Page 33 - Drumul_socialismului_1967_01

P R O L E T A R I D IN T O A T E T A R IL E . U N IT L V A I Sosirea în Capitală a una delegaţii
s guvernamentale a R.S.F. Iugoslavia

Joi di-mineaţa a sosii în Capitală In dimineaţa aceleiaşi zile, au înce­
AL VIII-LEA CONCURS o delegaţie guvernamentală a Repu­ put lucrările celei de-a 111-a sesiuni
a Comisiei mixte roraâno-iugoslave de
blicii Socialiste Federative Iugosla­ colaborare economică
PE ŢARA AL via, condusă de Aleksandar Grlicikov, Delegaţia română este condusă de
membrii al Vecei Executive Federale, Gheorghe Rădulescu. vicepreşedinte
FORMAŢIILOR ARTISTICE care va participa le lucrările celei al Consiliului de Miniştri, iar de'ie-
de-e IlI-a sesiuni a Comisiei mixte ga li a iugoslavă de Aleksandar Grli­
cikov, membru a) Vecei Executive
DE AMATORI romlno-iugoslave de colaborare eco­ Federale.
nomică. (Agerpres)
START

INTIRZIAT ÎN Primirea de către tovarăşul Corneliu Mănescu
ANUL XIX. NR. 3743 VINERI 13 IANUARIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI a ministrului afacerilor externe al Olandei
REGIUNE
Ministrul afacerilor externe al Re­ forii un dejun în cinstea ministrului
publicii Socialiste România. Corne­ afacerilor externe al Olandei.
liu Mănescu, a primit joi dimineaţa După-araiază, ministrul olandez a
pe ministrul afacerilor externe al fost primit de Gheorghe Rădulescu.
Olandei, Joseph Luns, Cu acest pri­
lej, au avut loc convorbiri privind vicepreşedinte al Consiliului de Mi­
Aspect de la Staţia de cerce­ dezvoltarea relaţiilor dintre cele două niştri al Republicii Socialiste Româ­
tări pentru securitate minieră ţări. nie.
din Petroşani. ★
IN FOTO: Tehnicianul Veş- La amiază, Corneliu Mănescu e o- (Agerpres)
can ştefan execută reglarea u­
nui reductor de presiune.
Foto: V. ONOIU
Tranzacţii comerciale externe
Minerii din Lupeni întreprinderea românească de co­ Irak, Kuweit, Libia, Olanda, Singa-

merţ exterior „Maşin-expoii" a în­ pore, Suedia şi Uniunea Sovietică, în­
nu dezmint tradiţia Cehoslovacia a 210 strunguri univer­ treprinderea „Roraâno-export" a in-
cheiat contracte pentru livrarea în
chei'at contracte în valoare de mai
sale, iar în Uniunea Sovietică a 9 multe milioane de lei valută pentru
Minerii de la Lupeni au urcat an în mai multe abataje frontale; efec­ strunguri carusel cu diametrul de vînznrea de diverse confecţii, trico­
de an noi trepte pe drumul sporirii tuarea operaţiunilor de tăiere meca­ 2 000 mm şi 2 500 mm. Aceeaşi între­ taje şl lenjerie, ca pijamale din finet,
producţiei de cărbuni, mareînd fie­ nică cu haveza într-un număr spo­ prindere, in baza contractului comer­ halatc şi combinezoane de proiecţie,
care bilanţ cu plusuri de ordinul a rit de abataje; extinderea podirii cu cial existent, a expediat pe adresa cămăşi bărbăteşti şl rochii.
zeci de mii de tone. Aceasta in con­ plasă metalică; menţinerea perma­ unor clienţi din numeroase ţări- prin­ Din import eu sosit în aceste zile
diţiile în care, cu fiecare an, sarcini­ nentă în stare de funcţionare a cel tre care Austria, Belgia, R.P. Chineză. printre altele, 24.500 tone minereu
le au sporit. Cifrele de plan au a­ puţin 5 maşini de încărcat; genera­ Elveţia, Franţa, Iran, Polonia, Unga­ de fier din India, peste 1 800 tone
vut putere mobilizatoare asupra în­ lizarea metodei de organizare cu ria, zeci de maşini-unelte pentru pre­ celuloză cord din S.U.A., 1 800 tone
tregului colectiv, minerii, tehnicienii schimb de puşcare şi alegerea steri­ lucrarea şl aşchierea metalelor, prin­ bumbac şi peste 200 tone Iarbă de
şi inginerii găsind resursele care să tre care strunguri universale şi ca­ mare din R.A.U, iar din Anglia 2.800
le asigure succesul îndeplinirii pre­ lului acolo unde condiţiile de zâcâ- rusel, shepinguri şi maşini de găurit tone substanţe chimice nutritive pen-
vederilor, a respectării cuvîntului mînt permit... Enumerarea ar putea Cu firme din Anglia, Austria, Cana­ tTu animale.
dat prin angaja­ continua. Numito­ da. Cehoslovacia, R F. a Germaniei, (Agerpres)
mentele luate in rul comun al aces­
întrecere. La Lu­ tor măsuri este
peni se poale vor­ C o le c tiv u l E . M . L u p e n i s-a promovarea noului,
bi deci, în cel mai a n g a ja t să re a lize ze în acest pătrunderea lui
strici înţeles ul cu­ an peste p la n : masivă in viaţa a­ ACTUALITĂŢI HUNEDORENE
vîntului, de tradi­ batajelor. Efectul ?
ţia depăşirii pla­ — 5.000 to n e c ă rb u n e coc- Se realizează acolo
nurilor anuale. Ea s ific a b il; unde căile stabili­
a fost confirmată — 150 m .l. de g a le rie la lu ­ te de comunişlNse căi cu role şi alte instalaţii de la­
şî în primul an a) c ră rile de p re g ă tire în c ă r­ intîlnesc creşterea Mărirea capacităţii minare a sirmei la difetîie di­
cincinalului, cînd productivităţii pe mensiuni.
rodul „cîmpurilor b u n e ; post cu 5 kg faţă de lucru a laminorului
negre" din adîn- — 50 m .l. de g a le rie la lu ­ de plan, ceea ce, Prin punerea acestora in func­
curi s-a ridicat la c ră rile de in v e s tiţii; de slrmă ţiune în prima jumălaie a anu­
impresionanta can- in final, înseamnă lui, se va trece la laminarea con­
litate de peste — 250.000 lei e c o n o m ii la îndeplinirea anga­ La laminorul continuu de sii mă comitentă în paralel a 3 fire de
25 000 de tone căr­ p re ţu l de cost al p ro d u c ţie i; jamentului luat în de la Combinatul siderurgic Hu­ sîrmâ. Toate operaţiile de prelu­
bune extras în plus — 1,500.000 lei e c o n o m ii întrecere. crare, retezare, înfăşurare a sîr-
faţă de plan. s u p lim e n ta re la a c tiv ita te a „In cuvîntarea nedoara se fac lucrări de mărire mei in colaci şi încărcare a aces­
tora în vagoane se vor face auto­
Acesta este punc­ de in v e s tiţii. a capacităţilor de producţie; se mat. Mărirea capacităţii de lucru
tul maxim al rea­ rostită la plenara montează un nou rînd de caje, a laminorului este menită să a­
lizărilor înregistra­ C.C. al P.C.R. din sigure producerea unor cantităţi
te la Lupeni, punc­ decembrie 1966, to­ sporite de sîrmâ cu rezistenţă
tul de plecare in cel de al doilea an varăşul Nicolae Ceauşescu s-a refe­ mare şi să contribuie la aprovizi­
al cincinalului, an în care producti­ rit şi la activitatea noastră — spu­ întreprinderea raională de onarea ritmică cu fier-beton a
vitatea muncii va trebui să atingă o neau minerii in adunarea de dezba­ şantierelor industriale şi social-
nouă culme: 1,350 tone de cărbune tere a sarcinilor de plan pe acest eulturale din ţară.
extras pe post, iar producţia, cel mai an. Şi noi am cheltuit în plus mate­
îna)t nivel: 1.590.000 de tone. Şi de riale, am irosit energie şi forţă de industrie locală Orăştie împlinirile
această dată cifrele au mobilizat oa­ muncă". Cînd s-au angajat să depă­ Electrocardiograf
menii la căutarea soluţiilor, posibi­ şească sarcinile de extracţie, minerii
lităţilor, metodelor de lucru care să de la Lupeni au făcut şi precizarea satului modern
facă posibilă nu numai îndeplinirea — exprimată în cifre — că plusul de
sarcinilor, ci şi realizarea peste pre­ cărbune va fi realizat în condiţiile Realizarea şi depăşirea planu­ deosebită atenţie îmbunătăţirii ca­ La serviciul medical de car­
vederi a cifrelor consemnate în car­ reducerii cheltuielilor de producţie lităţii produselor, şi în special ce­ diologie al policlinicii oraşu­
tea de onoare a întrecerii socialiste, pe tona de cărbune extras lui’pe â testa n este una dhi.pro­ lui Hunedoara a fost pus în func­
a angajamentelor. Oamenii au pri­ Garanţia îndeplinirii acestor dezi­ blemele care frămînlâ colectivul lor destinate exportului, astfel ca ţiune un modern electrocardio­
vit retrospectiv activitatea lor şi au derate ? Treptele ascendente urcate de muncă al întreprinderii raio­ în cursul anului să nu se înregis­ graf pentru deservirea cetăţeni­
conchis că organizarea, moderniza­ an de an de mineri; rezultatele ob­ nale de industrie locală Orâşlie. treze nici o reclamaţie. Vor fi lor.
rea, mecanizarea sint eîteva dintre ţinute; rezervele de energie declan­ luate măsuri că pînă la dala de
direcţiile de marş, de-acum jalonate şate de primirea noilor sarcini de Analizînd posibilităţile de care Aparatul este destinat preciză­
prin măsuri, care au acelaşi punct plan; noul, căruia i-au deschis larg dispun, muncitorii, tehnicienii şi 1 decembrie 1967 să fie îndeplini­ Chipul oraşelor şi alte secvenţe te reţin, tidian. Gheorghe Fa­ rii diagnosticului în afecţiunile
noastre
satelor ţării
de convergenţă: creşterea producti­ porţile spre abataje, tradiţia împă- inginerii se angajează să realize­ te sarcinile anuale la export. capătă zi de zi altă te fac să gindeşti la ur, deputat în satul cardio-vasculare. Datorită com­
plexităţii sale, aparatul permite,
harnicii gospodari din
Bacea, ajutat de toţi
vităţii muncii. Punctele marcate? In­ mîntenitâ In rindurile minerilor de ze în 1967 peste plan : Pentru realizarea angajamente­ înfăţişare, de prospe­ comună. Şanţurile cu­ locuitorii, a lucrat ne­ pe lîngâ efectuarea electrocardio­
troducerea susţinerii metalice cu la Lupeni de a-şi respecta de fiecare — 300.000 lei la valoarea pro­ lor s-a stabilit un plan de măsuri ţime şi culoare nouă. răţate la vreme, pode­ obosit pentru ca lu­ gramei, controlarea pulsului ve-
dată cuvînlul dai T n i c o a r A lehnico-organizatoi ice în care s-a mina electrică să se nos şi arterial.
stilp! hidraulici şi grinzi în consolă ducţiei globale; Această operă de în­ ţe de beton noi, dru­
prevăzut: mecanizarea descărcă­ frumuseţare a aşeză­ muri pietruite, miile aprindă cu multe luni
— 250.000 lei la producţia mar­ rilor a cuprins toate de arbori plantaţi, mai devreme în ca­
rii, însilozârii şi transportului ci­
fă ; colţurile r e g i u n i i curentul electric din sele concetăţenilor Prin acţiuni
mentului, punerea in funcţiune la noastre. Muncă a u­ satele dimprejur, sînt lui.
Există condiţii pentru fă vindută şî încasată; întreaga capacitate a liniei meca­ ea capătă noi dimen­ grăitoare care te ajută noastră, o tot mai ma­ patriotice
— 250.000 Ici la producţia mar­
nor braţe destoinice,
tot
atîtea mărturii
Se vede, in vremea
nizată de finisare a mobilei, me­
— 50.000 lei economii supli­ canizarea lucrărilor de cernere şi siuni, noi impulsuri. să descifrezi „secre­ re identitate de idei. In anul care a trecut, cetăţenii
sporirea producţiei mentare la preţul dc cost, obţinu­ preparare a nisipului de turnător Mureşului, la Ilia, tul- situării pe locu­ dorinţe, căutări care comunei Calda de Jos din raio­
Un popas pe Valea;
rile de frunte în ac­
cuprinde pe oamenii
nul Alba au efectuat numeroase
te prin reducerea consumurilor
rje, introducerea maşinii de for­
specifice; mare şî montarea unui pod rulant este răsplătit cu des­ ţiunea de înfrumuse­ de peste tot, laolaltă ore de muncă patriotică pentru
ţare.
cu mandatarii lor pe
fătarea ochiului
de
înfrumuseţarea
circumscripţiilor
de cărbune cocsificabil — 50.000 lei beneficii ; in turnătoria de fontă, precum şi curăţenia străzilor, de mai prejos decît cei­ care i-au desemnat şi mai buna gospodărire a loca­
— Ca să rămînem
să-i
poarte pe dru­
ornamentali
arborii
lităţilor. Astfel, ei au realizat pes­
productivitatea
alte măsuri care au ca scop îmbu­
crească
— să
murile bunului gust,
care-i ghiceşti în to­
re din bolovani de riu, au plan­
ne fie ruşihe de noi
Dezbaterea sarcinilor de plan pen­ Deficienţele din transport şi din muncii cu 0,3 la sută. nătăţirea întregii aclî vitâţ î de înşiruiţi cu gust, pe lalţi ar fi însemnat să al spiritului gospodă­ te 5.400 metri pătraţi de trotua­
tru anul 1967 a constituit pentru aprovizionare au condus la neutili- Se va acorda, de asemenea, o producţie. iul primăverii cu co­ înşine şi dc alţii, măr­ resc. Această înfrăţire tat mai mult de 300 bucăţi pomi
minerii din Lupeni un bun prilej de zavea raţională a timpului de lucru, roanele lor bogate, cu turiseşte Mica Iulius, în gînduri o întilneşti ornamentali şi fructiferi pe mar­
şi aici, în lumea coo­
analiză a rezultatelor înregistrate în un număr însemnat de brigăzi nerea- mireasma îmbătătoare deputat şi el în sfa­ peratorilor din înflo­ ginile drumurilor, au amenajat
a teilor.
zone verzi. In satul Oiejdea s-a
cursul anului trecut şi a rezervelor lizîndu-şi sarcinile de plan. La aces­ tul popular comunal. ri toarea aşezare de
senti­
dc care dispun pentru sporirea con­ tea se mai adaugă numărul ridicat ® — Numai aşa ne Un astfel de încercat pe Mureş, care-şi ros­ captat un izvor cu apă potabilă,
iar satul Mesenlea a fost electri­
ment n-au
tinuă a producţiei dc cărbune cocsi- de absenţe nemotivate, învoiri şi con­ simţim bine. Munca localnicii de aici pen­ tuiesc viaţa cu respi­ ficat.
licabil. Cele 25.000 de tone de căr­ cedii de boală pe care cadrele me­ noastră este mai spor­ tru că nu l-au lăsat raţii puternice din
nică într-un decor o­
bune extrase in plus fală de plan în dicale le-au acordat cu prea multă dihnitor de verdeaţă, să-şi facă loc în ini­ seva traiului îmbelşu­ Valoarea lucrărilor efectuate
prin muncă palriotică în Galda
anul 1966 şî economiile de peste uşurinţă. ne declară deputatul mile lor. Atunci eînd gat. dc Jos şi în satele aparţinătoare,
1.600.000 lei realizate la activitatea „Majoritatea deficientelor care s-au comunal Florea Con­ deputaţii au chemat în curînd, cetăţenii se ridică la suma dc aproape
de producţie atestă hărnicia colec­ manifestat în activitatea noastră — stantin. Oamenii ne-au oamenii la acţiune, a- din aşezarea de pe 575 000 lei.
tivului de muncă din exploatare, arăla tovarăşul Nicolae Tirig, ingi­ ales, ne-au încredin­ ceşlia au răspuns fă­ malul Mureşului îşi
căutările pentru descoperirea de noi nerul şef adjunct — sînt de natură ţat gospodărirea co­ ră zăbavă, cu însufle­ vor da asentimentul
resurse de creştete a producţiei. Ei au organizatorică si disciplinară. Numai munei. Cu ei împreu­ ţire.,Âeum aceşti fău­ lor celor vrednici din­ Spectacole
reuşit de asemenea, aşa se explică lip­ nă am făcut tot ce rari de veşminte e- tre cei mai vrednici
să depăşească pro­ sa de grijă în fo- vedeţi. Mu ne vom d iii ta re noi încearcă ca sâ-i reprezinte în Aslă scară, iubitorii artei dra­
ductivitatea pe Dezbaterea sarcinilor utilajelor, opri aici. Pavarea tro­ satisfacţia tihnei în­ sfalul popular comu­ matice din oraşul Lupeni au în
post cu 55 kg, în­ ţinerea lor, tuarelor începută in tr-un lăcaş bine a­ nal. Vor păşi in faţa
treaga cantitate de reparaţiile de sla­ anul trecut o vom ranjat şi reconfortant, urnelor de vot cu mijlocul lor colectivul Teatrului
cărbune dală pesle lie plan pe anul 1967 bă calitate, nefolo- continua în primăva­ O pot m ă r t u r i s i de stat „Valea Jiului", care va
plan fiind realiza­ sirea fondului de ră. Cîte nu mai sini Gheorghe Suba, IIie sentimentul încrede­ prezenta drama naţional-popu-
tă îndeosebi pe limp decît în pro­ de făcut! Borca.'Ilie Dorea, Ma­ rii în destoinicia ce­ lară „Io, iMircca Voievod"
seama creşterii productivităţii mun­ porţie de 91.9 la sută. Consider că lor demni de laudă. Mîine, la Casa raională de cul­
tură din Sebeş, artiştii amatori ai
cii. stă In puterea colectivului nostru Pe pelicula realiza­ tei Aur, neostoiţi pio­ căminului cultural din Apoldul
O dată cu sporirea producţiei de eliminarea lor, îmbunătăţirea între­ ţilor din Ilia alte şi nieri aî frumosului co­ GH. LI MUMA NU de Jos vor prezenta cunoscuta
cărbuni, colectivul exploatării a ma­ gii activităţi". piesă a lui Ion Luca Caragiale,
nifestat o grijă deosebită şi fată de „Exploatarea minieră Lupeni dis­ „Năpasta".
pregătirea producţiei viitoare. Aici pune de o bogată zestre tehnică —
a arătat minerul Pelre Constantin
îşi au izvorul depăşirea planului lu­
crărilor de pregătiri cu 159 ml., at — dar n-o folosim cura trebuie pen­
celor de investiţii cu 797 ml. ca şi tru că nu este exploatai»! raţional,
economiile de pesle 2 400.000 lei întreţinută şl reparat»! corcspunz»!-
realizate la costurile de deviz. tor. Esle necesar ca tovarăşii din
conducerea sectorului electro-meca- Sume neincluse pe statele de salarii
Anul 1967 pune în faţa minerilor nic să ia măsuri pentru ca maşinile
de la Lupeni sarcini sporite. Ei vor şi utilajele să fie reparate conform
trebui să furnizeze cocseriilor unui grafic, iar execuţia calitativă să Au trecut mai bine de Irei sâp- multe avantaje pe care statul nos­
1.590.000 tone de cărbune, maî mult fie urmărit»! îndeaproape". tămînî de cind Aron Dobrolâ s-a tru Je acordă membrilor socie­ lieanu a fost trimis la specializa
cu 30.000 de tone fată de anul tre­ Vorbitorii au subliniat necesitatea întors din excursia organizată de tăţii. re în străinătate. Lista râmînc
cut. Realizarea acestei sarcini impu­ organizării superioare a producţiei, către comitetul sindicatului. El nu Pentru nevoile sociale sc chel­ deschisă, deoarece mijloacele ca­
re acţionează asupra standardului
ne creşterea în continuare a pro­ astfel ca mecanizarea să-şi iacă toi mai conteneşte să Ic spună tutu­ (le viaţă îmbracă n varietate lar­
ductivităţii muncii cu peste 100 kg mai mult loc in abataje, ca forţa de ror ce irrindre plaiuri şi frumoase tuiesc anual sume de ordinul mi­ gă de forme.
pe post fală de sarcinile anului 1966. muncă să Ile cit mai raţional utili­ oraşe a văzut pe unde a umblat liardelor. Acestea nu sînt incluse Importam este că asupra nive­
Participanţii la discuţiile purtate in zată, mai cu seamă în mund produc­ Ascullîndu-l pe povestitor, în pe nici un stat de salariu, dar ele lului de trai al oamenilor mun­
adunarea de dezbatere a sarcinilor tive. Aceasta va duce la creşterea faţa ochilor iţi apar aievea silu­ cii influenţează nu numai venitu­
de plan pe anul 1967 au arătat că vitezei dc avansare şi deci la rea­ etele vagoanelor rezervate pentru rile lor băneşti nbţinuie *ub for­
dispun de rezerve interne care, puse lizarea unei producti vit»!ti ridicate. fruntaşii în întrecerea socialistă. mă de salariu, prime ele., ci şi
în valoare, vor duce la realizarea Concomitent cu dolarea tehnic»!, cu La comanda unei baghete nevă­ SEMNIFICAJiI mijloacele pe care slalul nostru le
prevederilor stabilite. In anul rare aplicarea a noi metode de exploa­ zute,^ zeci şi sule de trenuri se acordă in mod gratuit în vederea
pun în mişcare, accelerează, zboa­
a trecui exploatarea a rămas defi­ tare va trebui să se îmbunătăţească ră ca vîulul pe drumurile de fier .satisfacerii nevoilor ^ocial-eultu
citară la capitolul ritmicitate*. Mun­ şl munca de normare, astfel ca ea să ale ţârii, dueîndu-i pe purtătorii i a Io ale poporului.
ca in asalt a avui consecinţe neyo- corespundă intru totul condiţiilor de steluţelor purpurii la diverse Acest proces de creştere eonii
live asupra vitezei de înaintare in lucru creale. Normele cu motivare schimburi de experienţă, consfă­ se fac tot mai mult simţite, cnn- nuâ şi multilaterală a nivelului de
abataje, asupra întreţinerii tor. tehnică vor trebui să cuprindă nu tuiri, in numeroase excursii de cretizîndu-se în îmbunătăţirea viată constituie un stimulent toi
continuă a nivelului de viaţă ma­
fiind imobilizată o însemnat»! ran numai brigăzile de mineri din aba­ studii, în vizite la modernele fa­ terial şi cultural Cîle exemple mai puternic, care entuziasmează
titate de cărbune. Tovarăşii Pe­ taje, cl şi lucrătorii de la lucrările brici şi uzine ridicate în ultimii nu ne oferă realitatea in această oamenii, îi mobilizează Ia valori­
tre Constantin, Dumitru Meiuş. do întreţinere, din transport şl de­ ani. privinţă ! Fiul lui Rîpeanu, lîm- ficarea largă a resurselor ţârii, a
Nîcolae Bucur. Emilian Musti au a­ servire astfel ca liecare lucrător să Dobrolă este doar unul din mi­ plar la C.S I I ., este bursier Ia fa­ priceperii, talentului şi iniţiativei
rătat că lucrările de exploatare n-au (ie cit mai interesat din punct de ile de muncilor! participanţi la cultate; Dobrin cu soţia şi cei lor. Ei sînt conştienţi că fâcind să
fost întotdeauna judicios eşalonate vedere material în executarea sarci­ excursiile organizate de comitete­ trei copii s-au mutat într-un a­ crească volumul de bunuri mate­
riale se creează noi şî noi condi­
şi corelate cu cele de rambleere, nii ce i-a fost încredinţată. le sindicatelor din regiunea noas­ partament nou; Bocan losif şi-a ţii pentru sporirea belşugului şi
fapt ce a provocat lipsa liniei active S. POP tră, doar unul dintre milioanele văzut de sănătate într-un sanato­ bunăstării sociale.
de front, strangulări în procesul de de muncitori care beneficiază de riu în mod gratuit; inginerul Pe- A NAGV
extracţie. (Continuare în pag. a 3-a) Bucuria copiilor! Zăpada este foarte bună pentru joacă.