Page 43 - 1965-03
P. 43
'Nf. 3173 Drumul socialismului Pa g.
Dl^ EXPERIENŢA ORGANIZAŢIILOR DE PARTID IN CONDUCEREA ECONOMIEI 5 TIMPUL DE STAŢIONARE
ÎN ATENŢIA COMUN A V A G O A N E L O R
P O A TE FI REDUS
DE INVESTIT!
rează vagoanele pentru descărcare,
fiecare
in Prin staţia Petroşani se perindă descompunere, deseori se aglome
de
vagoa
zi
sute
Explorarea minieră Cerlej — în acesle sectoare numeroşi membri în cadrul comitetului dc partid şi ne de marfă. Unele Irec prin depăsindu-sp capacitatea fronturi
Săcărinih cslc in continuă dez de partid, mineri cu o bogată expe de activitatea ce se desfăşoară în operaţiile de încălcare — descăr lor de descărcaiv ; uneori, vagoa
voltare. Aici s-au executai nu rienţă In muncă. domeniul investiţiilor, informează cu care, iar unele sint doar in tranzit. nele . încărcate ce sc adună din tre
meroase lucrări de mecanizare, Problemele principale legate de regularitate comitetul de partid asu Continua dezvoltare a staţiei, cen nurile descompuse in grupul teiinic
s-au montat şi pus în Juncţunc realizarea planului de investiţii au pra stadiului lucrărilor, asupra in- tralizarea electro-dinamică. darea in sint aduse cu întirziere in gară.
noi compresoarc, s-a extins ar fost discutate in organizaţiile de dcphnirii planului de producţie. exploatare a grupului tehnic, pre Indicele de staţionare a fost de
marea metalică şi ni inele de bol- bază ale P.M.R. şi la comiletul de Comitelui de parlid a îndrumat cum şi munca depusă de inţregul păşit si din cauza colectivului re
(ari, au iost dale în exploatare partid. cu grijă şi comitelui sindicalului pen colectiv a făcut ca an de an staţio viziei de vagoane care nu întotdea
noi galerii ele. In prezent se des O discuţie însulletită a avut loc tru a organiza pe baza unpr obiec narea vagoanelor să fie redusă, a- una depune o muncă de calitate.
făşoară o intensă activitate pen dc curipd in adunarea generală a tive concrete intrecerea socialistă jungîndu-se de In 25-30 ore per va Astfel, zeci dc vagoane stau pica
tru inlăpluirea sarcinilor planxilui organizaţiei dc bază P.M.R. din sec in rindul muncitorilor care lucrează gon, în urmă cu 10 ani, la 1-4-J5 mult timp in grupul tehnic p:nu and
de producţie pe anul 1065. torul 1. Ciţva mineri de aici nu-si la deschiderea şi cercetarea zăcă- ore pe vagon în prezent In acelaşi sint reparate. Aceste vagoane. cu
In articolul de ia(ă relatăm cî- îndeplineau zi de zi sarcinile de inintului, )a redeschiderea unor ga timp a crescut sarcina statică — defecle mici. nu sint notificate, ele
teva aspecte cu privire la acti plan. Unul dintre ei, Angliei Mana- lerii vechi. Rezultatele întrecerii au adică încălcarea la capacitate a va oontînd ca fiind bune, din care
vitatea organizaţiilor de partid sie, din orizontul —40 a dat lucrări fost anunţate în mod regulat in adu goanelor întreprinderile. în special cauză merg la Petrila de unde sint
desfăşurată pe linia rezolvării de slabă calitate, rebulindu-i-se 2 nările grupelor sindicale şi în cons cele din industria minieră, acordă refuzate.
* sarcinilor planului dc investiţii. ml galerie pentru nerespectarea fătuirile de producţie. Comunişti» o atenţie deosebită acestui indicator De aseipepea, sint destul de dese
+ tnonograliei de armare — puşcare. Arou Brauea, Teodor Danciu, Gh. dc calitate. Intrucit staţionarea va cozurilc cinci vagoane cu defecte
In acest an zeci de mineri din Organizaţia de ba^ă a discutat acesle Ciocoi şi alţi au fost lună de lună goanelor prezintă totuşi variaţii dc care in mod normal ar trebui i e-
cadrul exploatării lucrează in dome probleme si a atras atenţia maiştri in fruntea întrecerii. la o ii la alia, Comitelui de partid parqte in tren. fără detaşare, daln-
niul investiţiilor Se efecluează lu lor dc a fi mai exigenţi, de a ajula In cadrul exploatării, aşa cum ne-a — nod C.F.Jt. Petroşani, a organi t ilă superficialităţi cje caro dau
crări pentru deschiderea şi cerceta mai mult minerii în îndeplinirea sar spus tov. Valentin Poenaru, preşe zat o consfătuire pe această temă. dovadă unii lăcătuşi dc revizie, ole
rea zâcâmintului şi pentru redeschi cinilor de producţie. Ca urmare a dintele comitetului sindicalului, sînl In acest scop şeful statici Petroşani, sînt scoase din tren şi se repară
derea unor galerii vecin acestei analize, situaţia în sectorul folosite diferite forme ale muncii ing. D. Mîndoiu a prezentat un re
Fondurile alocate in acest an pen I s-a schimbai. Echipele îşi realizea politice de masă. La panoul de onoa ferat asupra felului cum comuniştii cu detaşare, pielungindu-se timpul
tru lucrările de investiţii au crescut, ză sarcinile de producţie, iar cali re au Iost prezentate folograliile ce de la unităţile din complex ajută de .staţionare.
in comparare cu anul 1964, cu pes tatea lucraiilor este mult mai bună. lor mai buni muncitori de la inves la reducerea staţionării vagoanelor. rntărirea disciplinei în muncă. a
te 2.000.000 lei. Demn dc subliniat este şi taptul tiţi. La gazeta de perete sini publi simţului de răspundere din parlea
Pentru îndeplinirea planului de in că în cadrul preocupărilor ce le ma cate articole care reliefează succe Din materialul prezentat precum
vestiţi o marc răspundere poartă nifestă, comitetul de parlid Şi*a pre sele obţnute şi critică lipsurile ce şi din discuţiile purtate a ieşit la fiecărui salariat sint obiective spre
organizaţiile de partid. văzut să dezbată in ziua de 24 mar mai exislă încă în privinţa realizării iveală faptul că imii există incă lip care va trebui să fie îndreptată a-
Pentru noi — spunea tov. Avram tie a.c., într-una din şedinţele sa|e sarcinilor de plan, respectării dis suri care fac ca staţionarea vagoa tenţia tuturor comuniştilor clin ca
Filipaş, secretarul comitetului de plenare, activitatea desfăşurata în ciplinei ctc. Brigada artistică de a- drul complexului C.F.R. Petroşani.
partid, îndeplinirea planului dc lu vederea îndeplinirii planului de in gitaţe cuprinde in repertoriul ei si nelor să fie ridicată, in unele zile
crări geologice, de deschidere şi cer vestiţi. In acest scop a fost consti fapte din acest sector. depăşindu-se normele stabi-lite. F- Consfătuirea organizală de către
cetare a zăcăniînlului înseamnă con tuit un colectiv format din tov. Păun Grija manifestată de către comu chipa complexă, dc pUdâ, nu aş Comitetul de partid nod C.F.R. a
tinua dezvoltare a exploatării, spo Codrescu, şeful exploatării, Gh. nişti pentru buna desfăşurare a lu scos la iveala numeroase posibili
rirea ncincclată a producţiei. De Birsoiahu. tehnician, Roman Glier- crărilor de investiţii se reflectă şi teaptă întotdeauna trenul ce soseşte tăţi de reducere a timpului de sta
.‘ceea, îndrumarea si controlul exer- man, maistru şi alţii care sludiază jn rezultatele obţinute. In primele Ia marca de siguranţă pentru a ri
cilat asupra efccluării aceslor lu problema investiţiilor si întocmesc două luni ale acestui an, planul dc dica imediat documentele de la me ţionare a vagoanelor, de îmbunătă
crări a stat în centrul alenlici tutu referatul ce va li pus în dezbaterea producţie a fost realizat in proporţe canicul trenului ; desfacerea trenu ţire a rulajului acestora
ror comuniştilor. comitetului de parlid. dc 127 la sulă.
Grija comuniştilor pentru îndepli Eficace s-au dovedit a fi inler- Organizaţiile de parlid dc Ia a- lui ajunge tiiv.iu la şeful de ma C. IONESCU
nirea planului de producţie în acest venţilc operative ale unor membri ceaslă exploatare luptă acum pen nevră prchingindu-se timpul dc corespondent
domeniu a început încă cu mult îna ai comitetului de partid in rezolva tru a scoale la iveală noi rezerve,
inte de a intra in noul an de muncă. rea unor probleme legate de înde pentru a obţine noi succese.
La comitetul de parIici, în cadrul co- plinirea planului de investiţii. La In fotografia alăturată, fotore
Jcclivului de conducere, la sectoare sesizarea făcută de unii membri de Concenlrindu-si toate foitele pen porterul nostru i a surprins pe ci- PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE
au Iost discutate problemele organi partid cu privire la insuficienta a- tru îndeplinirea planului si a an ţvn din lăcătuşii conduşi dc Ro-
zării activităţii de investiţi, au fost piovizionare a locurilor de muncă gajamentelor luate în întrecerea so
sintetizate cu atenţie propunerile fă cu lemn de nună, secretarul comite cialistă, comuniştii din această ex mulus Pădureanu. dc la atelierul
cute în adunările organizaţilor dc tului de parlid s-a deplasat la sec ploatare vor trebui să considere mecanic al U. V. Cylan. in tim
bază ale P.M.R. şi cu prilejul dezbate torul II unde, împreună cu comuniş şi pe viitor îndeplinirea planului de 990 importantă rezerva O
rii cifrelor de plan pe anul 1065. tii de aici, a studiat problema res investiţii ca o condiţie deosebit dc pul efectuării unor lucrări de re
Comitetul de partid, organizaţiile de pectivă răcind apoi propuneri con importantă in dezvoltarea exploa paraţii la o oală dc turnare a fon O
bază, Unind seama de importanta lu ducerii exploatării şi sectorului pen tării, in sporirea neîncetată a pro tei.
crărilor de inveslilii, au recomandat ii u remedierea lipsurilor conslatale. ducţiei. tru a se evita goana după metri dc ex-
conducerilor tehnice de a încadra Tov. Dumitru Ancaş, care răspunde GH. CĂLINESCU cavaţe realizaţi, normele din aba
r i t i B i s e i t a i e a * * lo, taje ou Iost schimbate din metri li
niari. in tone, iar inqişlni şi minerii
şefi de echipă au priput sarcini pre
Momente putul lunii februarie in numărul 3142 cală. Punerea în funcţiune a pulului selective la toate filoanele cu gro
cise cu privire la aplicarea puşcării
Ziarul nostru a publicat la înce
articolul intitulat „O importantă re Biădişor, pentru transportul persona simi sub 0,40 m Şi respectarea stric
lului nunei Musariu de la orizontu
tă a volumului cxcavaţei indicat în
zervă : ritmicitatea" în care E. M. rile interioare la orizontul de bază, monografia do armare". Pentru a uu
emoţionante că îi» 1964 şi în luna ianuarie a.c. a dus la descongestionarea pulului se pierde minereu in vetrele aba
Barza a fost criticată pentru laplul
„Elena" şi la reducerea timpului de
tajelor. maiştrii au primi! sarcina să
n a realizai zi de zi, decadă de deca
transport cu 20 dc minute. Tot pen
dă, planul dc producţie. Nerilnijcilo- tru a £e evita pierderile de timp au verifice in fiecare front corectitudi
nea executorii vclrelor. Intrucit sa
toa a avut o influentă negativă nu fost luate măsuri care să asigure o constatat ca pe fluxul tehnologic
numai asupra realizării planului de bună oprovizionare a echipelor dc
Există in viata unui om anumite lo, loan Slanciu, membri ai birou controlorii dc calitate nu sînl sta
momente pe care le Irăieşte cu lui organizaţiei de bază, şi c|e alţ exlraclie, ci şi asupra calităţi mi mineri cu materialele necesare. In o- biliţi în punctele cheie, au fosl luate
intensitate, răminîndu-i neşterse comunişti. nereului livrat uzinei dc prepa cest scop au fost constituite echipe niăsuri de reqinplasqre Q lor, astfel
din memorie pentru totdeauna. A- Ca urmare a folosirii acestor me rare. .,1 n goana după minereu de doservire pe sectoare care sc o- incit ei să poala interveni operativ
scnipnea momente le trăiesc zilnic tode, a informărilor polilicc prezen din perioada de la sfirşilul lu cupă in exclusivitate de aproviziona şi eticqce atunci cind constată depă
zeci dc oameni ai muncii de pe tate precum şi a încadrărilor fa ih- nii — se arăta în articolul amintit. rea fronturilor de lucru cu materia şirea procentului admis dc steril din
cuprinsul regiunii noastre, atunci vătăminlul de partid, numeroşi to — ahcjerea sterilului vizibil se face lele de care au nevoie. Intrucit s-a minereu.
cînd sini primiţi în rîndurile parli- varăşi îşi exprimă dorinţa să fie superficial, sau nu se face deloc, a-i constatat că in sectoare se acorda cu Măsurile tehnice luate de conduce
dului. Răgind după sine nerealizarea con- prea multă uşurinţă învoiri, comite rea exploatării sînl insolite de o
primiţi în riudunle candidaţilor de linuIuIiii planificai pe (opa de mine lui de partid a recomandat conducerii
Organizaţa de parlid din sccţa parlid. In ultimul timp au (ost pri- reu". Aceasta a grevai asupra pro tehnice să aprobe învoiri mimai pe seamă de măsuri politice iniţiale dc
lenjerie a fabricii „Sebeşul" se miţ in rindnl candidaţilor de parlid centului de realizare a sarcinilor pla baza unei analize amănunţite a ce comiletul dc parlid. La incepulul lu
preocupă cu multă răspundere de tovarăşii Oclayian Vintila, Raţia nului de metal, Cauzele ncrilmicităţj, rerii, atunci cînd aceasta impune o nii februarie a fosl organizată o
pregătirea celor care solicită pri Maieu, loan Breazu. Elena Fiţea si consemna articolul, an constat in ne- rezolvare urgentă. Altă cauză care a analiză a stadiului îndeplinirii pla
mirea în partid In acest scop se Emil Obrejan care se numără prin nlilizarea raţională a fondului dc făcut ca Ionelul de timp să nu fie fo nului perioadei la care au partici
tre coi mai harnici şi pricepuţi timp, a maşinilor ş| utilajelor, in losil din plin a conslal şi în absentele pai tovarăşi dm activul de parlid,
organizează expuneri pe leme cum conducerea tehnică a exploatării, şe
membri ai colectivului de muncă slaba îndrumare lelppcă şi in contro nenioţivale. ţ» vederea reducerii lor.
sînt: „Trecuţii) c|e luptă al partidu lul npsalisfăcătpi electuat de mai romilelu! de partid a recomandat or fii dc secţii şi sectoare, secretarii bi
H l lui", „Marca cinste ele a li membru din secţia lagerie. ştri şi tehnicieni pe lol lluxul tehno ganelor si organizaţilor sindicale şi rourilor organizaţilor dc bază dc
Pentru a-i ajula sărşi îndeplinea
partid si U.T.M.. preşedinţi comile-
U.T.M. să desfăşoare o susţinută mun
i i i al partidului** 1 *, „Drepturile şi înda scă sarcinile incrcdinlale, biroul or logic incă din prima zi a lunii. Aces că poljliră pentru combaterea lipsei Iclnr sindicale dc soc Iii şi alţi. Dis
le cauze linul de natură subiectivă
toririle meinbhlor de partid". „Mă*
cuţiile purtate au arătat că la Barza
reţole realizări obţinute în tara ganizaţiei de bază a luat holărirea puţeau fi înlăturate prin măsuri c- de la lucru, să-i pună in discuţia sint create loale condiţiile pentru
ca, de educarea noilor membri şi licace. Acoaslă alinnaţe este confir grupelor sindicale si a adunărilor
noastră sub conducerea P.M.R.* ele, maţi dc aii (el şi in răspunsul trimis U.Ţ.M. pe cei care. absentind nemo* ca planul să fio îndeplinit ritmic.
candidaţi de parlid să se preocup© Pentru ca organizaţiile de parlid să
expuneri caro contribuie )a îmbogă ziarului de comitetul dc partid dc la lival, dezorganizează procesul de
comuniştii cu o experienţă mai ma C. M. Iţarza care apreciază că „m a producţie. In răspunsul trimis redac poată îndruma şi controla îndea
Lecţiile care se predau la secţia economică a Universităţii serale de I ţrea cunoştinţelor politice ale accs- rc in mulurile partidului; in (a|a terialul publicat cil Şi crillcjle aduse ţiei, comitetul de partid arată că în proape fiecare formaţie de lucru, co-
marxism-lenimsm din Hunedoara sint întocmite şi ţinute de tovarăşi 1 (or tovarăşi. lor prezenlindu s? expuneri, confe au losl juste", condiiroioa exploată vederea realizării ritmice a planului mileiul de partid a luat măsura înca
cu o temeinică pregătire politică şi ideologică. * Expuneri interesante, cu cxopipli- rii hiind, la indicaţia comitetului do se vor lua măsuri care să ducă la drării fiecărei echipe cu cile cel pu
La anttl II, lecţia „Transformarea socialistă a agriculturii; politica ficări practice au susţinui tovarăşii rinţe, informări poţlice ele partid, masuri pentru lichidarea lip Îmbunătăţirea activităţii maiştrilor. In ţin un meinlmi sau candidat de
r.M.R. de dezvoltare intensivă şi multilaterală a producţiei agricole Virginia Drnşoveanu. Maria Acfo- surilor somnalale In vederea mai acest scop ei vor trebui să respecte parlid.
a fost predată de ing. Gheorglie Viţă, secretar al comitetului orăşenesc dc rean, Nicolae Stricalu, Roghina Bd- PETRU PEPELEA bunei lolosiri t timpului de lucru a întocmai indicaţia dată ca la intra Po lingă areasla, membrii comite
parlid, preşedintele consiliului agricol orăşenesc Hunedoara corespondent Usl îmbunătăţi graficul de Iramporl rea si la ieşirea din schi ml» să trea tului de partid voi controla îndea
In fotografie : Demonstraţie la /târfă. Foto V. Onoiu al personalului pe orizontală şi verii- că prin fiecare loc de muncă pentru proape, la liecare loc dc muncă, fe
a da îndrumările tehnice necesare şi lul iu care sc realizează măsurile
pentru a controla îndeplinirea lor. luate în vederea realizării ritmice a
Vor ti luate măsuri care să asigure planului şi a îmbunătăţirii calităţi
minereului exlras, vor indica grupe
PROGRAMUL RETURULUI CAMPIONATULUI PE SCURT o îndrumare şi un control eficient in lor sindicale să analizeze operativ,
lol cursul lunii şi in ţoale schimbu
rile. Pentru aceasta s-a întocmit un ori rle cile ori va fi nevoie, cauzele
pentru care unele echipe nu-şi în
REGIONAL OE FOTBAL 1904-1965 DE LA CORESPONDENŢI gratie care prevede inlraroa in mină deplinesc sarcinile. Prin aplicarea a-
a personalului
tehnic şi ingineresc
ierea răspunsului trimis redacţiei de
Elapa I, 21 martie: Preparatorul Aurul Zlalna — Paringul Lonea, Aurul Zlalna — Dacia Orăşlic, din serviciile tuncţopale ale exploa cestor măsuri — se spune in înche
tării.
Pelrila — Aurul Zlalna, C.F.R. Siine- C.F.R. Simena — Aurul Brad. Mi C.F.R. Simeria — Textila S«beş, Mi O La Şcoala generală de 8 anî şi au audiat o conferinţă (CORNELIA Insuşindu şî critica făcuta in co către comitetul de parlid rle la E.
ria — Refractara Alba, Minerul A- nerul Aninoasa — Minerul Ghelar. nerul Aninoasa — Unirea Haţeg. din Călan, sub îndrumarea Iov. pro- FRÂIILÂ — activistă culturală). loanele ziarului, comitetul de partid M Barza — sarcinile rle plan alc-
nmoasa — Minerul Vulcan, Sijinta Unirea 1 (aleg — Constructorul Hu Etapa a X-a, 23 mai : Minerul A- lesoarc Manda Eugenia işi desfăşoa 0 Pe raza comunei Sălaş, raionul arată in răspunsul trimis redacţiei: ronlc fiecărei luni vor fi îndeplinite
Petroşani — Unirea Haţeg, Textila nedoara, Textila Sebeş — Dacia Orâ- ninoasa — Preparatorul Petrila, U- ră activitatea cercul literar „Milini llaleg. îşi desfăşoară activitatea 6 „In vederea îmbunătăţirii calităţi in mod ritmic, reciiperînrln-se şi mi
Sebeş — Paiîngul Louea, Dacia Ora- şlio. nirea Haţeg — C.F.R. Simeria, Tex Emineson". In scdinţole de cerc se cămine culturale. In cadrul acesto minereului extras şi a lucrărilor mi nusurile lunii ianuarie. Plinind în va
şlie — Aurul Brad, Cens Ir ucloi ul Elapa a VI a. 25 aprilie: Textila tila Sebeş — Aurul Zlalna, Dacia O- discută despre viaţa şi opera diferi ra, artiştii amatori sini cuprinşi in niere executate, conducerea tehnică loare această importantă rezerva —
Hunedoara — Minerul Ghelar. Sc*l>eş — Prepar.dorul Petrila, Dacia răşlie — Retractam Alba. Construc Iilor scriitori, se expun rclerale si se 5 lormaţi de teatru, 7 formaţi» de a luat, la indicaţia comitelului de rilnurilalcd — colectivul exploatării
Elapa a Il-a, 28 martie: Constructo Orăştie — Unirea Haţeg, Constructo torul Hunedoara — Minerul Vulcan, aiirliază creaţiile literare ale elevilor. dansuri şi 4 brigăzi artistice dc a- va obţine noi succese în îndeplini
rul Hunedoara — Preparatorul Pe In rul Hunedoara — Minerul Aninoa- Minerul Ghelar — Ştiinţa Petroşani, (SIMA lOAN — elev). gitaţic. Numai formaţiile artistice ale partid, o scrie de măsuri. Sarcina rea sarcinilor rarc-i slau în la|ă.
ie», Minerul Ghelar — Dacia Orăşlic, sa, Minerul Ghelar — C.F.R. Simc- Aurul Brad — Paringul Lonea. căminului cultural din Sălaşul Su Irierii minereului în abalaje a fost
Aurul Brad — Textila Sebeş, Pariu- ila, Aurul Brad — Aurul Zlatna, l\i- Etapa a XI-a, 30 mai: Preparatorul Q Căminul cultural din Bretea perior an prezentat in ultimii) timp încredinţată şelului de echipă. Pen S. POP
gul Lonea —* Unirea Ha|eg, .Şţinla rimjnl Lonea — Refractara Alba, Pelrila -- Aurul Brad. Paringul Lo Romînă, raionul Haţeg, organizează mai multe spectacole iu satele Pa-
Petroşani — Minerul Aninoasa, Mi Ştiinţa Petroşani — Minorul Vulcan. nea — Minerul Ghelar, Ştimta Pe pentru cetăţenii din comună nume roş, Ohaba. Sălaşul Interior etc. De
norul Vulcan — C.F.R. Simena, Re Etapa a Vll-a, 2 mai: Preparatorul troşani — Constructorul Hunedoara, roase activităţi cutliiml-educalive. asemenea, pe raza copiuuei funcţio P & ţ ...
tractară Alba — Aurul Zlalna. Pelrila — Şlimla Petroşani, Minorul Minerul Vulcan — Dacia Orăştie, Recent a avut loc un jurnal vorbii, nează 30 de cercuri dc citit, 2 apa
Elapa a lll-j, 4 aprilie: Preparato Vulcan — Paringul Lonea, Retracta Retractam Alba — Textila Sebeş, Au in cadrul căruia au fost expuse căile rate de proiecţie cinematografică şi
rul Petrila — Rclradara AIl>a. Aurul ră Alba — Aurul Brad, Aurul Zlal rul Zlalna — Unirea Haţeg, C.F R. dc sporire a producţiei agricole ve numeroase aparate de radio (S.
Zlalna — Minerul Vulcan, C.F.R. Si- na — Minerul Ghelar, C.F.R. Sime Simeria — Minerul Aninoasa. getale şi animale si pentru extinde POCANSCH1 — corespondent). t H
meria — Şţinla Pclmşani, Mincruj ria — Constructorul Hunedoara, Mi Etapa a XII-a. 6 iunie: C.F.R. Sime rea suprafeţelor plantate cu pomi in
Aninoasa — Parincjul lonea, l irrca norul Aninoasa — Dacia Orăştie. ria — Preparatorul Pelrila. Minerul cooperativa agricolă dc producţie clin 0 Magazinul alimentar nr. 26 ţ i ' . ' W f'ÎS
I laice) — Aurul Brad. Textila Sebeş Unirea Haţeg — Textila Sebeş. Aninoasa — Aurul Zlalna, Unirea localitate. La jurnalul vorbii au par din oraşul Petrila şi-a eîştigat o
— Minorul Ghelar. Dacia Orăştie — Etapa a VIU a, 9 mai: Unirea Ha Haţeg — Refractara Alba, Textila ticipat peslq 100 de cooperatori bine meritat»'» apreciere. Colectivul
Constructorul I lunedoara. ţeg — Preparatorul Pelrila, T»-xlila Sebeş — Minorul Vulcan, Dacia O- Tot in cadrul căminului cultural, de aici se slriuluîeşte s«â deserveas-
Elapa a IV a, II aprilie: Dacia O- Sebeş — Minerul Aninoasa, Dacia O- răşlie — Şliinţi Petroşani, Construc Iov. profesoară Floca Olimpia, a ex • c ă c ît mai bine cumpărătorii. Se
rAştie — Preparatorul Pelnla, Con- răşlie — C.F.R. Simeria. Coiistmclo torul I Innerloara — Paringul Louea, pus o conferinţă, iar brigada artisti remarcă, mai ales. lucrătorii Vasile
slructorul Hunedoara — Textila nil I lunedoara — Aurul Zlalna, Mi Minerul Ghelar — Aurul Brad. că de agduţe a prezentat un pro Dungurttean. Florea Curea, Ana
Sebeş, Minerul Ghelar — Unirea Ha nerul Ghelar — Retractară Alba, Etapa a XIH-a, 13 iunie : Preparato gram artistic. (VLADISLAV DORCL Şcrban şi alţii (G. PETHU — cores
ţeg. Aurul Brad — Minerul Anilină- Aurul Brad — Minerul Vulcan, Pa rul Petrila — Minerul Ghelar, Aurul — directorul căminului cultural). pondent)
sa, Parincjul lonea — C.F.R. Simeria, ringul Lonea — Ştiinţa Petroşani. Brad — C'onsiruclorul Hunedoara.
Ştiinţa Petroşani — Aurul Zlatna. Mi Etapa a IX a, IC mai: Preparatorul Paringul Lonea — Dacia Orăşlie, ^ In limpid liber, elevii Grupu 0 Oraşul Petrila n cunoscut în
nerul Vulcan — Refractara Alba. Pelrila — Paringul Lonea, Ştiinţa Pe Ştimta Petroşani — Textila Sebeş, lui şcolar al C.S. Hunedoara deslă- anii Republicii o frumoasă dezvol
Clapa a V a. 18 aprilie: Prepara- troşani — Aurul Brad, Minerul Vul Minerul Vulcan — Unirea Haţeg. şoarâ o bogată activitate cultural- tare. l)intr-un centru minier cu
1 o»iiI Petrila — Minorul Vulcan. Re- can — Minerul Ghelar, Refractara Relraclara Alba — Minerul Aninoa artistică. Din rindul elevilor au fost case mici. insalubre, a devenit un
Iraclara Alba — Ştiinţa Petroşani, Alba — Constructorul Hunedoara, sa, Aurul Zhlna — C.F.R. Simeria. constituite o formaţe de teatru, o oraş modern. Numai din anul 1962
brigadă artistică de agitaţe şi un şi pină in prezent s-au construit 427
T u r m e iu l « le b o x d e 8 a I la D iB e d o a s fa grup de solişti vocali care prezintă apartamente în blocuri. In anul tre
spectacole atil in cadrul şcolii, cit
şi în satele din jurul oraşului. cut s-au dnt in folosinţa 280 apar
de
tamente. Alături de blocurile
Şi a doua gală de box a turneului Ciişnl Oradea,- Popovici Ştefan, Mi b.p. pe Cojocarii Constantin, Dinamo (VLAD 1. MIHAtL — elev). locuinţe s-au construit şi alte obiec
do selecţe pe categorii dc greutate nerul Bfinal şi Sloian loan S.P.C. Bu Bucureşti; Trăiau Nicolae. Muşcolul tive socia-l-nulturale (1\ GĂINĂ .—
a atras în sala Sidoruigislul peste cureşti sînl descalificaţi în repriza a CimpulunqMvisrel b ko in ropii/a I 0 Pe drumul dintre Alba Inlia şi corespondent).
2000 de spectatori. Cele mai dispu 111-a pentru box ncrcgulaipcntnj; Chi pe Chivăr Ghcoryhe. Industria sîr- Zlalna se află salul Tăuţ, aparţi
tate înlilinri le-an avut Grucscu Con că Constantin. Steaua Bucureşti b.p. mri Cimpia Tgrv.ii; Ollcanu loan, Di- nător comunei Meleş. Ca peste lot, Q De curind la asociaţia sporti
stantin, Metalul Bocşa Roininu care a pe Constantin Alexandru, Olimpia namo Bucureşti b.p. pe Nogy Czaba şi aici viata oamenilor s-a înnoit. vă Minerul din Vulcan a avut loc
dispus la puncte de Anloncscu Şte Bucureşti; Manea Nicolae, Construc A.S.A. Oradea; Gheorghe Ionel, Pro La căminul cultural au loc pentru şedinţa de analiză a muncii desfă
fan, Dinamo Bucureşti, după un meci torul Hunedoara hale prin abandon gresul Brăila bale prin abandon în cetăţenii salului programe artistice, şurate din anul 1964 si pină in
spectaculos, si Tobă Constantin, Gaz în repriza a ll-a pe Popovici Dumi repriza I pe Cluriac Vasilc, Farul conferinţe, simpozioane şi alte acti prezent. S-a remarcat faptul că a-
metan Mediaş, în meciul cu Pop Ca tru, Dinamo Braşov. Constanta. vităţi. îndeosebi duminica, căminul sociaţa numără 1-130 membri O
ro). Dinamo Ca iova în caic* Tobă a Categoria mijlocie: Iov Ilarmut cultural devine neîncăpălor pentru serie de sportivi cum sint Zaharia
losl declarat de juriu invies, deşi a A.S A. Tg. Mureş l> p. pe Şchiopu Se Categoria semigrea: Trandafir Va- cei care vin aci să participe la ma Munteanu (box). Viorica Fuinea
fost superior dinainovislulni. silc*. Steaua Bucureşti bale prin aban nifestările culturale. La u)lii*'iil pro (atletism), losif lia log (popice) si Gheorghe Daloşîi», din atelierul de ascuţit scule a secţiei niaşini-uncl-
ver. Minerul Banal; Şanclvu Dumitru, don în repriza I pe Sloian Nicolae, te a U. M. Cugir se numără printre cei niai destoinici şi pricepuţi mun
REZULTATE TEHNICE: C S M. Reşiţa b.p. pe Sloienică Con Trogresul Brăila. gram artistic organizat la cămin au alţii au obţinut bune rezultate in citori dc aici.
întrecerile pe plan orăşenesc şi re
asistat aproape 200 dc cetăţeni din
Categoria muscă: Nicolae Turlorol, stantin, Constructorul I lunedoara ; VOICU AI.BU sat. Ei au ascultat cînlece şi poezii, gional. (T. MUCUŢA — corespon IN FOTOGRAFIE: Gheorghe Baloşin, lucrind la ascuţirea frezelor
Progresul Brăila b.u. pe Nica Mariulao MiUai. Prooresu) Bucureşti corespondent au vizionai scenele, piese de teatru dent) pentru danlurarea toţlor dinţate.