Page 29 - Drumul_socialismului_1967_01

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA1
Delegaţia C.C. al P.C.R. C R O N I C A
care a participat la
Congresul al XVIII-lea Miercuri, Corneliu Mânescu, mi­ onkheer J. A. De Ranitz, director ge­
nistrul afacerilor externe nl Repu­ neral al afacerilor politice, M. Jan
al P.C. Francez s-a blicii Socialiste România, a primit pe Meijer, director general al cooperării
Dimce Belovski, adjunct al secreta­ internaţionale, P. J. Polak, şeful Bi­
înapoiat în Capitală rului de stat pentru afacerile exter­ roului pentru Europa orientală, şi ba­
ne al R.S.F. Iugoslavia. ron van Voorst lot Voorst, şeful de
Au fost de faţă Mircea Maliţa, ad­ cabinet al ministrului afacerilor ex­
Miercuri după-amiază a sosit de Ja
Paris delegaţia Partidului Comunist junct al ministrului afacerilor exter­ terne,
Român, formată din tovarăşii Vasile ne şi Iakşa Petrici, ambasadorul La sosire, pe aeroportul Băneasa,
Vilcu, membru al Comitetului Exe­ R.S.F, Iugoslavia la Bucureşti. au fost prezenţi Corneliu Mânescu,
cutiv al C.C. al P.C.R., şi Ion Teo- Cu această ocazie, a avut loc un ministrul afacerilor- externe, George
schimb de păreri referitoare la co­ Macovescu şi Vasile Gliga, adjuncţi
reanu, şef de secţie la C.C. al P.C.R, laborarea celor două ţâri in dome­ ai ministrului afacerilor externe. Ion
membru supleant al C.C. al P.C.R., niul organismelor internaţionale şi al Pas, preşedintele Institutului român
care au participat la lucrările celui promovării cooperării pe plan euro­ pentru relaţiile culturale cu străină­
pean. tatea, Virgil Brâdâţeanu, vicepreşe­
de-al XVIII-lea Congres al Partidu­ dinte al Comitetului de Stat pentru
Convorbirea s-a desfăşurat într-un
ANUL XIX. NR. 3742 JOI 12 IANUARIE 1967 4 PAGTNI - 25 BANI | lui Comunist Francez. spirit de prietenie şi cordialitate. Cultură şi Artă, Tilus Cristureanu,
(Agerpres) vicepreşedinte al Camerei de Co­
★ merţ, George Elian. ambasadorul
României în Olanda, funcţionari su­
La invitaţia guvernului Republicii
Socialiste România, miercuri după- periori din Ministerul Afacerilor Ex­
terne.
amiază a sosit în Capitală ministrul
de externe al Olandei, Joseph Luns, Au fost de faţă Joost B Haver-
ACTUALITĂŢI HUHEDOREME care va face o vizită oficială în ţara lcorn van Rijsewiek, ambasadorul O­
landei la Bucureşti, şi membrii am­
este însoţit de
noastră. Oaspetele
funcţionarii superiori din Minis­ basadei.
terul de Externe al Olandei: Jo- (Agerpres)
Apele industriale utilizate în pajiştile model „Dumbrava" din
procesul de producţie la furnalele Beriu şi „Bouria" de la Sibişel.
de la Combinatul siderurgic Hu­ In prima decadă a lunii ianuarie Fonduri importante pentru
nedoara, sînt supuse acum unor au si sosit 75 tone azotat destinat
operaţii de curăţire si eliminare scopului amintit. De asemenea, al­ dezvoltarea siderurgiei
te 20 tone îngrăşăminte chimice
Uzina „Victoria" Exploatarea minieră a prafului de fier si a altor impu­ sosite au fost repartizate pentru
rităţi înainte de a se vărsa în
Pentru dezvoltarea siderurgiei au
(oii de la uzinele „Republica", pre­
Cerna. In acest scop s-a construit cîmpul de ierburi perene de la fost alocate, în acest an, fonduri mai cum şi la extinderea laminorului de
Vinerea,
Călan Deva si pus recent în funcţiune un laz marî cu circa 35 la sută faţă de rea­ 800 mm de la Hunedoara. Anul a­
prevăzut cu instalaţii speciale de
limpezire. Apa de la furnale este lizările din 1966. Acestea vor fi fo­ cesta vor intra, de asemenea, in ex­
losite atît pentru continuarea unor
ploatare noi capacităţi de producţie
Pe baza analizei făcute asupra posibilităţilor, a Experienţa valoroasă în muncă dobînditâ pînă dusă la locul de decantare cu a­ lucrări începute in anii anteriori, cît la Combinatul siderurgic Reşiţa, U­
rezervelor existente, în lumina sarcinilor stabili­ acum, cunoaşterea profundă a posibilităţilor de jutorul unei slalii de pompe, prîn- Specialişti ai Institutului de cer­ şi pentru construcţia unor noi obiec­ zinele de sîrmă Buzău etc.
te de Plenara C.C. al P.C.R. din 21-23 decembrie valorificare a noi rezerve privind creşterea pro­ tr-o conductă lungă de 5 km. cetări miniere, în colaborare cu tive. Astfel vor continua lucrările la Pentru desfăşurarea in ritm susţi­
1966, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnici­ ducţiei de minereu şi îmbunătăţirea calităţii lui, Se află, de asemenea, în con­ cei de la Centrul de cercetare din oţelâria Combinatului siderurgic din nut a lucrărilor, au fost create con­
eni de la Uzina „Victoria" Călan se angajează să dorinţa colectivului de a-şi aduce contribuţia la strucţie o staţie pilot pentru dc- Valea Jiului, au definitivat mono­ Galaţi, a cărei producţie va fi de diţii mai bune faţă de anul trecut.
muncească pentru traducerea în viaţă a indica­ înfăptuirea indicaţiilor recentei plenare a CC. al fenolizarea apelor de la uzin?i grafia de susţinere cu elemente circa 4 milioane tone anual, a fur­ In cea mai mare parte documentaţia
ţiilor conducerii partidului privind creşterea pro­ P.C.R., au constituit fundamentul angajamente­ coesochimicâ din combinat; la metalice a lucrărilor din stratul nalelor de 1.700 m c., a laminorului tehnică este asigurată, s-a contractat
ductivităţii muncii, gospodărirea mai judicioasă lor luate in întrecerea socialistă de colectivul de sfîrsitul anului trecut a început III al acestui ' bazin carbonifer. slebing şi a celorlalte sectoare de un volum important de utilaje şi
a metalului, îmbunătăţirea calităţii produselor şi muncă al E M. Deva Minerii, maiştrii, inginerii construcţia a două staţii de epu­ După cum se ştie, pînă acum sus­ bază ale acestui important centru si­ construcţii metalice, care urmează să
să realizeze peste prevederile planului pe anul şi tehnicienii de aici s-au angajat să realizeze şi rare a apelor industriale la Fa­ ţinerea metalică se folosea numai derurgic. Se lucrează în prezent la sosească pe şantiere începînd dîn
1967 : să depăşească prevederile planului pe anul în brica de hirtie Petreşti si la „Vi­ în abatajele frontale ale minelor construirea turnătoriei de piese mari primul trimestru.
— 2.500.000 Ici la producţia globală ; curs la minereu extras şi cupru in minereu. O dra" Orăslie. de lignit. din oţel de la Uzina metalurgică Bu­
— 2.000 000 lei la producţia marfă vindutâ şi însemnată cantitate de cupru în minereu se va Introducerea unor astfel de sus­ cureşti, la al doilea laminor de 6 (Agerpres)
încasată ; realiza pe seama îmbunătăţirii calităţii.
— 750 tone lontâ cenuşie; Totodată se vor obţine economii suplimentare ţineri va crea posibilitatea tipiză­
— 1.000 tone Gcmicocs; In regiunea noastră au început rii elementelor metalice — stîlpi
— 1 000 tone piese turnalc : la preţul dc cost în valoare de 300.000 lei. alegerile de asesori populari care feromatici si grinzi. Aplicarea a­
— 500.000 Iei economii suplimentare la preţul Un accent deosebii, va fi pus pe creşterea pro­ vor funcţiona pe lingă tribunale­ cestei metode duce la sporirea Produse româneşti pentru export
de cosi. prin reducerea consumurilor specifice ; ductivităţii muncii. In acest scop vor fi aplicate le populare raionale si regional productivităţii muncii cu circa 25
— 1.C00.000 lei beneficii. noi măsuri de organizare mai bună a producţiei, pe o perioadă'de 4- ani. ■ la sută, a indicelui de auloîncăr-
Prin organizarea ma; bună a proceselor de pro­ Alegerile au loc in cadrul se­ care a cărbunelui, reducerea 'con­ Zilele acestea, întreprinderea ro­ livrarea a 15.000 tractoare pînă în
ducţie, precum şi prin aplicarea unui complex de vor fi mecanizate operaţiunile grele din abataje siunilor sfaturilor populare pe sumului de lemn de mină cu 60­ mânească de comerţ exterior „Indus- 1970. In aceeaşi ţară au mai fost ex­
măsuri tehnice, sarcina de creştere a producli- prin introducerea unui număr de 16 maşini de baza propunerilor făcute în adu­ 75 la sută si obţinerea unei tone trialexport" a livrat în Argentina o pediate ultimele 200 de pluguri pur­
vitalii muncii va fi depăşită cu 0,5 la sulă. încărcai cu siloz,-întreaga cantitate de minereu de cărbune extras la un preţ de instalaţie de foraj lip 3 DH-200, pen­ tate tip PP-3-30 M din cele 1.200
Pentru gospodărirea mai bună a metalului se extras peste prevederile planului se va realiza pe nările generale ale oamenilor cost mai mic cu 20 la sută. tru foraj la 5.000 metri adîncime. De contractate spre vînzare.
vor reduce pierderile de fontă, se vor reduce muncii. Ca asesori sînt aleşi cei asemenea, in baza contractului co­ Concomitent cu activitatea de ex­
consumurile specifice de fonia lichidă pe tona de seama creşterii productivităţii muncii. mai buni oameni ai muncii, frun­ mercial încheiat de întreprinderea port, întreprinderi româneşti de co­
produs turnat dîndu-se mai multe piese turnate In scopul reducerii diluţiei minereului, mine­ taşi în producţie, activişti pe tă- „Auto-lractor*' cu firmele franceze merţ exterior au contractat recent
din aceeaşi cantitate de metal. rii din Deva vor extinde metoda de exploatai e cu rîm social si obstesc. Cooperatorii din Vinerea şi Tur- „Actif" şi „Inleragra", potrivit căru­ cumpărări de produse străine. Prin­
Printre măsurile lehnico-organizatorice menite abataje cameră mecanizate pe întreaga supra­ das s-au îngrijit de procurarea ia România va livra Franţei 2 500 tre ultimele tranzacţii perfectate se
să contribuie la îndeplinirea angajamentului pe din vreme a puilor de o zi, care de tractoare pînă în anul 1970 a fost numără cele cu firme din Danemar­
anul 1967, siderurgiştii de In Călan şi-au propus faţă a zăjâmînlului. Consumul specific de lemn In scopul ridicării potenţialului vor fi valorificat! pe bază de con­ expediat primul lot de 100 tractoare. ca şi Austria pentru achiziţionarea
să realizeze; creşterea timpului efectiv de func­ de mină va fi simţitor redus prin introducerea- productiv al păşunilor. în primul tract sau crescuţi pentru reproduc­ Alte 300 de tractoare româneşti de a 30 000 de termostate necesare fa­
ţionare a agregatelor ; îmbunătăţirea indicilor de armării metalice pe 2.400 m l. de galerie. Sub trimestru al acestui an, prin grija ţie. In acest scop, puîernlţele uni­ tipurile U-450, U-650 şi U-651 au ple­ bricării frigiderului Fram şi 3.000
utilizare la furnale prin modernizarea furnalului îndrumarea organizaţiei de partid; se vor lua şi cat spre Iran Ele reprezintă cota pe pînze de fierăstrău pentru industria
nr. 2; reducerea consumului de cocs pe tona de Consiliuliii agricol raional Orăstie, tăţilor amintite au fost- populate anul 1966 din cadrul contractului în­ forestieră.
fontă prin creşterea temperaturii aerului insu­ alte măsuri lehnico-organizatorice menite sâ.a- vor fi repartizate 120 tone azotat cu prima serie formată din 6.500 tre ţara noastră şi Iran care prevede (Agerpres)
flat în furnale cu cel puţin 50 grade C. sigure transpunerea cuvintului în fapte. de amoniu ce se va administra pe pui de o zi.

Concursul şi Festivalul

internaţional „George Enescu'1

După cum s-a mal anunţat, cea de-a de canto se vor desfăşura cu acom­
Fabrica da produse silico- IV-’a ediţie a Concursului şi Festiva­ paniament de pian, aceasta fiind spre
lului internaţional „George Enescu" avantajul interpreţilor.
va avea loc la Bucureşti, în septem­ Ca si la ediţiile anterioare, din cele
brie 1967. Experienţa dobîndită la trei jurii vor face parte reprezentanţi
aluminoase Alba lulia de-a IV-a să se aducă unele modifi­ de seamă ai vieţii muzicale româneşti,
primele trei edilii a permis ca la cea
precum si personalităţi de peste ho­
cări, fără a se schimba structura ge­ tare.
nerală a concursului, care va cuprin­ Cu prilejul Concursului şi Festiva­
de, ca si în trecut, tot trei secţii (vi­ lului, în zilele de 12, 13 si 14 septem­
Animaţi de dorinţa fierbinte de lui va fi orientală spre organiza­
a da patriei produse eît mai mul­ rea superioară a producţiei, ast­ oară, pian şi canto). Intre acestea, re­ brie, va avea loc un Simpozion de
te şi de caliîale cit mai bună, fel încîl utilajele de înaltă tehni­ marcăm faptul că muzica româneas­ muzicologie, organizat de Uniunea
muncii orii. tehnicienii şi ingine­ citate; cu care a fost înzestrată că va fi prezentă cu un număr mai Compozitorilor şi dedicat vieţii şi ac­
fabrica, să fie folosite la întreaga mare de piese ale compozitorilor noş­ tivităţi lui George Enescu. Referate­
rii Fabricii de produse silico-alu- capacitate. tri, iar spaţiul rezervat muzicii con­ le prezentate vor trata despre „Geor­
minoase Alba lulia sînt holărîţî temporane va fi lărgit. ge Enescu In cultura muzicală româ­
Vor fi luate, de asemenea, mă­
sâ traducă în viaţă indicaţiile Ple­ suri plivind organizarea serviciu­ Pentru ediţia din 1967 concurenţii nească şi universală", „Estetică, stil
narei CC. al P.C.R. din 21-23 de­ lui de cercetare şi studiere a u­ h r vor avea la dispozilie trei volume şî limbaj muzical în opera lui George
cembrie 1966, angajîndu-se sâ nor teme cu aplicare în procesul cuprinzind numeroase lucrări ale Enescu", „Arta Interpretativă a lui
realizeze în acest an peste preve­ de producţie; fabricarea unor pro­ compozitorilor noştri scrise pentru George Enescu" şl „Probleme de do­
duse de calitate superioară pen­ vioară, pian şi canto, ceea ce Je va cumentare (bibliografie, lexicografie)".
derile planului : tru cauperele furnalului de 1700 oferi posibilităţi mai largi de alegere Muzicienii români şl străini vor avea
— 1.000 000 lei la producţia glo­ mc de la Galaţi; extinderea nor­ a piesei pe care vor s-o interpreteze. astfel posibilitatea ca în cadrul co­
bală; malii tehnice în procent de 83 la Acompaniamentul etapei finale va municărilor şi discuţiilor să contri­
— 1.000.000 lei la producţia sulă. fi asigurat de două orchestre simfo­ buie la adîneirea cercetării creaţiei
marfă ; Creşterea capacităţii de produc­ nice. Conform noului regulament, be­ si artei interpretative ale marelui mu­
— 1 000.000 Ici la producţia ţie la atelierul mecanic pentru a­ neficiază de acompaniament cu or­ zician roman, în memoria căruia se
marfă vindutâ şi încasată; sigurarea executării pieselor de chestră secţiile de vioară şî pian. organizează aceste manifestări muzi­
cale trienale.
— 500 tone cărămidă refracta­ schimb şi a unui volum de 400 Toate cele trei etape ale concursului (Agerpres)
ră ; tone construcţie metalică; pune­
— 1.000 tone mortar refractar; rea în funcţiune a secţiei de pro­
— 200.000 lei economii supli­ duse refractare Lermo-izolante şi
mentare la preţul dc cost; altele, caic vor duce la creşterea la adunarea cu părinţii. M-am dus. la învăţătură. Păi şi băiatul cel ma­
Veniseră părinţii copiilor din cla­
— 200.000 lei beneficii; eficienţei economice a întreprin­ In cetatea de metal a patriei, S A T I S F A C Ţ I I sa I. Eu îl am într-a întîia pe llişor. re, Nicolae, a absolvit şcoala gene­
rală cu media 10. A terminat acum
In acest scop, atenţia colectivu­ derii. Hunedoara, munca nu conteneşte învăţătoarea l-a dat ca exemplu. Nu şcoala profesională şi lucrează ca
nici o clipă. mai puteam de bucurie. Spunea că strungar la Uzina mecanică din Cu-
scrie cel mai frumos din clasă. Dc gir. Vine acasă în fiecare seară. $i
N E B Ă N U I T E fapt, toţi copiii învaţă bine. Ioan este el cîştigă bine. E pasionat grozav de
într-a Vll-a. întotdeauna a fost prin­
fotbal. Cînd pierde Cugirul, e neno­
tre primii pe şcoală. Lidia e în cla­
sa a VI-a. Mereu este premiantă. rocire. Ce să-i faci...
Discuţia a continuat. Nicolae Stă­
Cred că o sâ urmeze liceul comer­ nuş ne-a povestit cu pasiune şi dra­
cial. Ligia e în clasa a IlI-a. Si ea a goste de părinte despre bucuriile pe
CONFRUNTAREA DE OPINII Tradiţia familiilor cu mulţi copii primit mereu premiu. care i le aduc cei nouă copii. I-am
urat mult succes în viată şi i-am
— Trebuie că ii meditează cineva
de învaţă aşa de bine... promis să-i facem o vizită intr-o zt
de sărbătoare, cînd se vor aduna cu
Prima dată am stat de vorbă cu morar la Pian. Acolo am cunoscut-o — Da de unde. Se ajută unii pe toţii la Pianul de Sus.
a v iz a t Îm b u n ă t ă ţ ir e a Nicolae Slănnş prin intermediul te­ pe Ana, soţia mea Apoi am lucrat aRii- Intre eî este un fel de întrecere V. ALBU
timp de opt ani ia cooperativa de
lefonului. Aflasem de la oficiul de
prevederi sociale al raionului Orâş- consum. Dar cum spuneam, am cu­
tie că Stăriuş are nouă copii în via­ noscut-o pe Ana şi m-am căsătorit.
ACTIVITĂŢII DE CONSTRUCŢII tă. La celălalt capăt al firului s-a Nicolae, s-a născut in octombrie
Au început să vină copiii. Primul,
auzit r, voce tlomoalâ :
— Dacă vă interesează familia
1949 Au urmat loan, Lidja, Ligia,
mea putem discuta. îmi place sâ vor­ llişor, Silvia, Daniel, Daniela, Maria­
Reliefînd propriile rezultate obţi­ astfel ineît sâ se poată elabora la sare lucrului. Planul de măsuri pre­ besc atunci dnd csle vorba despre na. Patru feciori şi cinci fete. M-am
nute în muncă pe anul 1966 — con­ vreme documentaţiile tehnice pentru vede creşterea volumului prefabrica­ copiii mei . hotârît sâ vin la Orăştie, sâ mă ca­
cretizate în principal prin depăşirea lucrări de organizare. In scopul asi­ telor exerulale pnn secţiile de pro­ Ne-am dat înlîlmre. (Jind l-nm vă­ lific într-o meserie ..
planului valoric de producţie, spori­ gurării bazei materiale a producţiei ducţie secundară :şi industrială pro­ zul pe Slănuş nu nc-a venit să cre­ Ascultam cu atenţie povestea sim­
rea productivităţii muncii, în redu­ se vor amenaja tranzitele necesare prii: mişcarea utilajelor în cadrul dem Un om nu pica înalt de sta­ plă a unei căsnicii. Stănuş se aprin­
cerea preţului de cost şi darea în pentru descărcarea materialelor la şantierelor se va face pe baza unor tură, cn mul.! sînge în obraji şi încă dea din ce în ce mai mult.
folosinţă a 100 260 m p. suprafaţă lo­ Uricani, Brad, un nou depozit la Cu- grafice care se vor analiza periodic. lînâr. — Sînt mulţumit, tare mulţumii.
cuibilă şi a altor obiective social- gir, o staţie modernizată de prepa- Pentru realizarea în‘mod ritmic a — Nu cumva am greşii ? Poate că niciodată nu afn tiuit ca
culturale — in discuţiile lor, cons­ volumulu! de investiţii încredinţat — Deloc Eu sînt Stănuş. Vn mi­ acum Mi-am cumpărat casă la Pian.
tructorii din cadrul T.R.C. Hunedoa­ se vor aduce cîteva amendamente şi raţi că nu par mai bâirîn ? Păi nici Am trei camere şî bucătărie de vară
ra au insistat în mod deosebit asu­ în privinţa organizării execuţiei. nu sin' Abia am împlinit 40 de ani... fn anul trecut am luat doua garni­
pra valorificării rezervelor interne Sprp deosebire de alţi ani. lucrările Realitatea este însă că nu arăta turi de mobilă pentru cameră şi bu­
de care dispun in scopul realizării, Dezbaterea sarcinilor dc folosinţă generală sc vor alaca nici de 40 L-am întrebat apoi: cătărie. Dar cea mai mare bucurie
in primul trimestru, a 20-25 la sulă in avans faţă dc rele de baz.ă pentru — Cum vă împăcaţi cu munca ? este aceea că atît copiii cit şî soţia,
din planul anual de investiţii încre­ a Ii utilizate şi ca organizări de şan- — Lucrez aici, la unitatea de in­ sînt sănătoşi. Mulţi mă întreabă, aşa,
dinţat. de plan pe anul 1967 • ier ln.CHdnii unităţilor şi subuni- fl dustrializare a lemnului din Orăştie. din curiozitate: „Cum te descurci tu
In areaslâ confruntare de opinii şi • âţilor din cadrul trustului se vor « Sînt de meserie sortalor şi cîştig des­ măi Stănuş cu atîţia copii ?" Răs­
idei s-au cristalizat cîteva probleme, constitui loluri şi formalii speciali- 9 tul de bine. Ştiţi, la noi, dacă mun­ punsul este simplu Tn afară de sa­
s-au jalonat direcţiile de acţiune zale pentru operaţiunile de finisaj ceşti cum j-e cade, primeşti mult. Se lariul meu. primesc şi 800 lei lunar
pentru desfăşurarea unei activităţi exterior, izolaţii, amenajări pe ver­ plăteşte în acord dc la stat drept alocaţie pentru co­
ritmice ineepînd din primul trimes­ rare a betonului la Vulcan şi altele ticală şi organizare dc şantier. De a­ — Poate că ar ti bine sâ facem o pii. Ba mai mult. acum cîteva zile
tru Se vor aplica şi o seamă de măsuri semenea; obiectivele de valori mici scurtă vizită pe acasă, ca să cunoaş­ nm primit 2.000 lei ajutor, tot de la
Aşa după cum subliniau tovarăşii în scopul pregătirii mai temeinice a (sub 300.000 Ici) sc vor alaca numai tem mai îndeaproape copiii... stat. Dacă mai spun că acasă, la
Alexandru Lugojan, Gelu Constanli- execuţiei Din suita prevederilor a- după aprovizionarea prealabilă cu Nicolae Slănuş a zîmbit. $i-a dat Pian. am grădină, stupi de albine,
nescu şi Pumfil Botezan, pentru în­ mintiin cele care se referă la .stabi­ materialele şi forţele de muncă nece­ seama că-) cunoaştem foarte puţin. vacă cu lapte.. In iarna asta am tăiat
ceput se impune necesitatea între­ lirea, de comun acord cu proiectan­ sare, astfel incit acestea sâ poată fi — Nu se poate aşa de repede. Aici doî porci. Copiii trebuie să crească
prinderii unor acţiuni ferme pe li­ tul, încă din timpul proiectării a ce­ terminale în minimum 90 dc zile dc la Orăştie locuiesc singur. Familia în îndestulare, nu-i aşa ? Da-s mul­
ma organizării superioare a produc­ lor mai adecvate tehnologii de exe­ la începerea lor. se află la Pianul de Sus ţumit. Cînd merg acasă se adună in
ţiei şi a muncii In virtutea acestei cuţie; înaintarea eu cel puţin 10 zile — ! ? jurul meu şi mă întreabă : „Ce ne-ai
cerinţe atelierul de proiectare a) înainte a dosarelor de pregătire a e­ A. OARGÂ — Văd că sînteţi nedumerit. Staţi adus?" Iar eu de fiecare dată le fac
trustului va fi reorganizat şi asigu­ xecuţiei, care vor stabili şî limitele sâ vă povestesc. Eu sînt de fel din cîte o surpriză.
rat eu personal tehnic corespunzător, de consum pentru mijloacele nece­ (Continuare în pag. a 3-a) comuna Săsciori, raionul Sebeş. Am După o clipă de tăcere, Stănuş re­
fost şi noi şapte copii la părinţi. O luă :
duceam greu, aşa că am plecat în — Am fost înainte de vacanţă pe
căutare de lucru. M-am angajat ca acasă. Mi s-a spus să merg la şcoală, — Măicuţa mea scumpă...!