Page 34 - Drumul_socialismului_1967_01

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Ni. 3743

AL Vtîl-LEA CONCURS PE ŢARA AL FORMAŢIILOR ARTISTICE DE AMATORI

IN S I E € I U M E

In m o m e n tu l de fa ţă , în v ia ţa c u ltu ra l-a rtis tic ă a re g iu n ii, a în tre g ii ţă ri a re loc u n e v e n i­
m e n t d e o se b it — cel de al V IIM e a co n cu rs al fo r m a ţiilo r m u zic a le , c o re g ra fic e , b rig ă z ilo r a r tis ti­
Masă rotundă ce, s o liş tilo r v o c a li, in s tru m e n tiş ti şi d a n s a to ri d in c a d ru l s in d ic a le lo r, a ş e ză m in te lo r c u ltu ra le , ca­
s e lo r d e c u ltu ră şi c o o p e ra tiv e lo r m eş te şu g ă reş ti.
C o n c u rs u l, în c h in a t celei de a X X -a a n iv e rs ă ri a p ro c la m ă rii R e p u b lic ii, va re u n i cele m a i
b u n e fo r m a ţii a rtis tic e de a m a to ri în tr-o e n tu z ia s tă în tre c e re care va c o n s titu i un n o u p r ile j de a­
organizată fir m a r e a b o g ă ţie i s p iritu a le a p o p o ru lu i n o s tru , a ta le n tu lu i său c re a to r, u n e lo g iu în c h in a t v ie ­
ţii n o a s tre n o i.
Pe m a rg in e a m o d u lu i în c are se d e sfăş o ară această m a re în tre c e re în re g iu n e a n o astră, a
fo s t o rg a n iz a tă la re d a c ţia z ia ru lu i o m asă ro tu n d ă la care au fo s t in v ita ţi să-şi sp u n ă p ă re re a to ­
la redacţia v a ră ş ii: P e tru A rd e u , d ire c to ru l C asei re g io n a le a c re a ţie i p o p u la re , G ro za P e tru , m e m b ru în b i­
V ic to r M u re -
ro u l e x e c u tiv al C o n s iliu lu i re g io n a l H u n e d o a ra al U n iu n ii G e n e ra le a S in d ic a te lo r,
şan, in s p e c to r al C o m ite tu lu i re g io n a l p e n tru c u ltu ră şi a rtă , G h eo rg h e S ăcăluş, s e c re ta r a l C o­
noastră m ite tu lu i re g io n a l al U .T C., N ic o la e D o n o v lc f, şefu l s e rv ic iu lu i o rg a n iz a re — c u ltu ra liz a re la U n iu n e a
re g io n a lă a c o o p e ra tiv e lo r m eş te ş u g ăreş ti, m e m b ri ai co m is iei re g io n a le a
V lII- le a
de-al
c e lu i
c o n cu rs.
D e z b a te rile c are au a v u t loc au e v id e n ţia t c îte v a p ro b le m e im p o rta n te a su p ra c ă ro ra ne
v o m o p ri in m a te ria lu l de fa ţă . Bogăţie de costume şi obiceiuri lâpugene.
PRIMII PAŞI t r a d iţ ia l o c a l ă - conlorm regulamentului,
In momentul de fată,
trebuie să se desfăşoare
ne-a găsii, înlr-o oareca­ primele faze de concurs.
In discuţiile lor, vorbi­ creaţiei populare — ară­ In realitate însă, în re­
torii ne-au oferit o Ima­ ta tovarăşul Petru Ardeu re măsură, pregătiţi Du­ giunea noastră de-abia
gine de ansamblu a pre­ — a trimis unităţilor cul­ pă cum şe ştie, de cu- s-au terminat înscrierile
gătirilor ce s-au făcut pî- turale liste de recoman­ rînd am încheiat uneia pentru această întrecere.
întreceri între formaţii­
nă în prezent privind or­ dări de repertoriu, a a- BOGATA SURSĂ Concursul nu şi-a făcut
ganizarea concursului. chizitionat materiale care le cooperalivelor meşte­ încă simlită prezenta, nu
şugăreşti, aşa că de acum
— Sarcini Importante au fost puse la dispo­ s-a creat o atmosferă de
în problema pe care o ziţia formaţiilor artistice, ne rămîne sarcina să con­ entuziasm, de întrecere
tinuăm pe o treapta su­
discutăm revin Comitetu­ (un text de brigadă si care să stimuleze diferi­
lui regional pentru cultu­ două suite pentru gru­ perioară activitatea artis­ tele formaţii. Ceea ce
tică. Vom aduce în con­
ră şi artă, a spus tovară­ puri vocale), a efectuat s-a făcut pină acum pe
curs cîteva formaţii noi, DE INSPIRAŢIE
şul Victor Mureşan. Pină un sondaj al cîtorva da­ care vor releva aspecte linia popularizării nu a muncă eficientă, cu atît fost constituită comisia
acum, noi am luat unele tini şi obiceiuri din prin­ folclorice inedite. avut darul de a mişca şi mai mult, cu cit ne este de concurs a oraşului re­
măsuri, mal ales privind cipalele zone folclorice Unele aspecte poziti­ înviora forţele artistice. încă proaspătă în memo­ gional Hunedoara.
lansarea concursului, ale regiunii, în vederea ve au evidenţiat şl to­ Pulsaţia concursului încă rie experienţa concursu­
prelucrarea regulamentu­ valorificării lor în spec­ varăşii Groza Petru şi cale şi s-au ocupat În­ în concurs a acestui bo­ nu se face simţită. lui al VlI-lea şi ne aş­
lui de organizare a aces­ tacole, a tipărit un nu­ Gheorghe Săcăluş, mai a- O mare parte a dezba­ delung de studierea lor. gat tezaur hunedorean — Care sînt cauzele a- teaptă alte confruntări In cadrul discuţiilor
tuia şl cuprinderea în măr mare de afişe pentru Ies în direcţia diversifi­ terilor din cadrul mesei dar care n-au fost con­ Vorbitorii au arătat că cestel situaţii ? artistice deosebit de exi­
au iost
abordate si
concurs a unui număr popularizarea concursului. cării formaţiilor artistice rotunde s-au purtat in sultaţi şi folosiţi- acest aspect Important al gente cum sînt : „Dialo­ alte probleme legale
cit mal mare de formaţii — Pe noi, concursul al şl a preocupării pentru jurul valorificării tradi­ concursului nu a consti­ — Organele în compe­ gul la distantă1* si între­
şi artişti amatori. VlII-lea — relata tovară­ promovarea celor mai ţiilor artistice hunedore- Insuiicient se au încă tuit o problema specială tenta cărora Intră orga­ cerea artistică de pe li­ de buna organizare şi
a
con­
desfăşurare
toral.
— Casa regionala e şul Nicolae Donovîci, — valoroase talente. ue. A fost subliniat faptul în vedere anumite mo­ şl. ca urmare, nu au fost nizarea concursului — Participanţii la discuţii cursului, de activita­
mente Istorice,
de
Comitetul regional pen­
atît
bogate în regiunea Hu­ stabilite nici soluţiile tru cultură şi artă. Con­ au arătat că, în activita­ tea culturală in gene­
nedoara. Creaţia literară practice necesare deşi ne siliul regional el U.G.S.. tea de coordonare a con­ ral. Se sublinia nece­
orală, închinată unor e­ ailăm în faza de desfăşu­ Comitetul regional al cursului, comisia regio­ sitatea abandonării
venimente istorice loca­ rare a concursului şi nu U.T.C., U.R.C.M. şl Casa nală, constituita în acest stilului dc muncă pui
le, cît şi cîntece patrio­ în cea de organizare. regională a creaţiei popu­ scop, nu a intrat încă in administrativ, uneori
tice, scrise de compozi­ Pe acest cadru, al tra­ lare — a spus tovarăşul sarcini şi atribuţii. Ea birocratic, şi adopta­
tori de prestigiu, pe su­ diţiilor culturale looale, Petru Ardeu, s-au preo­ nu a pătruns in miezul rea unui slil de mun­
biecte specific hunedore­ trebuie reliefate cu preg­ cupat Insuficient şl la problemelor, nu a anali­ că viu, bazat pe con­
ne, ar îmbogăli reperto­ nantă realităţile contem­ modul general de con­ zat nici măcar o dală sultarea largă *a acti­
riul diferitelor formalii. porane, măreţele înfăp­ curs. In ceea ce priveşte modul în care s-au des­ vului cultural din re­
Pentru aceasta, este ne­ tuiri ale poporului în a- conţinutul, esenţa con­ făşurat pregătirile penlru giune. Trebuie com­
cesară o preocupare or­ nil Republicii. Regiunea cursului, s-a făcut foarte concurs, nu şi-a stabilit bătute pasivitatea u*
ganizată. noastră dispune de un I- pu(in sau chiar deloc. măsuri concrete, direc­ nor instituţii, organe
S-a discutat mult si cu inens material ce poate fl Din partea biroului ţii precise în care să ac­ de stat şi organizaţi*,
obşteşti, tendinţa dc
privire la concursul spe­ valorificat in concurs; Comitetului regional ţioneze şl pe care să le a lăsa ca lucrurile să
cialiştilor de înaltă cali­ dezvoltarea mineritului, pentru cultură şi artă nu urmărească pînă la fina­
O formaţie cu tradiţie — fluieraşi! din Jina, raionul Sebeş. ficare. Cei mai mulţi din­ siderurgiei si construcţii­ s-a Imprimat un caracter lizarea concursului. meargă do la sine.
Există încă unităţi
tre vorbitori au apreciat lor de maşini, chipul de concret şi exigent aces­ — Comisia regională cullurale care nu des­
că reghinea noastră dis­ că este de datoria noas­ astăzi al oraşelor şi sate­ tei manifestări. Biroul — spunea tovarăşul făşoară activitate rod­
CUM ASIGURAM pune de bogate tradiţii prin forţele de care dis­ florit în toată regiunea. se ocupă de concursul al buie să se întilnească nică tocmai datorită
lor, viata nouă care a în­
tră. în primul rînd, ca
Gheorghe Săcăluş — tre­
artistice, de un adevărat
unei înţelegeri greşi­
VlII-lea în mod obişnuit,
mai des, să analizeze sta­
punem (cadre
didactice
au
Discuţiile purtate
tezaur al datinilor şi o­
biceiurilor străvechi. A de ]a şcoala populară de subliniat că formaţiile ar­ ca şl de alte concursuri, diul în care ne găsim şi te a colaborării din­
tre formaţiile artistice
fost menţionată zestrea artă, de la şcolile de mu­ tistice trebuie să împle­ sau chiar mal puţin. se să coordoneze mai bine aparţinind comitetelor
desfăşurare a
tească armonios tradiţiile
întreaga
artistică încă insuiicient
zică şi artă plastică, pro­
CARACTERUL DE MASĂ explorată de pe Valea fesori de literatură, cadre bogate cu marile reali­ poate spune şl despre concursului. Trebuie să sindicatelor şi caselor
— Acelaşi
lucru
de cullură.
Trebuie,
precise
Re­
stabilim măsuri
zări contemporane.
Arapoiului şi Geoagiului,
apoi, să se imprime
din multe comune ale din colectivele teatrelor pertoriul lor sâ oglin­ sindicale — Intervine to­ , pentru fiecare etapă din tuturor activiştilor
varăşul Groza Petru.
raioanelor Haţeg, llia, din regiune etc.), să des­ dească continuitatea fi­ — Faţă de această si­ concurs. culturali un proluncl
Brad, cît şi alte localităli coperim şl să folosim tot rească, dialectică, a evo­ tuaţie, nu credeţi că se misiei şi pînă In prezent, spirit de răspundere
De la constituirea co­
luţiei geniului poporului
AL CONCURSULUI care poate fl preluată cu ceea ce este mal bun în român pe meleagurile suri ? luate unele mă­ membrii acesteia au ac­ faţă de propria lor ac
de pe cuprinsul regiunii
cuvin
tivilate.
regiunea noastră, iar con­
ţionat separat, fiecare pe
hunedorene de-a lungul
pricepere de către forma­
Pentru reuşita con
ţiile artistice aflate în tribuţia specialiştilor de timpurilor. Realităţile — Este necesar, după linia instituţiei din care cursului se aşteap
concurs. Aceste elemen­ înaltă calificare să fie contemporane să deţină părerea mea, — continuă face parte şi nu unitar, tă un sprijin mai
Unul din obiectivele tinerii răspund acestei în­ a întrecerilor La această te sînt cele care pot da concepută ca o şlefuire, un loc important In con­ tovarăşul Petru Ardeu, — In direcţia unor obiecti­ substanţial din pariez
principale ale celui de-al datoriri. Cu acest prilej, faza este necesar să par­ nota de originalitate, de o perfecţionare, o finali* curs. să trecem la îndrumarea ve precise stabilite de comitetelor sindicale
VlII-lea concurs artistic cit şi din plenarele unor ticipe un număr cît mai specific şi inedit, care să zare. Altfel, dacă lăsăm In această perioadă, practică a formaţiilor, la comun acord. lor, a conducerilor în
al formaţiilor de amatori comitete raionale, a re­ mare de formaţii, cît mai ridice valoarea spectaco­ totul pe seama acestora, cînd se desfăşoară cam­ coordonarea întregului Faptul că nu există at­ treprinderilor, din par­
este asigurarea unui pro­ ieşit că, totuşi, numărul bine pregătite. Aceasta lelor şi şă asigure, in rolul nostru devine pa­ pania electorală pentru mosferă de concurs, se tea sfaturilor populare
fund caracter de masă, tinerilor care participă la este faza pe care ar tre­ mare măsură, succesul alegerea deputaţilor în concurs. In această direc­ datoreşte modului defec­ raionale, orăşeneşli şi
prin cuprinderea în între­ această întrecere poate ti bui să punem cel mai întregului concurs siv. sfaturile populare comu­ ţie, toate forurile care tuos în care acesta a fost comunale, a tuluroi
cere a unul număr cît s p o r i t . Organizaţiile mare accent, pentru că — Avem lucruri inte­ Discuţiile largi purtate nale, prezentarea în pro­ iau parte la organizarea lansat, în unele pârli fâ- organizaţiilor de ma­
mal mare de artişti ama­ U.T.C. sînt obligate să de aici promovăm în fa­ resante, frumoase, care pe marginea valorificării gramele formaţiilor ar­ concursului să găsească cîndu-şi loc formalismul să şl obşteşti.
tori şi prezentarea a cit se preocupe în mai mare zele superioare formaţii­ pot fi folosite. O par­ tradiţiilor culturale loca­ tistice a realizărilor şl şi indiferenta. TovorâşLiI Ţlnînd seama de
mal multe spectacole, măsură de această pro­ le şi elementele care ne te din ele au fost scoa­ muncii avintate a po­ căile cele mai potri­ Groza Petru amintea, de amploarea concursu-
— Din datele pe care blemă. vor asigura desfăşurarea se la lumină şi pină a­ le, au dovedit necesita­ porului nostru, se impu­ vite pentru a mo­ exemplu, in această di­ Iui, de faptul că el
le deţinem, relatează to­ — Deşi aminteam că pe mai departe, pe un cum, a^a că dispunem de tea unei preocupări mai ne ca o necesitate fi­ biliza întreg activul cul­ recţie modul cu totul ne­ antrenează lin număr
varăşul Victor Mureşan, pe noi concursul ne-a plan superior, a con­ o experienţă în acest atente pentru folosirea rească. tural din regiune la e mare de artişti ama­
şl-au anunţat participa­ găsit oarecum pregătiţi, cursului. sens — a spus tovarăşul corespunzător în caxe a tori — muncitori din
rea la concurs 766 forma­ lotuşi nu ne satisfa­ Aş vrea să mai sesizez Victor Mureşan. Pentru uzine şi fabrici, ţărani
ţii de diferite genuri, ca­ ce participarea formaţiilor un aspect, cu care ne-am concursul al VlII-lea se cooperatori, intelec­
re însumează aproape — completează tovarăşul 5 nlî 1 nit la concursurile cere, pe această linie, tuali —, că în pe­
12.000 de artişti amatori Nicolae Donovicî. Fată anterioare şi pe care tre­ mult mai mult. rioada desfăşurării Iul
din aşezăminlele cultu­ de concursul trecut, nu­ buie'să-l combatem. Este — Este adevărat, se ce­ vor participa la spec­
rale. mărul artiştilor amatori vorba de răspunderea ce re mai mult. Se pune insă tacol zeci de mii de
— Consideraţi aceste din cooperaţia meşteşu­ revine juriilor în apre­ întrebarea firească: s-au cetăţeni şl că scopul
cifre ca fiind concluden­ gărească a crescut. To­ cierea activităţii celor întreprins unele măsuri pe carc-I urmâreşto
te ? tuşi, cifra de 200 este care se prezintă pe sce­ in acest sens ? este educarea patrio­
— Este adevărat că, sub posibilităţi. nă. Numai respectarea — Citeva măsuri au tică a oamenilor mun­
fată de concursul al VII- — Caracterul de masă riguroasă a tuturor con­ fost luate de către Casa cii şl mobilizarea lor
lea, a scăzut şi numărul se asigură numai prin diţiilor de pârtiei pare în la înfăptuirea sarci­
formaţiilor şl cel al ar­ participarea masivă în concurs va asigura o pro­ regională a creaţiei popu­ nilor politice şl econo­
tiştilor amatori care par­ concurs sau există şi al­ movare corectă, care să lare — Intervine tovară­ mico ce ne slau in
ticipă. Socotesc că înscri­ te criterii ? stimuleze munca tuturor şul Ardeu Petru Au fost faţă. organizaţiile de
erea în concurs putea să — Cînd vorbim de ca­ artiştilor amatori. culese unele obiceiuri şl partid au datoria să
fie mal mare, dacă, bine­ racterul de masă al con­ In legătură cu asigu­ datini populare pe care îndrume şl să sprijine
înţeles, se manifesta mai cursului — a reluat dis­ rarea unui larg caracter îndeaproape organiza­
mult interes din partea cuţia tovarăşul Victor de masă, cu calitatea intenţionăm să le utili­ rea şl desfăşurarea
comitetelor pentru cultu­ Mureşan — cred că nu spectacolelor, vorbitorii zăm in spectacolele u­ concursului. Penlru
ră şl artă, a tuturor ac­ trebuie să ne oprim nu­ au arătat că trebuia a* nor formalii. Aceasta este flecare organizaţie des
tiviştilor culturali. mai la numărul forma­ cordatâ o atenlie deose­ Insă insuficient. partid să constituie
un motiv de mîndile
— Nici noi nu sîntem ţiilor si artiştilor amatori. bită fazei de pregătire a faptul că de pe raza
mulţumiţi de numărul Este adevărat că şi acest concursului. Or. tocmai Vorbitorii au făcut di­ sa de activitate sini
formaţiilor sindicatelor lucru e important, dar aici s-a simlit lipsa unei ferite propuneri pentru prezentate în concurs
înscrise in concurs — şl mai importantă mi se temeinice organizări. o folosire mai largă, în
intervine tovarăşul Gro­ pare calitatea spectaco­ Aşa se explică faptul că concursul al VlII-lea, a formaţii bune, elemen­
te talentate.
za Petru. Avem un nu­ lelor pe care le prezintă unele compartimente ale tradiţiilor hunedorene.
Din dezbaterea pro-
măr scăzut fală de con­ aceste formaţii. Cu cit concursului sînt acoperi­ blcmelor a reieşit cu
cursul al VH-lea. Cele vom ridica nivelul cali­ te de puţine formaţii, Intrucît pină acum nu a
pregnantă necesitatea
206 formaţii cu 3.564 ar­ tativ al spectacolelor, cu ceea ce limitează compe­ existat o preocupare sus­ activizării comisiilor
tişti amatori nu reflectS atît participarea cetăţe­ tiţia, facililînd promova­ ţinută, special destinată regională, raionale şl
pe deplin posibilităţile nilor va spori, fiindcă, la rea în elapele superioa acestui scop, s-a propus orăşeneşli. Acestea
noastre. drept vorbind, la un spec­ re a unor formalii slab trebuie să devină or­
— Pe linia acestor dis­ tacol de factură slabă şi pregătite. constituirea unui colectiv
cuţii, aş vrea să amin­ participarea este pe a- Nu s-a muncit sulicienl care să cerceteze tot ce ganisme vii, care să
acţioneze (n proble­
tesc şi eu cîteva aspecte coeaşi măsură. nici în domeniu) popu­ este mai autentic şi mai
— intervine tovarăşul — Legat de numărul larizării concursului. Aşa spectaculos în folclorul mele fundamentale, de
conţinut, să ia măsuri
Gheorghe Săcăluş. In ac­ formaţiilor şl de calitate, cura arăta tovarăşul Pe­ prompte pentru ca
tualul concurs sini an­ se ridică un aspect deo­ tru Ardeu, deşi s-au ti­ hunedorcan, să facă su­ cel de-al VIIMea
trenat! un număr mare sebit. Aş vrea să-l rela­ părit unele materiale în gestii privind modul în concurs al formaţiilor
de tineri de la oraşe şi tez aici — a spus tova­ acest scop, ele zac in care acesta poate fi va­ artistice de amalori să
sate. Intr-una din şedin­ răşul Groza Petru. in cine ştie ce cotloane, în lorificat. S-a arătat că e- se desfăşoare cu re­
ţele de secretariat a (osi prezent ne găsim în pe­ zultate cîl mai bune.
analizat la Comitetul re­ rioada cind ar trebui să loc să fie expuse la ve­ xistâ în raioane oameni ION c io b o t a
gional al U.T.C. felul cum şe desfăşoare prima fază derea cetăţenilor. care cunosc tradiţiile lo­ Piesele din folclorul local capătă valoare prin repertoriul tarafului din Vela de Jos, raionul Brad.
tideriu istra te