Page 30 - Drumul_socialismului_1967_01

T'HOTNTV 3 Z-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3742

1784 Orele de vîrf ale autobuzelor

ATAC U L ASUPRA DEVEI Dragă Georgică, maşini. Acestea se întorc şi fac o dată cu începerea construcţiei nou­
Apoi, mai e şi © altă chestie. O
nouă cursă la 6,30 şi cu asta gala. In
Asa cum ţi-aro promis ultima da­
gară şi pe traseu rămin insă aliţia
lui grup de laminoare, numărul mun­
tă, î|i scriu din Hunedoara. Sînt un
om de cuvînt. Pe aici a nins mult oameni care aşteaptă să intre în u­ citorilor a crescut. C adevărat, el ar
zină. Stau în frig pînă după ora 7.
cu
trebui
maşinile
să
meargă
Episod important al răscoalei populare in ultimele zile şi e tare frumos. Pe De ce oare după efectuarea celor
lingă asta e un pic şi frig. Aşa e două curse, tovarăşii de la I G.O. F.CS.H. Dar vin tot Ia autobuzele
iarna. Poale să fie şi ger. doar oame­ I.G.O. Pe lingă aceasta, In ultima
Răscoala populară de la 1784, con­ pă comună, în dosul cetăţii, aproa­ nii stau mai mult in casă. Ies nu­ nu controlează traseul si dacă se vreme s-a transferat la bluming ser­
constată că mai sini încă cetăţeni
dusă de Horia, Cloşca şi Crişan, aşa pe de drumul ce duce la Dobra. mai alunei cînd merg la serviciu sau
cum s-a menţionat şi »n articolele Atacul îndoit al ţărănimii asupra după alte treburi importante. Se ur­ care trebuie să ajungă la serviciu viciul desfaceri, care tuncţiona pinâ
precedente, este rezultatul agravării Din istoria străbună Devei reuşise să provoace frica no­ că în autobuz şi se duc. Dar aici să se pună imediat maşini la dispo­ acum în combinat. Numărul maşini-
raporturilor feudale din Transilva­ bilimii îngrozite care-şi apăra pielea, e buba cea mare, dragă prietene. ziţie ? Ei atâta ştiu, să Iacă două nilor a rămas acelaşi.
nia, al adincirii contradicţiilor de averile şi privilegiile şi care trăia Despre felul cum se lace transpor­
bază ale societăţii. a pâmîntului zile de groază. Se relatează că, după tul in comun în Hunedoara şi In
Intr-adevăr, situaţia ţăranilor io­ atac, în timp ce nobilimea ţinea o mod deosebit în orele de vîrf ale
bagi s-a agravat mereu în întreg judecată în afara cetăţii, aceasta vă­ zilei, despre asta vreau să-ţi po­ SCRISOARE PE SAPTAMINA
cursul secolului al XVlll-lea, sub hunedorean zuse că pe unul din dealurile de pes­ vestesc.
diferite forme. In special au crescut te Mureş coboară o mulţime. Cre-
obligaţiile de muncă ale acestora zînd că este din nou o coloană de lmaginează-ti, dragă Georgică, ur­
Robota, fixată la 3-4 zile pe săptă- răsculaţi, nobilimea a alergat şi s-a mătorul tablou. Dimineaţă. Ora 6,30. curse si cu asta. basta. Cred că fe­ Cam asta ar fl, în mare, ceea ce
mînâ cu braţele, atingea un număr zăvorit în cetate, penlru ca să-şi dea In gară, sute de oameni, aşteaptă au­ lul cum muncesc tovarăşii de la am vrut să-li aduc la cunoştinlâ.
de 208 zile de muncă, fiind fixată in sperau răsculaţii să-şi facă rost de seama mai tîrziu <ră era un păstor tobuzele I.G.O. pentru a lua drumul I.G.O. e rigid, defectuos Părerea mea este că conducerea
timpul cînd ţăranul ar fi trebuit să arme şi muniţii, deoarece aici era care conducea liniştit o turmă de spre bluming. Nici n-au sosii auto­ Un cetăţean cu care am stat de I G.O. ar trebui să acorde mai mult
lucreze pentru cl şi familia lui. garnizoana unor unităţi militare de capre... buzele bine în staţie şi gata buscu­ vorbă a făcut următoarea propune­ interes organizării mai judicioase a
Pe lîngă robotă, printre obligaţii, grăniceri şi husari. Iobagii mai nu­ Alături de ţăranii iobagi care au lada. Toţi vor să urce dintr-o dală. re : autobuzele care pleacă în di­ transportului, .să urgenteze reparaţii­
mai figurau dijmele către stăpinul treau speranţa că vor atrage de par­ luat parte la cele două atacuri asu­ Riscul că ar răraine cumva pe dina­ recţia bluming să inlre mai întâi pe le unor maşini. Oricît s-ar plinge el
moşiei, adică a zecea parte din toate tea lor şi pe grăniceri, care fiind tot pra Devei, documentele amintite fară îi lace să se agite, să se îm­ aici, să lase muncitorii, apoi să-şi că au maşini puţine, transportul s-ar
produsele (renta în produse) şi im­ ţărani, purtau aceeaşi ură nobilimii menţionează pe minerii de la Săcă- bulzească. Un autobuz e la urma continue drumul la Peştiş, Stulil sau putea îmbunătăţi dacă ar exista mai
pozitele către fiscul austriac (taxele). Speranţa le-a fost confirmată in par­ rîmb, Certej şi Hondol, care, după urmei un autobuz şi nu poate „în- în altă parte. E o propunere bună multă preocupare pentru organiza­
La toate acestea se adaugă abuzu­ te, atunci cînd nobilii, cerîndu-le gră­ cum vom vedea, au avut un rol deo­ ghili“ atita lume. Oamenii se prind si s-ar putea ţine seama de ea. rea lui.
rile stăpînilor şi ale administraţiei nicerilor să pornească la luptă, a­ sebit de important in aceste acţiuni. de uşi, alunecă, îşi adresează epite­ Pc săptămîna viitoare, aşleaptă-mă
statului austriac. Cazuri revoltătoa­ ceştia au răspuns: .să pornească Faptele sînt consemnate într-un me­ te. Vor să inlre trei deodată. Nici Tot cu privire Ia organizarea cu veşti de la Simeria.
re ou fost semnalate în Ţara Haţe­ domnii la luptă fiindcă din pricina moriu scris în latineşte de către Mi- înainte, nici înapoi. Se înţepenesc transportului nu pot fi de acord şi Al tău prieten
gului, încă cu zece ani înainte ca lor a izbucnit răscoala, nu dintr-a liail Suloris, administrator al pădu­ în uşi. Nasturi rupţi, strigăte. Se în­ nu numai eu, cu orarul acestora. Dau
această regiune să fie cuprinsă de noastră". rilor fiscului şi de către Carol Gom- tâmplă ca unii să ajungă dezbrăcaţi pe aici numai un exemplu de felul cum Ionică
răscoală. Aici li se pretindea ţăra­ Despre atacul ţăranilor răsculaţi boţ, controlor al minelor de aur, îna­ platformă. Ce mai, nu se poate des­ lucrează tovarăşii de Ia I.G.O. De Dragul meu
nilor să efectueze 4 zile cu palmele asupra Devei sînletn informaţi din intat Tablei comitatului, fiind datat crie această scenă. In slîrşit, auto­ ce la ieşirea din Schimbul de dimi­
şi 3 zile cu vitele, adică toate zilele citeva documente inedite, scrise în din Certej-Hondol. buzul pleacă ticsit, umflat ca o ar­ neaţă, pleacă de la bluming auto­ Intr-adevăr, la Hunedoara transpor­
săptămînii. limba latină, studiate în ultimul Din raportul celor doi funcţionari monică. Jos rămin zeci şi zeci de buzul numai la ora 15.20? Pină la tul în comun şi mal ales In anumite
Hotăriţi să scuture jugul exploată­ timp Astfel, Carol Bruneck, şeful ai fiscului austriac, cunoscători ni cetăţeni. Se apropie ora 7 şl mulţi această oră s-ar mai putea face ore ale zilei e o problemă. Ai gîndit
rii pentru a-şi crea o viaţă omeneas­ depozitului de sare de la Şoimuş, in­ oamenilor şi locurilor (de altfel chiar Fantezia proiectanţilor şi hăr­ mai sînt încă in gară. încă o cursă, descongestionîndu-se bine cînd le-ai liotă rit să scrii des­
că, ţăranii iobagi din Munţii Apu­ tr-un raport înaintat Tablei comita­ slujbele pe care le îndeplineau pre­ pre acest lucru. Poate astfel tovară­
seni şi, după ei, din întreaga Tran- tului, arată că la 5 noiembrie mul- tindeau acest lucru), deţinem o serie nicia constructorilor se întâl­ De ce toate acestea ? Situaţiile ne­ astfel transportul şl cetăţenii ar a­
de informaţii preţioase privitoare la nesc Intr-un punct comun: con­ plăcute care se nasc în aşa-zisele junge mal repede acasă. Personalul şii do la I G.O. Hunedoara, care răs­
atacul asupra Devei. La această ac­ fortul locuinţelor. ore de vîrf, se datoresc, după păre­ de pe autobuz mai bine stă de vorbă pund de această treabă, vor medita
ţiune a avut un rol important Mîr­ IN FOTO : Vedere exterioa­ rea mea. slabei preocupări pentru mai profund asupra modului cum ar
za Anghel din Hondol, iobag al lui ră a unui bloc din cartierul cu X şi Y decît să facă acest lu­ putea organiza mai bine transportul,
Ludovic Barcsay de Bîreea Mare. El organizarea mai bună a Iransportu- cru. „Asta e orarul" — sună repli­
a fost cel mai mare conducător -al Gojdu — oraşul Deva. lui, lucru ce face ca zeci de oa­ ca lor. Prost orar ! Dacă ar fi gentru că aşa cum remarci în scri­
minerilor răsculaţi din Zărand, îm­ meni să întârzie de Ia program. soare, e loc pentru mai bine
preună cu fiul şi cu ginerele său, cu Foto : N MOLDOVEANU curse mai multe, atunci mai da. Dar Pe săptămîna viitoare.
fratele său Mîrza Toader şi cu so­ Ială cura se petrec lucrurile dimi­ aşa... Ar fi bine să existe mai multă
crul său Vurmesan loan. neaţa La ora 6,15 pleacă primele elasticitate în programarea lor. Georgică
JT Ţ Mîrza Anghel, în timpul pregăti­
rilor de luptă, s-a ridicat la Săcâ-
rîmb, anunţînd că duminică, în 7 no­ O
iembrie 1784, să vină cile unul^ din
fiecare casă, dacă este posibil înar­
mat. la ţărmul Mureşului pentru a
...1 S / pustii oraşul Deva SPORTUL ROMÂNESC M ANUL 1966
Mirza Anghel a fost acela care a
însufleţit mulţimea adunată la Şoi­
4* * muş şi, înfruntând asuprirea nobili­
v m c i lor locali, a spus răspicat că „a plă­
■ ) *"■ tit deja pînă acuma domnului său © 10 titluri mondiale © 2 europene © Succese în lei a României, clasată pe locul se­
m de pâmînt 500 de florini sub formă „Cupele Campionilor Europeni" cund la campionatele mondiale.
tf'dFs/ T + i** 'jfyf de taxă şi că acesta este rodul su­ Echipa feminină de şah a tării
' / / > / r * z w m dorii şi al muncii sale" Fiul acelu­ Anul care a trecut a lost pentru Mexico. La realizarea acestor victo­ noastre a realizat o performantă
/*/>******' T ^ v <£ S fr jfr* Zty* iaşi Mîrza Angliei a pornit să tragă sportul românesc un an rodnic. S-a meritorie ocupînd locul ol doilea Ia
rii preţioase, o contribuţie însem­
& clopotele de alarmă în biserica din dezvoltat caracterul de masă al miş­ nată şi^au adus campionii mondiali Campionatele mondiale de la Ober-
Hondol, ca să vină şi ceilalţi mineri
(metalurgi) la atacul asupra Devei. cării de educaţie fizică şi spori. Tot Aurel Vernescu şi Atanase Sciolnic. hausen, iar maeslra internaţională
Alexandra Nicolau a cîştigat turneul
In sfirşit, Mîrza Anghel este în­ mai mulli tineri din uzine, şcoli, u- Luptălorii romani au cucerit un
vinuit că, Ia percheziţia făcută aca­ niversilâţi şi de la sale au participat titlu de campion european la cate­ internaţional de la Bewervljk.
să la el, s-a găsit în hambarul său, la campionate şi competiţii sportive, goria semigrea prin Nicolae Marti- Pentru prima oară în istoria nala-
Facsimil după documentele care conţin participarea minerilor la a­ o mare cantitate de praf de puşcă, desfăşurate pe întreg cuprinsul ţârii. ţiei româneşti o înotătoare, Cristi-
tacul asupra Devei, în timpul răscoalei populare din 1784-1785 de plumbi şi arme de foc. Pentru ca­ Au fost construite şl amenajate noi nescu. o medalie de argint (Florian na Balaban, a cucerit o medalie, cea
Ciorcilă) şi una de bronz (N. Marti-
petele de acuzare de mai sus vino­ săli de gimnastică, bazine de înot, de bronz, în proba de 100 m spate
vatul, care era ţinut în închisoarea patinoare, terenuri de fotbal, handbal, la Campionatele europene de la Ut-
.•iiţvanie, s-au răsculat, mareînd ast­ ţimea răsculată s-a ridicat, cu toată comitatului din fortăreaţa cetăţii baschet, voie), lenis şi altele. In ta­ recht.
fel unui din cele mai importante violenţa de care dispun gloatele răs­ Devei, nu se vo judeca de către Tri­ ra noastră există, în prezent, peste întrecerile Campionatelor mondiale
momente în lupla poporului român culate, în satul Şoimuş şi a atacat bunalul Minier, ci de către Tabla de popice de Ia Bucureşti au fost
pentru eliberare socială şi naţională. Deva în două rînduri : în 6 şi 7 no­ Continua a comitatului Hunedoarei. 20.000 de baze sportive simple şi dominate de sportivii români care
Pornind din Zârand, la începutul iembrie, atacuri respinse de nobili­ Pentru el si complicii lui, nobilimea complexe pe care se deslăşoară o
lui noiembrie 1784, coloanele de răs­ mea înarmată şl soldate cu nimici­ a cerut aplicarea pedepsei capitale, intensă activitate sportivă. au cîştigat trei din cele şase titluri
culaţi trec în comitatul Hunedoarei rea a 200 de răsculaţi : parte ucişi cu moartea In anul 1966 valoarea performan­ § ® p disputate: pe echipe (femei şi băr­
pentru a se unt cu iobagii de pe sau înecaţi în Mureş şi parte prinşi. Din cele rezultate din memoriul ţelor a crescut. Au fost stabilite noi baţi) şi perechea masculină Petre
Valea Mureşului, care voiau şi ei Cei care au scăpat de măcelul lupte­ — rechizitoriu este neîndoielnic că recorduri naţionale la majoritatea Purje-Constantin Rădulescu. Popica­
să-şi încheie socotelile cu „domnii de lor au fost prinşi şi închişi în for­ Mîrza Angliei, împreună cu ortacii disciplinelor sportive. rii români au cîştigat şi două medalii
pâmînt" şi, astfel, să atace Deva, ca­ tăreaţa Devei, care avea să slujeas­ lui au avut rol de căpetenii şi se a­ Sportivii români au participat la de argint in proba de perechi.
pitala comitatului Hunedoarei unit că şi de aici înainte, pentru mult flau în fruntea coloanei de răsculaţi numeroase competiţii internaţionale Şi la alte discipline sportive, re­
cu al Zărandului. timp, drept crîncenă închisoare feu­ care a atacat Deva la 7 noiembrie cucerind 10 titluri de campioni mon­ prezentanţii României au obţinut per­
Intenţia ţăranilor răsculaţi de a a­ dală. Asupra celor închişi s-a abă­ 1784, atao ce reprezintă un episod diali, 2 de campioni europeni şl 2 formanţe remarcabile. Astfel Ştefan
taca Deva şi a extermina nobilimea tut, în zilele de după atacul asupra important al răscoalei populare din „Cupe ale Campionilor Europeni". nescu) la campionatele mondiale de Weisbok a cucerit medalia de aur la
adăpostită acolo, a fost determinată Devei, furia nobilimii care, prin ju­ 1784-1785, în care ţăranii iobagi din La campionatele mondiale de ca- la Toledo. Campionatele mondiale de scrimă
de faptul că, fiind un punct impor­ decată sumară, i^a condamnat la Zârand şi de pe Valea Mureşului iac-canoe, <reprezervtanţii Republicii , Pe poligonul de Ia Wiesbaden, Vir- pentru tineret, tânăra scrimeră Eca-
tant, ei socoteau că dacă vor cădea pedeapsă capitală; tăierea capului cu s-au înfrăţit cu minerii din Munţii Socialiste România şi-au confirmat gil Atanasiu a cucerit medalia de terina Iencec o cîştigat medalia de
oraşul şi cetatea, va capitula mai paloşul. Au pierit atunci mai multe Apuseni în lupta împotriva expo­ valoarea cîştigînd 5 medalii de aur, aur la proba de pistol viteză, în ca­ bronz la Campionatele mondiale de
uşor şi restul Transilvaniei. La Deva, zeci de ţărani care plăteau cu viaţo nenţilor clasei nobiliare şl a autori­ una de argint şi una de bronz. Per­ drul campionatelor mondiale, stabi­ scrimă, iar echipa de hochei pe
la adăpostul fortâreţeî cetăţii, se re­ şi cu singele lor încercarea de elibe­ tăţilor comitatului, refugiate la formanţe valoroase au obţinut caia- lind şi un nou record mondial cu gheaţă s-a clo9at pe locul al doilea
fugiase nobilimea şi întreaga admi­ rare din iobăgie. Tradiţia spune că Deva de frica răsculaţilor. ciştil şi canoiştli români şl la „Săp- 596 puncte. Trăgătorii români au la „Universiada" de la Torino. Atle­
nistraţie a comitatului. Tot din Deva, aceştia au fost aruncaţi într-o groa­ Prof. TRAIAN BALAN cîştigat şl anul trecut „Cupa ţărilor
tămlna Preolimpică" de la Ciudad de ţii români Mihaela Peneş, lolanda
latine”, iar la campionatele europe­ Balaş, Viorica Viscopoleanu şi
ne de talere s-au clasat pe locul al
doilea. Şerban Ciochină ou obţinut vic­
torii în diferite concursuri internaţio­
O altă victorie de prestigiu a ob­ nale, iar jucătorii de tenis Ion Ti­
ţinut Marla Alexandru, care la cam­ riac şi Ilie Năslase au cîştigat con­
pionatele europene de tenis de masă cursurile de la Bruxelles (Belgia) ,A-
de la Londra s-a clasat pe primul loc lexandria (R,A.U.) şi Mamaia Echi­
In proba de simplu Echipa C S.M pa naţională de fotbal a obţinui, de
Cluj a cîştigat pentru a patra oară asemenea, cîteva rezultate meritorii
„Cupa Campionilor Europeni" la te­ dintre care amintim victoriile obţi­
nis de masă masculin. nute în faţa echipelor Ungariei (2-1)
Grupul şcolar mi­ Finala „Cupei Campionilor Euro­ şi Uruguayului (LO). Anul 1967, a­
peni" la volei masculin a fosl dispu­ nul preolimpic, este inlimpinat de
nier Lupenl. Lecţie tată In anul 1966 de două echipe sportivii noştri cu hotărîrea fermă de
de fizică la anul 1
româneşti : Dinamo Bucureşti şi Ra­ a se perfecţiona neîncetat penlru a
maiştri. pid Bucureşti, trofeul revenindu-l aduce noi succese culorilor sportive după două decenii
primei formaţii. O comportare bună româneşti.
Foto: V. ONOIU a avut şl echipa masculină de vo­ (Agerpres) Desen de V. MlHAlLESCU

12 Radio ţelege" ; 19,50 Transmisiunea con­
certului orchestrei simfonice a Ra-
mmm mi diotelevlziunii ,■ 22,30 Moment poe­
tic. Cintcce de Zaharia Stancu»
PROGRAMUL 1: 5,06 Program 23.10 Ciclul „Opera contempora­
nă" : Francisc Poulene. Emisiune
muzical de dimineaţa; 6,15 Actua­ de Radu Ghectu; 23,55 Melodii
litatea agrară ; 6,45 Emisiune pen­ pentru ore târzii.
Cinema tru pionieri ; 7,30 „Bună dispozi­
ţie" — muzică uşoară ; 8,30 La mi­
_ _ _
■
Mariţa şl-ml piere pofta de şcoa­
Gheorghiţa lă. Am părăsit şcoala amindol, in te două zile te caut din nou. Bi­ DEVA : Acel oameni minunaţi crofon, melodia preferată; 10.15 viziune
— Lasă-mă să mă gindesc. Pes­
„Am o mindră şl mi-e dragă" —
ne ?
vară, cum ne-au dat vacanţa cea A doua zi m-am dus la primul In maşinile lor zburătoare (cine­ emisiune de folclor; 10,30 Radio-
mare. Ea a intrat la o fabrică de secretar al comitetului raional matograful „Patria"),* Partizanii in racheta pionierilor; 11.20 Cărţi 18.00 Pentru copil şl tineretul
confecţii. U.T.C. I-am povestit necazul prie­ cfmpie („Arta"); SIMERIA: Dra­ care vă aşteaptă; 11,45 „Dunăre şcolar, în loc de cinema : filmele
A m cunoscut-o intr-o zi moho- băuse apă, iar ai mei nu mai a- gostea învinge ; HUNEDOARA: potecă lină" — emisiune de fol­ „Trofeul indian" şi „Nasul furat".
^4 rită de toamnă. Venise la vuşeseră timp s-o taie. Ţin min­ / ' ntr-o seară m-a oprit o prie­ tenei mele Am mers împreună Ţara fericirii („Flaeăra")i CALAN: clor,- 12,20 Cîntă pentru dumnea­ Studioul pionierilor; 18,50 PublL
tenă de-a el.
noi, la canton, pe-o ploaie care te că împreună cu ceilalţi copii — Ştii, m-a rugat să te caut. la fabrica unde era angajată Fanfan la Tulîpe; PETROŞANI i voastră fraţii Mentzel; 13,30 în­ citate ; 19,00 Telejurnalul de sea­
nu sg mai oprea de-o săptămina. de ceferişti din vecini, i-am fă­ Are să-ţi povestească ceva. Stă pe Gheorghiţa. Fantomele se grăbesc („7 Noiem­ tâlnire cu melodia populară şl in­ ră ; 19.20 Buletinul meteorologici
— E rău că s-a intimplat aşa
Era in picioarele goale, cu o fus­ cut o inmormintare „după toate Vidin, la nr. ÎS. — ne-a spus secretara organiza­ brie"); Femeia nisipurilor („Re­ terpretul preferat; 15,00 Nestema­ 19,23 „Mult e dulce şi frumoasă"»
tiţă de stambă peticită, regullleu. Gheorghiţa era boci­ Am găsit-o intr-o încăpere publica"); LUPCNI: In viitoare te, folclorice ; 16,15 Melodii de Ge- prezintă acad. prof. Iorgu Iordan»
— Sînt vecina voastră. Dc ieri toare. A plins mult atunci. Ma­ ţiei de partid care lucra împreu­ („Muncitoresc") i Warlock („Cul­ lu Mihăilă şi Dizzi Ludovic; 16,30 19,35 Arta plastică; 19.50 Trans­
he-am mutat in blocurile cefereu- scundă şi igrasioasă. Era împreu­ nă cu ea. Putea să ne spună şi tural"); GURABARZA : Fala Iul O poveste penlru voi, copii : „Pă­ misiunea părţii I a concertului or­
nă cu un necunoscut.
lui. Tata-i acarul cel nou ,. Ştii — Prietenul meu — ml l-a nouă, mai din timp. Am să vor­ Bube ; PETRILA : Minunata Ange­ ţania girafei"; 17,10 De la fresce­ chestrei simfonice a Radiotelevl-
besc cu directorul. Cred că o pu­
de ce-am venit la tine ? Să-mi a­ prezentat ea tem ajuta. lica ; LONEA: A fost cîndva hoţ le Voronetului la Coloana inlinilă. ziunii; 21,00 Film artistic: „Misiu­
răţi şi mie capra. („7 Noiembrie"); Feri|l-vă automo­ Florile Sn arta româneasca,- 18,03 ne extraordinară". O producţie a
Părinţii mei aveau o capră bă­ După puţin timp de la sosirea A u trecut de atunci cîţiva ani. bilul („Minerul"),* VULCAN: Tri­ In jurul globului ; 18,40 Ritmurile studiourilor sovietice,- 22,35 Tele­
Aproape că o şi uitasem pe
năţeană, Mariţa ii ziceam noi, mea, prietenul Gheorghiţei s-a Gheorghiţa Am reintilnit-o in­ umful Iul Robin Hood ; CR1VIDIA; cincinalului; 19,00 Seară pentru ti­ jurnalul de noapte; 23,05 închide­
care dădea la o mulsoare tot a- scuzat şl a plecat. tr-o zi la o fabrică din regiune. Legende din Iren ; URICANI: Ca­ neret ; 20,00 Radtogazeta de seară; rea emisiunii.
tita lapte cit Joiana, vaca pe ma ne spusese că „de azi încolo — Ce zici dc el ? Iţi place ? tifeaua neagră ; ANINOASA : Fan- 22,45 Clasici al muzicii corale:
Venise împreună cu soţul ei, a­
care o primise ca zestre mama la vi s-a tăiat porţia de lapte“. m-a întrebat. Sînt îndrăgostită flat in delegaţie. tomas ; BARBATENI : Depăşirea ; Gheorghe Diraa; 23,00 Povestea
nunta ei. | 7 reo ciţtva ani h-am mai vă- lulea. Cred că o să avem un co­ — Să vă fao cunoştinţă. PAROŞENI : Coplan îşi asumă ris­ unei iubiri — muzică uşoară. Timpul probabil
pil
— Dar nu mi-ai spus cum te • zut-o pe Gheorghiţa. Pleca­ — Ignat — s-a prezentat aces­ cul ; L1VEZENI : Camera albă ; O-
cheamă, am întrebat-o. se la nişte rude mai instărite, in — Dar el e de acord ? ta scurt. RÂŞT1E : Cheile cerului („Patria"); PROGRAMUL II : 7,45 Din ope­ PENTRU 24 ORE
— Gheorghiţa. Aşa-mi zice. Ca altă parte a ţării. — Nu prea. De-aia te-am che­ Gheorghiţa m-a tras dc-o parte. Ulliroa cavalcadă spre Santa Cruz retele lui Elly Roman ; 8,30 Muzj-
lui talcă-meu. In 1948, după reforma invăţă- mat să mă sfătuleşti cc să fac. — Nu-l mai cunoşti ? E tot el, („Flacăra"); CUGIR: Escrocii Ia că populară din Transilvania ; 9.03 Vremea rămîne rece, cu cerul
mintului, am reintilnit-o la şcoa­ — Să nu te grăbeşti. Poate că mai mult noros. Vor mai cădea
— Hai Gheorghiţa să-ţi arăt ca­ la tehnică veterinară, ar fi bine să te mai gindeşti. omul pe care ţi l-am prezentat mănăstire („Muncitoresc"); ALBA Simfonia I de Walter Mihat Kle- precipitaţii sub formă de ninsoa­
pra. — Iţi mal aminteşti de secetă? — Cam tirzlu. Sint In luna a in casa aceea de pe Vidin. După IULIA; Dulcea pasăre a tinereţii per ; 10,05 Actualitatea literară ; re. Vini slab din vest. Temperatu­
De-atuncl am rămas prieteni. — m-a întrebat ea intr-o simbă- cincea. El mă sfătuieşte să avor­ ce am născut-o pc Marcela, ne-am („23 August"); Fantomas se dez­ 10.52 Jocuri populare; 11,07 Un ra aerului în uşoară creştere; ziua
Venea în fiecare zi, cum dădeau lă după-amiază. Mama îmi spu­ tez. • căsătorit. Avem 6 copii. Cel mai lănţuie („Victoria"); ZLATNA: zîmbet pe portativ; 12,10 Ziare, va fi cuprinsă între —3 şl —7
A fost odată un moş şl o babă ;
zorile, şi o mingiia pc Mariţa în nea, atunci cind m-au trimis de- — Să nu faci asta Un om îşi mic intră la şcoală in toamna a­ TEIUŞ: Fără paşaport In ţară ziarişti, opinii ; 12,45 Cîntă Ra- grade, iar noaptea între — 12 si
timp ce maică-mea o mulgea. acasă, că dacă nu era seceta nu cere dreptul la viaţă. Ai fl in sta­ ceasta. străină; SEBEŞ: Tunelul („Pro­ veca Săndulescu ; 13,15 Drag mi-e — 16 grade. Dimineaţa şl seara
Drept recompensă primeam a- mă înstrăina. Am colindat ţara re să i-l răpeşti ? Seara au fost invitaţii mei. gresul"); Marilyn („Sebeşul"); A- cintecut şi jocul; 16,00 Din reper­ cea|ă locală.
mindoi cite o bărdăcuţă de lap­ in lung şi în lat. Nu mi-a plăcut — îmi vine să-mi pun capăt După citeva pahare dc rubiniu, POLDUL DE SUS ; Albă ca zăpada toriul baritonului Dan lordăches-
te proaspăt, cald incă, netrecut să stau la rudele tatei. Dar nici zilelor. La părinţi nu mă pot du­ Ignat mi-a şoptit confidenţial: şl cei 7 saltimbanci ; HAŢEG : Lu­ cu; 16,30 Să cînle viorile; 17,10 PENTRU URMĂTOARELE 2 ZILE
prin strecurătoare aici nu-mi place. De cite ori a­ ce. Celor de la fabrică nu le-am — E fată bună Gheorghiţa. E o mină după jaluzele ; BRAD: Cele Recital de clarinet Aurelian-OcUv Vreme închisă, cu ceru) mal
In timpul secetei din ’46 capra vem ore de practică şi facem di­ spus, mi-e ruşine. Dacă mă dau soţie ideală. Şi o mamă... patru zile ale oraşului Neapolc; Popa; 17,40 Cadran cultural; 18,35 mult noros şi precipitaţii sub for­
a murit. Se umflase de lucerna, secţii pe animale, mă gindesc la afară, cu ce trăiesc ? A. DANUŢ ILIA : Omul Mafiei. Vitrină muzical-folclorică ; 19,30 ma de ninsoare. Temperatura în
Noapte bună, copii: „Pîsicul nu în­
creştere.
\