Page 42 - 1965-03

Pag. 2 Dramul socialismului Nr. 3173

EDITURA ACADEMIEI R.P.R,
INTERVIU EXPRIMAREA ORALĂ Studii (locuincnUre-popularizare

COLECTIV L I S T A
CU CADRELE apariţiilor pe luna ianuarie 1965
DIDACTICE SI SCRISĂ A ELEVILOR Anuarul Observatorului din Bucuroşii 1905
Studii şi cercetări dc fizică 10 1961.
Studii şi cercetări de chimic ti, 12 1961
Studii şi cercetări de mecanică aplicată 5 I9G1
ambele cazuri cu caietul si creionul Studii şi cercetări de embriologic şi cilologic. Scria embriologie 2/19G4,
Răspunsul tov. ELENA STOICAN, profesoară de limba rommâ la indemină. Reviste de psihologie 4/1964
Personal mă preocup să arăt ele­
la Şcoala medie Petroşani. vilor ce si cum trebuie să citeas­ Reviste de etnografie şi folclor 0/1964.
că, ce trebuie să retină. Prelind e- Studii şi cercetări dc agronomic 19C3 — Cluj
levilor să noteze expresii frumoa­ Revue rouinaine dc pliysiguc I0T9G4.
se. citate, pe care să le memoreze, Revue rouinaine de chimie 11/1904.
să le folosească în anumite împre­ Revue roumaine de biochimie 5/1004.
Lectura exfraşcofară — mijloc jurări. Pe nesimţite, elevul se fami­ Revue des Sciences Icchnîqucs. Seric dc metallurgic 2/1964
liarizează cu ele, îşi îmbogăţeşte Revue roumaine d'embryologic et dc cilologic. Scria embriologie 2 l!JGI
vocabularul, in ultimă instanţă (lu­ Revue roumaine d’hisloire 3/J9G4.
important de înfrumuseţare cind toate la mlădierea si cizelarea Fcrsehumgcn sur Volke-und Eandeskunde 2/1964
modului de exprimare scrisă şi o- ttyclv de irodclomludoincnyi kttzlcm kozlcmenyek 2 I9C5.
rală.
a limbii Lucrările Iriineslriale scrise, ca şi Soliste aje caninului cultural din eorpuna Slremţ.
cele de control oferă suficiente sa­ Foto: S. TRUŢÂ
tisfacţii profesorului, prilejuri de a întreprinderea industriala
Nu mai subliniez împorlanla pro­ mularea interesului elevilor pentru trage concluzii edificatoare pentru
blemei ee se află In dezbaterea noa­ lectură. munca sa.
stră, deoarece aproape fiecare tova­ Acttonînd asupra curiozităţii elevi­ Lucrările multor elevi se caracte­ V eşti de J a co o p e ra tiva RAIONALA „MUREŞUL" ARID
răş, participant la interviu, a insis­ lor din clasele a X-a st a Xl-a la care rizează prjnlr-un stil personal deo­
tat asupra acestui lucru. Aş vrea predau, mă îngrijesc din vreme ca la sebit dc plastic şi original, rezultat
si menţionez, in schimb, că discu­ fiecare oră să prezint elevilor vo­ al unor rodnice leduri : „Poemul
ţia mi se pare destul de vie si mai lumele reprezentative pentru o anu­ „Nunta Zamfirei", poate fi consi­ agricola de p ro d ucţie din Deva
mită lecţie sau citesc la sfîrsitul
ales foarte folositoare. Părerea tova­ derat din puncl de vedere compozi­ strada Ecaterina Varga nr. 1, talefon 304
răşului Valentin Oprea, că dezbate­ orelor în care predau biografii, frag­ ţional ca un libret pentru un balet
rea se poate extinde şi asupra altor mente din monografii sau amintiri avînd ca subiect nunta ţărănească"
probleme ca: studiul vocabularului, ale contemporanilor, intenţionat ale­ (Onciu T): „Poemele în proza ale Lucrări fa grădină cîinp Importante cantităţi de îngră­ Confâcţionâozâ pe bază de comenzi ferme, in timp util şi cali­
înfrumuseţarea exprimării elevilor, se ca să-i intereseze pe toţi. lui Geo Bogza, adevărată viziune şăminte naturale. Pe cele 73 ha cile tativ superior :
stil ele., mi-o însuşesc. In cpn.secin- De exemplu, la biografia lui M. monumentală, par acordurile unei Potrivit planului de producţie, Ia vor fi cultivate în această primăvară
lă mă voi opri asupra lecturii, ca Cminescu am cilii pasaje din „Viata simfonii crescînd treptat spre o apo­ cooperativa agricolă clin Deva se vor cu legume, cartoli, porumb si sfeclă —DULAPURI METALICE SUS 300 LEI VALOARE (VESTIARE, DU­
mijloc de infrumuşeiare a limbii. lui M. Emincscu'1 de G. Căljnescu teoză finală” (Munleanu M.). Aces­ cultiva in acest an cu legume 35 ha. de. zahăr s-au transportat pînă la 12 LAPURI ARHIVA Şl FICHETURI) ;
Limba literară se învaţă în primul sau din „Contribuţii documentare la tea sînl doar două exemple de ex­ Din acestea 30 ha vor fi irigate, fală martie 2.200 tone îngrăşăminte. In — GRILAJE ;
rînd de la maeştrii ei, rie la marii biografia lui Eminescu" de A. Z. primare frumoasă. Nu e mai puţin dc 25 ha în anul trecut. Membrii bri­ fruntea acestei acţiuni s-au situat coo­ — PORJI METALICE ;
adevărat că se întilnesc şi formu­
scriitori ai poporului nostru, iar în­ Pop (necrologul morţii Iui Emines­ lări ca : „Nici un alt seriilor n-a găzii legumicole, în frunte cu briga­ peratorii din brigada a II-a de cîmp,
suşirea de cunoştinţe nu este posi­ cu, alcătui» de B. P. Masdeu, scrisoa­ avut simţul grandiosului. Geo Bogza dierul Ghcorghe Almăşan si grădi­ condusă de brigadierul Lazâr Ormm- M ° BILIER METALIC PENTRU NEVOILE PRODUCŢIEI (BAN­
bilă lâră înţelegere, (ără trăirea ope­ rea lui Matei Cminescu despre nu­ narul David Călană, muncesc în a- ciean. CURI, RAFTURI, DULAPURI PENTRU SCULE)-
rei prin lecturii. meroasa (amil ie Eminovjci ele.). Im­ a cunoscut mizeria (ăraniilor din ccsie zile la pregătirea paturilor cal­ — TIMPLARIE METALICĂ ;
presionantă pentru cunoaşterea vie­ Ţara moţilor. Această mizerie esle
Dacă lecturile copiilor în familie ţii marelui poveştilor humuleşlean descrisă îu poeziile (!| „Ţara de pia­ de şi la însămînlarca legumelor ce se In contul contractelor — MOBILIER ADMINISTRATIV DIN LEMN:
nu au un caracter organizat sau u- a fost lectura unor fragmente din tră" (Boulescu C. — cl. a Xt*a R). vor cultiva. Cooperatoarele Susana — MOBILIER PENTRU LABORATOARE:
neori sini inexistente, profesorii si „învăţătorul Ion Creangă1, de S. Ultimele două formulări oglindesc pc David, Valeria Sonoc, Elisabela David Pinii Ia sfîrsitul acestui an, în baza — MOBILIER ŞCOLAR ;
diriguiţii au datoria să pună in mina Bratu. La fel am procedat şi în ca­ lingă erori de continui şi neasimi- şi alţii, au pregătit pînă la această contractelor încheiate cu organizaţiile — PATURI METALICE PENTRU COPII NECESARE STAŢIUNILOR
tinerilor cariile adecvate vîrslet lor. zul predării altor scriitori ca L. Re- larea unor expresii noi. de stal, cooperativa noastră agricolă BALNEARE. CASELOR DE NAŞTERE ETC.
Vocabularul sărac al unor elevi, hreanu, C. Bncoviq. M. Sadoveanu, Elevii înlîlnesc în- lecturile lor dată 410 m.p. paturi calde, însâmin- va trebui să livreze 160 capete por­
slingăcin lor în formularea ideilor, J. L. Caragialp ele. si de fiecare dată termeni necunoscuţi pe care doresc lind varză timpurie, roşii timpurii, Relafii suplimentare la serviciul desfacere al întreprinderii.
întregul mod de exprimare simplist elevii ni-au solicitat să le împrumut să-i folosească. Recent am fost in- castraveţi şi vinele, pe o suprafaţă cine. Printr-o bună îngrijire a ani­
Si plat şe daloresc lipsei lecturii pei- volumele. Irebatâ ce sens au cuvintele: filistin, de 209 m.p. malelor am reuşit ca pînă acum să
sonale a elevilor, dezinteresului ma­ efemer, simandicos, indigen, arivism, şi livram un număr dc 25 capele por­
Sînt însă unii elevi care ignorea­ cine, in gumtalc totală de 2 090 kg
nifestat fată de cunoaşterea de la ză frumuseţea morală a unor perso­ apoteoză, paroxivsnj etc. Sînt insă şi Fertilizarea solului MAGO.ALENA LAZĂU INTDEPOiNOEREA
sursă a operei literare si nu prin naje pozitive, originalitatea limbii si cazuri cînd elevii din dorinţa de a
intermediul expunerii profesorului. a stilului unui seriilor st mi urmă­ se exprima deosebit, folosesc neolo­ secretar al Comitetului de partid „ € L € C T R Q M O T O tk
Cu nlolnjclc cooperativei agricole
Ştiind că lectura particulară culti­ resc cu alpnlie dezbaterile morale, gisme al căror sens ii denaturează, şi cu două remorci puse la dispozi­
IO AN POPA
va o exprimare corectă scrisă si o- analizele psihologice, ci vînează necunoscindu-l exact. ţie dc S.M.T., se transportă zilnic in inginer agronom T IM IŞ O A R A , BULEVARDUL REPUB LICII (Nr 24
rala, îmbogăţind vocabularul, că a- scene „tari". Exprimarea corectă orală, şi scri­
djnceşle şi dezvoltă deprinderile fo­ Toii elevii citesc dar nu toii ştiu să a elevilor se poate realiza şi prin
losite la lecţii (analiza textului li­ ce să qiteascg şi mai ales cunt să citirea periodicilor de specialitate şi flfţocluce 44
terar, desprinderea ideilor, înţele­ citească o carte după natura ei. Ope­ a celor de orientare ideologică. Ade­ Posta redacţiei fiiT^asui
gerea mesajului transmis), urmăresc rele literare se citesc, cele de silin­ seori duc la ore diferite ziare şi re­
in munca mea la clasă îndeosebi sti­ ţă se studiază dar de preferinţă în
viste arătînd prin lectura unor arti­ Tov. NUŢA CLIGOR — Alba lulia. tov. Ludovira Dim-i, o vom folosi în-
cole că în acesle publicaţii apar pro­ Nu cunoaslem motivul pentru care Ir-unul din minierele viitoare, cind
scrisoarea dv privind unele acţiuni vom publica o pagină consacrată
bleme interesante, demne de retmut.
NOTA La predarea lui T. Arghezi am cilii organizate cu femeile in cinstea zi­ activităţii femeilor. Vă rugăm însă
lei de 8 Martie a sosit la redacţie ca intre timp să ne relatau şi alic
din „Gazeta Iii* * * * * &rară“ ecourile vizitei mult prea tirziu. Aşteptăm ca in vi­ aspecte din munca femeilor din o- ASPICATOQUL D£ PRAF,RECORD"
maestrului in Franţa în anul tre­ itor să trimiteţi ziarului alte vesti r<işul Petrjla.
T©4h 1 a r m e rg e b in e , cui ; dip „Contemporanul" (20 V in legătură cu acţiunile organizate Tov. FI.ISABETA DONŢU şi IO­ DEST1MAT PENTRU l/ZUL CASNIC
1964). „Ultima secundă" mărturisi­ cu femeile din oraşul Alba Uiiia. NEL TI11RT — Ma'.cg. Scrisorile dv. SEMllNDUSTQlAL.
Tov. V. STREMŢAN — Tciuş. Cele privind unele aspecte din campania
rea emoţionantei prietenii a lui T. relatate în scrisoarea dv. „Azi in electorală ne-au sosit la redacţie ARE PERFORMANTE RID1CATE.CU
d a r . . . ceste condiţii filmele rulează în foar­ Arghezi şi I Agîrbiceanu. locul celor 30 de circiumi", au mai prea tirziu pentru a mal puica fi
te multe ,,serii", multele Întreruperi
fost publicate in ziarul nostru. Vă
făcînd ca durata proiecţiei şă atingă Acestea sînt cîleva din procedeele rugăm să ne reialali cil mai multe publicate. Vă recomandăm însă să 0 CHELTUIALA NUMAI DE 0.15 LEI/0QÂ
pe care le folosesc şi care mi-au ne scrieţi despre primele acţiuni ce
în mod obişnuit aproape trei orp. aspecte din munca si viata ceferişti­
Toiul ar decurge în mod normal dat unele rezultate bune. Sint bucu­ lor in mijlocul cărora lucraţi. le iutreptind în acesle zile noii de­
dacă cei care se ocupă de organiza­ Taxarea se lace intr-un mod cu roasă să aflu şi alte procedee de la Tov. PETRU GĂINĂ — Petri la. putaţi, cil şi despre alte activităţi
rea spectacolelor cinematografice totul original, pe baza selecţiei pre­ colegii cu experienţă. Scrisoarea in care ne reialali despre din comunele dv.
Si-ar îndeplini sarcinile aşa cum se ferenţiale. Dacă eşti prieten bun cu
cuvine.
taxatoarea pop să le strecori în sală t-0
In realitate, calitatea proiecţiei cil şi fără a plăti biletul. Printre acei
Si organizarea spectacolelor la cine­
matograful căminului cultural din care obişnuiesc şă se sustragă (cu ă s e r i n g i
listea, raionul Orăşlie, lasă foarte bunăvoinţa taxatoarei) de la plata bi­ însemnări D o u
letului se număra Maxim Vasile, Eni VENTILATOQUl 0E MASA V.M.3 CU
mult de dorit. Filmul „Kozara", de
exemplu, a rulat în condiţii de proa­ Nicolne, Uran Clisabeta, Târlărean Ia o privire mai Qlpnlă î|i dai seama OOUÂ VITEZE 0£ QOTAţlE SI SUPOQT
stă vizibilitate, iar sonorul a func­ Mdrioara ele. Iată un fragment din una: „ca simplu excursionîst am poposit şi de faptul că între artiştii amatori de OINTA&l A V.M.4 CU 0 SIN6UQÂ
De ce această atitudine? Poale că en la bucureşti pentru a participa la faza finală a celt\i dc-al Vll-lea aici domneşte o atmoslcră priete­
ţionat foarte defectuos. Operatoarea nească, o colegialitate prmcipia'ă şi
tovarăşa va răspunde la această în­ concurs al artiştilor amatori la care cu multă plăcere şi cu mare aten­ v ite zA de rotaţie şi cu supaQT
Tărlăreami Ana neglijează in mod ţie am urmării programul ce l-a prezentat regiunea Hunedoara iu ziua o colaborare sliinsă de ia problemele
trebare. J
cu totul nepermis aparatura, încre- de 15 august. mari pînă la cele mai neînsemnate DIN SÎRMĂ
din|ind-o unor persoane nepregătite, UN GRUP DE ŢINERI In primul rînd am simpatizat foarte mult grupul de solişti dansa­ amănu nle.
fără cunoştinţele miniere de speciali­ (ppnlru yonfnrmiUto tori de la clubul sindicatelor din Deva caic a prezentai jocul de bilă. — Atmosfera ce domneşte la club,
tate pentru a o putea mjmii. In a- JULESCU SABIN) In numele meu personal, al sătucului meu, precum şi al întregu­ relaţiile dintre artiştii amatori depind
lui plai moldovean vă salut cu mult respect şi vă felicit cu ocazia pri­ in bună măsură de conducerea clu­
mirii pronvulni / şi titlului de laureat a) concursului. bului — ne spune iov. Lupan Gheor-
Din inimă doresc şi de aici înainte noi succese in muncă şi in nr(n ghe,’ directorul clubului. Noi punem Jlft&oUcce
un foaile marc accent pe grija fată
PE ECRANE întregului ansamblu al Clubului sindicalelor din Deva. Hog din tot su­ de om. Artiştii amatori işi sacrifică u A A s w â is ro & J u z te ,
fletul ca scrisoarea să ajungă piuă la ultima destinaţie, adică sd fie ci­
tită ir. fu fa întregului ansamblu ore preţioase din lunpul lor liber
ION MHNTEANU. salul Iie*şca. ra­ pentru a veni la club şi e de datoria
noastră să le respectăm dragostea
r A L A P A G O S ionul Tecuci, regiunea Galaţi pentru artă. In direcţia aceasta mun­ A i A K.OCAf/A/ÂA>/£;
cim mult.
Au trecut cileva luni. o jumătate instructori de formaţii care mugesc Artiştii amatori din Deva sînt un POfETE, SACOŞE.
Pe Hulo ecuatorului, la aproxi­ telor, de la ecuator piuă in Antarc­ de an, de la cel de-al Vll-lea concurs cu pasiune. Trebuie să existe lotuşi
maţii) 400 ki\), dc coasta leslicâ a tica. pe ţară şi in suflului acestui specta­ ceva cart.* să reuşească sn determine colectiv temeinic sudat. Lipsesc brus­ _______ GENŢI VOIA3. SERVIETE,
Americil de sud. se află insulele Ţărmurile insulelor sint popu­ tor incidental, simplu călător moldo­ pe un spectator de pe alte meleaguri cările, atitudinile arogante, tendinţe­
le de înfumurare. Fiecare problemă
vulcanice Galapagos, aparţinind late de colonii de păsări de apă, vean prin Bucureşti, amintirea „jo­ să răinină impresionat vreme Înde­ este rezolvată printr-un efori colec­ PIELE.NINGIefc.
statului Ecuador. Pe aceste insule, flamingo, pelicani, cormorani, pes­ cului de bilă" in interpretarea dvvc- lungată de uu spectacol văzul intîm- tiv'.
cu mai bine de 130 de ani în urmă, căruşi, albatroşi ele. njlor a rămas încă vie. plâlor.
Darwin a descoperit o specie de Pe slincile injiei binlnle de soa­ O apreciere neoficială, pornită din Sâ fio, probabil, calitatea foarte Tinerii sînt pnmiti la club înlr-un
reptile cu o vechime de milioane rele ecuatorial se Urăşte legau nul căldura li mit suflet receptiv In artă, bună a spectacolului ? Da, în mare mod prietenesc. De la prunele încer­
de ani. S-a născut întrebarea fi­ verde, reptilă ce împrumută culoa­ la frumos. Citită in Inia tuturor artiş­ măsură aceasta ar fi cauza E însă o cări şi pi ii A la montarea spectacole­
rească: in ce fel qu ajuns aceste rea frunzelor, iar printie pietrele tilor amatori, scrisoarea a (‘moţional. explicaţie oarecum exterioară, fiind­ lor domneşte grija atentă faţă de om.
animale pe nişte insule vulcanice, de pe ţărm se intilnesc crabii roşii Toţi au început să simtă că-1 îndră­ că nivelul artistic al spectacolului e Alături de alţi factori, vedem aici
de vtrstă mult mai recentă ? In şi broaştele ţestoase „elefant*' ce gesc pe acest necunoscut din înde­ ronsecinla unui larg complex de fac­ garanţia temeinică pentru realizarea
urma cercetărilor s-a stabilit că a- ating vif’Sie de sule dc ani. părtam Moldovă, care s-a aşezat la tori. unor spectacole frumoase, dc înalt
nimalele preistorice au fost aduse masă şi şi-a exprimat cu simplitate nivel artistic.
O altă scrisoare ne scoate din în­
S-an adaptat foarte bine la cli­
aici de curentul ilumboldt, ma ecuatorială şi animalele arctice şi căldură afecţiunea, simpatia si curcătură. Din armată, artistul ama­ $i poale, în bună măsură acest fapt
Filmul documentar „Galapagos“ înalta apreciere laţă de artiştii ama­ poate explica hotărirca spectatorului
ca morse, foci sau pinguini. O pa­ tor Crăciuncae Traian scrie colegilor
ne prezintă vegetatta şi animalele săre, asemănătoare clocânitoarei, tori din Hunedoara si Deva. 1 s-a răs­ săi din Deva. O face cu dragoste, vor­ necunoscut din Moldova de a scrie
acestor insule socotite ca o adevă­ i.şi cattlă hrana cu ajutorul unui puns înlr-o scrisoare scrisă frumos, beşte frumos şi întreabă de toţi co­ cîleva cuvinte de laudă şi preţuire
clubului din Deva.
cu dragoste.
rată minune a naturii. beţişor cu care scoale larvele de in­ Orice lucru neobişnuit are în cele legii. pe rînd.. familiar.
Alături de terenuri sterpe, cu o secte din scoarţa copacilor. din urină o explicaţie simplă. Am în- Ni s-a deschis o perspectivă nouţi. T. ISTRATE
vegetaţie extrem de scăzută se in- Palntnzind ih lumea păsărilor Şi reput cercetarea noastră Ja clubul
animalelor de pe aceste insule, do­
lllnesc regiuni înverzite, cu o ve­ cumentarul ne oferă date preţioase din Deva şi am constatat că există
un respect deosebit pentru artă, pen­
getaţie luxuriantă. Se pot găsi aici şi extrem de interesante despre tru calitatea spectacolelor, că exista copii, 10,20 Muzică uşoară de F> Curci, Toţi da! Monte, Aurora
animale specifice tuturor continen­ viaţa lor. inanuel loneseii: 18,40 Interpreţi Buadcs, Aiirelmno Periile, Traian
vestiţi ai cinlecului nostru popular: Grozăvescu. Ti t a Ruffo, Jon Kie-
violonistul Grjgoraş Dinicu; 19,00 pura
Varietăţi muzicale, 19,40 Solişti de TELt VIZIUNE
„VuO ,Ă muzică uşoară care ne-au vizitat
St MBAT A 13 MARTIE 1965 lara; 20,00 Uadiognzcla de seară ; 14,00—16,00 Campionatul mondial
20.30 Ciută Constantin Urăghici — de hochei pe gheată; U.R S.S, —
‘ * r w * IHNS-' muzică uşoară; 21,35 Romanţe. Cehoslovacia. Transmisiune de ld
PROGRAMUL II: 7.45 Cinlă or­
CINEMA RADIO chestra de muzică populară „Ccr- Tampcre (Finlanda) 17,30—19,30
Campionatul mondial de hochei pe
Programul I: 5,06 Cînteee şi jo­ negura" din Piatra Neamţ, 10.29 Din gheată; Suedia—Canada; 19,30 Jur­
DEVA: O stea cade din cer — curi populare,- 5,30 Lecţia de gim­ folclorul muzica) al popoarelor; nalul televiziunii; 19,40 $Uti să
cinematograful „Patria"; Galapagos nastică; 5,40 Melodiile dimineţii ; 11.30 Universitatea tehnică radio; desenaţi, copii?'; „llo; C — poves­
— cinematograful „Arta"; PETRO­ 6/20 Jurnalul satelor; 6.45 Salut vo­ 11,45 Cinlece pioniereşti de Gheor- tire de Tudoi Arghezi; 20,00 Melo­
ŞANI: Ah Eva — cinematograful ios dc pionier, 7,30 Sfatul medicu­ ghe Derieleanu, Teodor Bratu şi dic si ritm; Conducerea muzicală,
„Republica",- Titanic vals — cinc- lui; 7,45 Muzică uşoară; 8,00 Su­ Constantin Romaşcnmi; 12,00 Mu­ Cclu Soloinonescn; 20,30 Braţul ne­
matogralul „7 Noiembrie"; LUPENI; marul presei, 8,06 Din cele mai cu­ zică populară din Moldova ,- 13.03 drept al legii, 22,05 Ciulă soprana
Y I v i i" ' 1 '
, , , , „ M ral"; SIMERIA: La 4 paşi de infinit cabană" — muzică uşoară ; 10,15 Concert de prînz; 14.35 Duete din P. Polonii). In program; muzică dc
4 ţ l \ Climate — cinematogralul „Cultu­ noscute melodii populare,- 9,33 „La Inlilnire cu muzica uşoară; 13.35 dc coloratură Ung na Sokorska (R.
— cinematograful „Mureşul*; AL­ „Melodii de ieri şi de azi" — muzi­ opere; 15,05 Melodii populare in- opcrcla înregistrată pe peliculă. In
încheiere; Buletin de ştiri. S'pori.
MStv BA IUL1A: filmele Şeful şi Co­ că dc estradă; 11,04 Muzică popu­ lerprelaie de Li li Creangă şi Con­ Buletin meleorniogic.
stantin Mirea, 16,00 In lumea ope­
lară din dileme regiuni ale tării;
moara din
Laiul de argint —
cinematograful „Victoria" SEBEŞ : 11,30 Pagini din operete; 12,20 Cîn- retei cu interpreţii; Luis Mariane. Euletin meteorologic
lâ corurile şcolilor pedagogice din
Vuli Niculescu,
Calinei Bacguicr.
Veselie la Acapulco — cinemato­ Buftea, regiunea Bucureşti şi Bu­ Pierre Blanc, Lucia Roic, Ion Da­
graful „Progresul"; Lumea comică a zău, regiunea Ploieşti; 12,40 Muzi­ cian, Murray Diclue, Gene Nnlson, PKNTRU 24 O PIC
lui 1 Iar ol cl Lloyd — cinematogralul că populară interpretată de Rodica Cli jrlot te Greenwood si Mircea Vremea se menţine frumoasă eu
„Sebeşul"; ORÂŞTIC ; Ghininniş» Bujor, Felician Fărcaşu şi Uie U- Nemeş, 16,30 Intîlnire cu interpre­ eerul mai mult .senin Vinul va
Iul — cinematograful „Patria" ; dilăj 13,40 Album coral; 14,1b Mu­ ţii preferaţi — muzică uşoară; 17,15 sufla moderat din sectorul sud-
Sedusă şi abandonată — cî- zică uşoară; 15,00 Solişti romîni Valsuri pentru fanfară; 18,20 De la estie.
nematpgrai‘u'1 „Flacăra" ; HA­
de opera; 15,30 Actualitatea lite­ o melodie la alta — muzică uşoa­ Temperatura aerului va fi cu­
ŢEG : încurcătură blestemată — rară; 15,45 „Pe strune de vioară" ră; 19,05 Muzică populară cerută prinsă intre 8 şi 15 grade ziua. iar
cinematograful „Popular"; BRAD: — program de melodii populare; de ascultători; 19,30 Antologie poc- noaptea intre _3 si — fl grade.
30 de ani de veselie — cinemato­ )6,l5 Muzică vocală şi instrumen­ th'ă Shakespoare — prezentare de P E N IR U U R M A I O A R E l E
?t • L graful „Steaua roşie"; I.ONLA: Îm­ tală dc Sabin Drăgoi; 16,30 Emi­ Mihnea Cheorghiu, 19 55 Ritmuri 3 /li E
« 1 ^ ful „Minerul" ; 11.IA : Cei patru siune muzicală de la Moscova/ de dans,- 20,30 Noapte bună copii : no ros şi temperatura în creştere
puşcături in ceată — cinematogra­
Vreme schimbătoare cu
emit
„Proscuţa cea isleată"; 21,35 Pen­
17,40 Operele îndrăgite de ascul­
călugări — cinematograful
mina". „Lu­ tători; 18,00 „De ce? De unde? De tru prietenii dansului; 22.30 Mari treptatei la începutul intervalului,
ştiinţifică pentru
cincl? Emisiune
eînlăreţi de operă; Amelila Galii
apoi favorabilă precipitaţiilor.
Scenă din filmul „Galapagos".