurgică si chimică. troşani 35 dc. oameni ai muncii
re faptul că volumul lucrărilor a cres­ Deşi ne aflăm în pragul începerii PELIX TRECÂR crătorului de miliţie, locotenentul vor vizita oraşul Timişoara,
major Eftimie Munleanu. din ca­
Răspunderea cut fală de anul trecut cu 1500 han- campaniei agricole de primăvară, u-- corespondent V. FURtR
lfi Antrenaţi in întrecerea socialis­ nităţiic amintite nu au ridicat nici
mecanizatorilor ta. sub îndrumarea organizaţiilor de pină acum o cantitate de 18 000 kg.
partid, mecanizatorii noştri vor face
toiul pentru ca fiecare lucrare agri­ sămîntă de porumb, lucru care tre­
buie făcut fără înlirziere.
colă să fie executată la timp $i în întreprinderi evidenţiate in întrecere
Muncind cu tragere de inimă, me­
canizatorii noştri ou reuşii să termi­ . bune .condiţiuni. Dar acest lucru de­
gricole rare au datoria să asigure me­ Adausuri necesare
ne cu mult înainte ele termenul pre­ pinde si de conducerile unităţilor a- mm
văzut repararea tractoarelor şi a ce­
lorlalte maşini agricole cc sc vor fo­ canizatorilor condiţii optime de viată miner loan Circo şi conducătorul auto se angajase exploatarea la începu­
Si muncă. Mă refer la cooperativele la hrana pămîntului
losi în campania dc primăvară — E . M . T E L I U C loan Sicoe. rezultatele de pînă acum tul anului; creşterea productivităţii
ne-a răspuns tov. Ilie Chişerau, di­ agricole din Sibot, Mărtinesti si al­ constituie premisele unor noi suc­ fizice a muncii cu 4 la sută fată de
rectorul S.M.T. Orăştie. Acum avem tele, care nici pînă acum nu au luat Cu privire la transportul gunoiului Ieri, la ieşirea din schimb, grupuri reze, autobasculante, perforatoare cese. Garanţie stau angajamentele îm­ 0,5 Ia sută cîl prevedea angajamentul
bine puse la punct cele 179 tractoa­ măsuri în vederea asigurării unei ca­ de graid în cîmp om solicitat să ne dc mineri pe piepturile cărora erau grele, maşini de încărcat si altele, au bunătăţite ale exploatării luate cu iniţial. Certitudinea realizării aces­
re, 53 semănători SU 29 si cele 90 zări corespunzătoare pentru meca­ răspundă tovarăşii din unităţile agri­ imnsc stclule roşii, semn al hărniciei, făcut din vechea Exploatare minieră arest prilej : dc|)ăşirca planului valo­ tor angajamente au dat-o minerii,
semănători 2 SP.C.-2. Plugurile, sape­ nizatori. cole clin Roinoşcl, Aurel Vlaicu. Spini. sc îndreptau spre sala clubului pen­ Teliuc o unitate modernă a industriei rii producţiei globale cu 1.500.000 lei, tehnicienii şi inginerii exploatării în
le rotative, tăvălugii inelari, cultiva­ Mărline.şli. Aici răspunsurile au lost tru a participa la festivitatea lumi­ extractive din regiunea noastră. tată rle 500.000 lei angajament luat prunele două luni ale anului. Aceasta
toarele au lost de asemenea revizu­ Sămînţă care îşi diferite. Cooperatorii din Romoşel au nării ,,Di|)lomci de intre|)rinrlerc evi­ Cifrele mari ale realizărilor sînt la începutul anului ; de|)ăşirea planu­ înseamnă că pe drumul metalului va
ite si reparate. Am mai pregătit $i Uinsporlal în cîmp peste 000 tone gu­ denţiată pe Iară" îti întrecerea socia­ legate de nume ca cele ale minerilor lui valorii producţiei marlă cu porni mai mult minereu, că tocul fur­
uit număr corespunzător de remorci- noi de grajd. Cele 20 dc atelaje sini listă pe ramura industriei extractive din brigăzile conduse de Constantin 1400.000 lei fată dc 450.000 lei angaja­ nalelor va arde mai viu, că patiia va
cisterne şi ateliere mobile dotate cu aşteaptă solicitanţii folosite in continuare tot pentru tran­ a minereurilor leroase, neferoase şi Biriboi, Cosina Culcea, Zanfir Vădu­ ment iniţial extragerea a 35 000 tone primi mai mult otel.
lot cc este necesar pentru intervenţii sportul do gunoi. Fund vorba dc nemelalifere. Exploatăm miniere Te- va, Aron Sperios din sectorul 1, loan minereu de fier brut lată de 10 000 cit S. POP
operative, în caz dc nevoie. Planul evidenţiaţi, Iov. mg. loan Jurian ne-a liuc, pentru rezultatele obţinute în Fnăşcău, Victor Marinescu. loan Mai-
de muncă a lost defalcat pe brigăzi In ultimii ani, în cooperativele a- ti ’alat o a şefii de atelaje Nicolae anul rate a Ircrui. După re a deschis can. din sectorul II, Eugen Băieţii,
si pe oameni, incit fiecare ştie ce gricolc din raionul Orăştie producţi­ l’iscsă si Petru V'nsiu au transportat tidunarea, preşedintele comitetului Vasile Popa II, Gheorghe Popa din
lucrare va avea ele făcut. ile do porumb sini în continuă creş­ fiecare, pină în prezent, cile 70 şi sindicalului |>e cxjiloalare a dat cu- sectorul 111, a conducătorilor auto loan
Acum, cu ajutorul cisternelor sc tere. Refcrindu-sc la acest lucru, Iov. respectiv 65 tone gunoi de grajd. vînlul tovarăşului loan Zaha — şe­ Sicoc, Alexandru Hruban, Dănila Si-
face plinul cu carburanţi la brigăzi mg. Andronic Hondola, directorul A- „Şi noi am fertilizat pină acum 18 ful E. M. Teîiuc — rare a trocul în coe, ale lăcătuşilor Traian Fcneşer,
pentru primele 20 de zile* lucrătoare, grosem, nc-n spus că obţinere* unor hectare cu 680 tone gunoi'* — ne-a revistă rezultatele obţinute în 1964. Constantin Bălan, ale maiştrilor Lu­
iar mecanizatorii, luimlu-şi in primi- producţii sporite depinde de aplica­ spus Iov Olivia Crăciun, brigadieră Chiar şi o simplă enumerare dc na Breaz, Cheza Şuber. loan Badiu,
'<* utilajele au început să se depla­ rea de către mecanizatori şi ţăranii la cooperativa agricolă din Spini. cifre este in măsură să scoală in evi­ Tiberiu Doboli, ale inginerilor lakob
seze la sediile brigăzilor. Excepţie cooperatori a complexului dc reguli dentă entuziasmul cu care s-a munrit Zoltan, Sainson Faur, Crisan Mircea,
fac mecanizatorii caro vor deservi agrotehnice recomandate pentru a- Dar nu acelaşi lucru il putem spu­ l>enlru traducerea în viată a sarci­ şi ale multor altora.
cooperativa agricolă de producţie din ccaslă cultură. Dar, a continuat in­ ne despre cooperativa agricolă din nilor de plan şi a angajamentelor lua­ In fruntea tuturor s-au aflat comu­
Deva. Din lipsa de preocupare din terlocutorul nostru, as vrea să mă Mărlineşti. Brigadierul Lazăr Avra* te în întrecerea socialistă : |>lnnul niştii, organizaţiile de portid, care au
partea conducerii acestei unităţi, aici opresc asupra unui laclor care are mescu $i alţi cooperatori, făceau a- |)roductiei globale şi marfă a fost în- îndrumat fiecare colectiv de muncă
nu se ştie încă unde va fi sediu! bri­ un rol important in creşterea produc­ prccierea că la grajdurile unităţii e- dej)limt în proporţie de 104,07 şi, res- pe căile sigure ale succeselor.
găzii de tractoare. Din această cauză ţiei: săminţa. Dc-a lungul anilor, uni­ xislă circa 2 000 tone gunoi. De ce pcctiv. 106,72 la sulă; s-a extras mai Minerii nu s-au mulţumii cu rezul­
nu putem trimite utilajul, nu se poate tatea noastră a pus la dispoziţia eo- nu este transportat ? Răspunsul a fost mult eu 34.034 tone minereu feros tatele anului 1964, ci au ridicat în­
face aprovizionarea cu carburanţi, iar opcrulivelor agricole din raion o ga­ că s-a dezgheţai p-jmîntul si nu se decît prevederile planului ; sarcina de trecerea socialistă pe o treaptă şi
mecanizatorii nu au posibilitatea să mă variată de hibrizi dubli dc po­ mai poate pătrunde pe tarlale. Dar, creştere a productivităţii fizice fi mai înaltă, înregistrlnd în acest an noi
facă înainte o recunoaştere a tarla­ rumb. cu mai multă preocupare din partea muncii a fost îndeplinită în ptopor- succese. Fi au încheiat primele două
lelor pe care vor lucra. Pentru însămînlările din această consiliului de conducere (preşedinte t»e do 104.79 la sula. realizîndu-se în luni cu toate carcinile depăşite : pla^
Cînd vorbim de răspunderea ce re­ primăvară, noi punem )a dispoziţia Iov. Nicolae Nistorescu si ing. Emil acelaşi limp însemnate economii la nul producţiei globale şi marlă a fost
vine mecanizatorilor în campania a- unităţilor agricole 119 lonc de să- Sechei), gunoiul putea fi transportat preţul de cost şi beneficii |)c.ste plan. îndeplinit în proporţie de 108,12 si.
pe tiinpul îngheţului. Acum pol fi fo­
tninlă dc poiutnb din hibrizi cam dau Freocu|)area permanentă a minerilor res|)celiv, 103,44 la sută; s-a extras
gricolă de primăvară avem în vede­ losite perioadele de îngheţ de dimi­
cele mai bune rezultate in condiţiile pentru a trimite furnalelor minereu cu 31.141 tone mai mult minereu;
(ie climă şi sol ale raionului. Uni­ neaţă şi seara. Dar nu se face acest de bună calitate, preocupare concreti­ conţinutul mediu dc fier in minereul
lucru. In ziua de 11 martie, majori-
tăţi agricole ca cele din Pricaz, Gcoa- taiea atelajelor erau folosite în alte zată în aplicarea pe scară largă a ini­ livrat a crescut cu 1,12 la sută, ceea
ţiativei „Nici un vagonet de minereu
0 nouă promoţie giu, Aurel VJaicu, Turdas, Bobilnn si scopuri, iar conducerea unităţii a re­ rebutul" a avut ra rezultat îmbună­ ce a condus la depăşirea planului dc
metal cu 8.747 tone; productivitatea
altele au ridicat din vreme săminta nunţat si la aportul unei remorci de tăţirea calităţii minereului cu 0,6 la muncii a crescut în perioada amin­
de muncitori calificaţi solicitată pe care au dcpozital-o in la S M.Ţ. Este un mod greşit de a sulă, plusul do metal în minereul tită cu 12 . 9 4 procente.
magazii. în saci etichetaţi, repartizaţi vedea problema ridicării fertilităţii marfă livrat ridieîndu-se la 10.842 Aşa cum arăta în referatul prezen­
La Uzina de reparai utilaj minier pe solo, brigăzi sî echipe. pămîntului. tone. tat în fata adunării, tov. ing. loan
din Petroşani, a avui loc examenul Dotarea exploatării cu maşini de Zaho, cit si ceilalţi vorbitori — in­
la cursurile de calificare de scurtă Există insă în raion şi conduceri I. MANEA ginerei lakob Zoltan, şefii de brigadă
durată cc au funcţionat aici. Alît la mare productivitate, excavatoare, fo­ FO|> Z. loan, Cuicca Cosma, maistrul Minerii din Teliuc sini răsplăti ţi jjentru succesele obţinute.
examenul teoretic cit şi la probele
practice majoritatea cursanţilor nu pediaţi sarcinile au fost depăşite cu
primit calificative bune. Printre cei STAŢIA C.F.R. SIMERUt—CALATORI 22 la sulă.
mai bum absolvenţi se numără tov. La aceste realizări au contribuit
Petru Toma, Costina Panteiimon, for­ Sala de sedinie a clubului sindica­ Vasile Crama, secretarul Comitetului mai mulţi factori. Conducerea leltsii-
jori, Constantin Sicoc, Iovian Polor, telor din Simeria este îmbrăcată in de partid pe nod C.F.R. Simeria. Va­ co-adminislralivă a staţiei indrumală
sudori, Vasilc Filrmon. Andrei Când, haină de sărbătoare. In interiorul ei sile Bota, preşedintele Comitetului de comitetul de partid a luat o scrie
turnători, Ghcorghc Stoica, Silviu Io- se găsesc mulţi ceferişti care discu­ sindicatului C.F.R. Simeria, Sigismund de măsuri bine chibzuite. Astfel, a
niciu, ştanţatori si alia. Noua promo­ tă aprins. Feţele lor radiază de bucu­ Pcrcncz, setul staţiei C.F.R. Simeria- fost introdusă şi extinsă metoda de
ţie de muncitori calificaţi lucrează cu rie. Si nu întîmplător. Peste puţin călători, loan Marla, impiegat di» miş­ formare a vagoanelor colective com­
rezultate bune in producţie. timp cti toţii vor fi martorii unui mo­ care şi Dan Benjamin, şef de mane­ plete dc tonaj sporit prin combina­
ment deosebit: acordarea de către vră. rea mărfurilor grele cu cele uşoare.
I. BERTOTI Consiliul Central al Sindicalelor din
corespondent Despre realizările obţinute de co­ Asistenta tehnică s-a întărit. Cadrele
R.P.R., colectivului de muncă de la lectivul de muncă de aici în anul tehnice au fost repartizate mai judi­
staţia C.F.R. Simcria-călători, a „Di- care a trecut, a vorbit tov. inginer cios pe ture. Ca urmare, realizările
|)Iomei de întreprindere evidenţiată" Sigismund Fcronez. tuturor turelor au fost din ce în ce
pe ramură de producţie în întrecerea Anul 1964 a fost încheiat (le către moi bune. Apoi, unele echî|)e au (ost
De la Universitatea serală socialistă pc tară pc anul 1964. muncitorii, inginerii şi tehnicienii de intărite cu muncitori calificaţi, huni
Dar iată că se face linişte. La masa la staţia C.F.R. Simeria cu un bilanţ runoscători ai meseriei. Şi rezultatul
de marxism-leninism—Deva prezidiului iau loc lovarăşii Ionel Sta- rodnic. Plănui producţiei globale a s-a dovedit a (i bun. Munca a fost
niatoiu. membru în biroul Uniunii fost realizat în proporţie de 120,63 organizată mai bine, maşinile au fost
PROGRAMUL PENTRU LUNI, sindicalelor din transporturi şi tele­ la suta. La indicativul tone expedia­ exploatate mai raţional. iar timpul
15 MARTIE a.C. comunicaţii, Pavel Tăune. director al te pianul a fost depăşii cu 56,1 la su­ nejuoductiv a fost redus.
Direcţiei mişcării din Direcţia gene­ tă. ca urmare a creşterii traficului de După prezentarea referatului, tova­
Anul I, orele 17, în sala de şedin­ rală C.F.R. a Ministerului Trans|>or- călători. Toate cererile de vagoa­ răşul Ionel Slanialoiu, din partea
ţe a Comitetului regional dc partid; turilor $i Telecomunicaţiilor, Gheor­ ne solicitate dc predători au fost sa­ C C S. din R.P R. a luminat tovară­
predare: lecţiile 4-5, Economia poli­ ghe Dorneanu, directorul Direcţiei re­ tisfăcute. şilor Sigismund Feroncz si Vasile
tică capitalistă gionale C.F.R. Timişoara, Traian Pîr- Succese importante au fost obţinu­ Boia, „Diploma de întreprindere evi­
Anul II, orele IC, în localul Scolii va, membru al Biroului executiv al te si la alţi indicatori. De pildă, sar­ denţiată" pe ramură de producţie în
generale de 8 ani ,,Dr. Petru Groza"; Comitetului regional al sindicatelor cina statică a fost depăşită simţitor, întrecerea socialistă pe tară pe anul
Hunedoara, Gheorghe Zăvoianu, se­ tonajul |)e vagon a crescut cu 4 la 1964, felicilînd coleclivul de aici pen­
seminar la lecţia ,,Transformarea so­
cretar al Comitetului orăşenesc de sută In acelaşi timp staţionarea la tru succesele obţinute şi urîndu-i rea­
cialistă a agriculturii, lege generală partid Deva, Iordan Popa, secretar al tncărcare-descărcare a fost redusă cu lizări din cc in ce mai frumoase.
a construcţiei socialismului". Se luminează distincţia colectivului staţiei C.F.K, Simeria. Consiliului local al sindicatelor Deva, 6 la sulă. La indicativul călători ex­ L. DEMETER